Judecatorul Daniel Gradinaru a dat startul la Inalta Curte. Dupa ce presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Daniel Gradinaru, si-a facut public proiectul de candidat pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii 2023-2028, un al candidat la aceasta functie isi pune pe tapet intentiile. Este vorba despre judecatoarea Denisa Angelica Stanisor (foto), presedinta Sectieo de contencios administrativ si fiscal a instantei supreme care, alaturi de judecatorul Daniel Gradinaru si judecatoarele Ioana Bogdan si Gabriela Elena Bogasiu candideaza pentru unul dintre cele doua locuri de membru CSM din partea Inaltei Curti.

Din proiectul de candidatura pentru CSM al judecatoarei Denisa Angelica Stanisor pe care Lumea Justitiei il publica in exclusivitate aflam astfel ca este necesar ca in viitorul CSM reprezentatii ICCJ "sa nu se izoleze intr-un turn de fildes", ci mai degraba sa ramana intr-o relatie permanenta de comunicare si consultare cu judecatorii instantei supreme, astfel incat solutiile care sunt adoptate in cadrul CSM si vizeaza direct judecatorii supremi sa fie transparente.

Avand o experienta profesionala de peste 28 de ani ca judecator, Denisa Angelica Stanisor puncteaza in proiectul sau faptul ca isi asuma responsabilitatea de a reprezenta in CSM judecatorii ICCJ, "printr-o conduita profesionala ireprosabila, lipsita de ambiguitati si controverse".

In acest sens, judecatoarea Denisa Stanisor precizeaza ca a identificat o serie de necesitati pe care va incerca sa le solutioneze in calitate de membru CSM, respectiv:

- un statut consolidat al judecatorilor;

- remunerarea adecvata;

- volum optim de munca adecvat statutului judecatorului unei instante supreme si rolului pe care acesta trebuie sa il joace in cadrul sistemului judiciar;

- promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie a unui profil de judecator atasat valorilor independentei, impartialitatii, integritatii, competentei profesionale, responsabilitatii;

- consolidarea separarii carierei judecatorilor de cea a procurorilor;

- stabilitate normativa si institutionala.

Astfel, in proiectul sau de 17 pagini, judecatoarea Denisa Angelica Stanisor precizeaza ca isi doreste ca in calitate de membru al CSM sa consolideze independenta sistemului judiciar, subliniind ca CSM sa aiba un mesaj ferm si coerent in raport cu celelalte puteri ale statului, "din care sa rezulte fara urma de indoiala ca justitia nu poate fi folosita in scopul castigarii de capital electoral sau in scopul transarii unor dispute politice". Pentru aceasta este necesara ca CSM si intregul sistem judiciar sa castige incredere publicului si sprijinul acestuia, puncteaza Stanisor.

Denisa Stanisor: "Orice modificari aduse procedurii de promovare la ICCJ trebuie sa se bucure de larga acceptare a colectivului ICCJ"

De altfel, referindu-se la ICCJ, in calitatea sa de membru Denisa Stanisor afirma ca isi doreste sa foloseasca toate parghiile oferite de aceasta demnitate pentru ca Inalta Curte sa nu mai fie una dintre cele mai incarcate instante supreme din Europa, in acest sens aducand in discutie si problematica procedurilor de promovare la ICCJ "de multe ori finalizate prin neocuparea tuturor locurilor vacante", fapt care a "generat nu de putine ori frustrari in randul colectivului supraaglomerat al instantei supreme": "Lipsa de implicare a colectivului judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie in evaluarea candidatilor a facut ca acestia sa perceapa uneori aceste proceduri ca fiind lipsite de transparenta".

De aceea, judecatoarea Stanisor apreciaza ca este necesara implicarea judecatorilor ICCJ in aceasta procedura: "Imi propun sa consult colegii cu privire la gasirea unei modalitati de selectie in care consultarea colectivului ICCJ sa joace un rol important si care sa asigure un mecanism apt sa promoveze profilul dezirabil pentru aceasta demnitate. Consider ca orice modificari aduse procedurii de promovare la ICCJ trebuie sa se bucure de larga acceptare a colectivului ICCJ care trebuie consultat si implicat in acest proces.

Schimbul rapid al generatiilor de judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie constituie, de asemenea, o vulnerabilitate care trebuie prioritizata de catre viitorul Consiliu, iar reprezentantii ICCJ in Consiliu, alaturi de presedintele instantei supreme trebuie sa contribuie la gasirea unor solutii pentru ca instanta suprema sa devina atractiva nu doar in vederea promovarii, ci si in vederea continuarii activitatii profesionale pe o durata cat mai indelungata. Comunicarea si colaborarea corecta, completa si deschisa a reprezentantilor alesi in CSM cu intreg colectivul de judecatori al instantei supreme reprezinta o conditie esentiala in realizarea unui climat organizational sanatos, bazat pe un proces decizional participativ, care sa permita implicarea corpului de elita al ICCJ si valorizarea experientei acestora si sa reprezinte sub aspect motivational un stimulent pentru continuarea activitatii in cadrul instantei supreme ".

ICCJ trebuie sa aiba propria lege de salarizare

Judecatoarea Denisa Stanisor mentioneaza de asemenea in proiectul sau ca Inalta Curte ar trebui sa aiba propria sa lege de salarizare, motiv de faptul ca in prezent promovarea la instanta suprema a judecatorilor "nu se reflecta nici pe departe in nivel salarial", in actuala grija fiind manifestata tendinta de apropiere a coeficientilor de ierarhizare proprii judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie de cei ai judecatorilor cu grad de curte de apel. Or, arata Denisa Stanisor, "o astfel de abordare nu tine seama de realitatile sistemului, de importanta activitatii instantei supreme si de necesitatea atragerii unor judecatori valorosi care pentru a isi implini visul de o viata de a promova la instanta suprema trebuie sa se confrunte cu necesitatea schimbarii domiciliului in Bucuresti, distantarea de casa si familie nefiind nicicum compensata sub aspect salarial, spre deosebire de situatia detasarilor in care se asigura atat diurna cat si transportul":

"In numeroase state europene (de exemplu, Cipru, Elvetia, Italia, Luxemburg, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Portugalia, Ungaria, Slovenia), statutul judecatorilor, precum si pensia de serviciu fac obiectul unei legi speciale, intemeiat, in principal, pe specificul activitatii judecatorilor, pe rolul si importanta lor sociala, pe riscul profesional, precum si pe incompatibilitatile si interdictiile instituite prin Constitutie sau prin lege.

Urmand acelasi model, apreciez ca inalta Curte de Casatie si Justitie ar trebui sa aiba propria lege de salarizare, cu propria grila, adecvata rolului sau constitutional si specificului muncii sale, care sa includa solutii de indexare automata a salariului cu indicele inflatiei si de compensare a disconfortului schimbarii domiciliului si desprinderii de familie pentru colegii veniti din tara si care sa gaseasca raspuns la anomalia existentei unei varietati de niveluri salariale in plata in cadrul aceleiasi instante, pentru magistrati aflati in situatii similare sau chiar identice, anomalie generata de modul in care s-au interpretat si aplicat legile de salarizare in succesiunea lor de catre ordonatorii de credite si de hotararile judecatoresti pronuntate in litigiile declansate de magistrati, etc..".

Este necesar pentru aceasta, afirma judecatoarea Stanisor ca CSM sa se opuna ferm oricarui proiect de lege care tinde sa elimine saau sa limiteze dreptul la pensia de serviciu:

"Consiliului Superior al Magistraturii ii revine indatorirea de a se opune ferm si cu argumente documentate si solide oricarui proiect de lege care ar tinde sa elimine sau sa limiteze dreptul la pensia de serviciu in coordonatele actuale, aceasta constituind o garantie esentiala a unei justitii independente, eficiente si transparente.

Initiativele legislative recente care au tins la eliminarea, conditionarea, supraimpozitarea sau limitarea acestui drept traditional, initiative ce au alimentat o permanenta framantare fie si la nivelul zvonului public, au vulnerabilizat instanta suprema si sistemul judiciar, generand un veritabil exod al magistratilor care au lasat astfel sistemul judiciar fara resursa umana esentiala unui act de justitie de calitate. Chiar daca magistratura este o vocatie, fara certitudinea incheierii activitatii profesionale in coordonate echitabile, decente si previzibile, sistemul judiciar s-ar vedea in colaps".

Iata proiectul de candidatura la CSM al judectoarei Denisa Stanisor: