Judecatoarea Dana Girbovan inca le sta in coasta unora dintre magistrati, chiar si acum, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a refuzat-o pentru functia de ministru al Justitiei. La nici 24 de ore de la zdrobitorul mesaj adresat public judecatoarei Andrea Chis (foto) de catre Dana Girbovan (click aici pentru a citi), membra CSM contraataca, anuntand ca i-a cerut presedintei CSM Lia Savonea sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la magistratul de la Curtea de Apel Cluj.

Mai precis, Chis o acuza pe Girbovan de savarsirea abaterilor  disciplinare prevazute de art. 99 lit. b) si d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Iata textul legal relevant:

„Constituie abateri disciplinare: (...)

b) incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii

d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu”.

Pe scurt, pe Andrea Chis o roade faptul ca in momentul nominalizarii de catre premierul Viorica Dancila pentru Ministerul Justitiei, Dana Girbovan „isi exercita profesia de magistrat, nefiind emis vreun decret prezidential de eliberare din functie”.

Astfel, Andrea Chis ii cere Liei Savonea sa clarifice daca acceptarea unei nominalizari politice de catre un judecator in functie constituie sau nu abaterea disciplinara prevazuta de litera d (activitatile politice), precum si in ce conditii s-a produs acceptarea unei astfel de functii, ca nu cumva aceasta „activitate premergatoare nominalizarii” sa constituie abaterea disciplinara de la litera b (incompatibilitatile).

Redam textul complet al postarii de pe Facebook in care Andrea Chis cere ca Dana Girbovan sa fie data pe mana Inspectiei Judiciare (vezi facsimil):

„Azi am formulat o sesizare adresata Presedintelui CSM (sub nr. 17.400/2019), in temeiul celor discutate in sedinta Sectiei de judecatori din 3 septembrie 2019, privind sesizarea Inspectiei Judiciare si setarea unor reguli de comunicare cu celelalte puteri.

In aceeasi sedinta a Sectiei, asa cum rezulta din Ordinea de zi solutionata, in cadrul pct. 15 privind solutionarea unei cereri de aparare a reputatiei profesionale a unui judecator, Sectia, in urma deliberarii, a respins cererea si a sesizat din oficiu Inspectia Judiciara privind posibila savarsire a unei abateri disciplinare.

Judecatorii impotriva carora sunt inregistrate astfel de sesizari pot formula aparari in cadrul procedurii de cercetare disciplinara ce se desfasoara de Inspectia Judiciara, iar, in fata Sectiei disciplinare, doar dupa exercitarea unei actiuni disciplinare, daca se ajunge la o astfel de masura.

Fac public integral continutul sesizarii:

'Doamnei presedinte,

In sedinta din 3 septembrie a Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, am adus in discutie urmatoarele doua probleme:

1. Daca nominalizarea unui judecator in functie pentru o functie politica in cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politica in lumina paragrafelor 168 si 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale si ar putea constitui abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv desfasurarea de activitati publice cu caracter politic in exercitarea atributiilor de serviciu, sanctionata cu retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura, conform art. 100 din aceeasi lege.

2. Stabilirea unor criterii pentru viitor in cadrul Ghidurilor cu puterea executiva si cu cea legislativa in cadrul Proiectul TAEJ – privind comunicarea judecatorilor si a procurorilor cu lumea politica in vederea ocuparii unor functii in cadrul celorlalte doua puteri.

1. In ceea ce priveste primul punct, doamna judecator Dana Cristina Garbovan a fost nominalizata de catre Primul Ministru pentru functia de Ministru al Justitiei. In momentul nominalizarii, doamna judecator isi exercita profesia de magistrat, nefiind emis vreun decret prezidential de eliberare din functie.

Asa cum rezulta din considerentele Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale (par. 169), functia de ministru al justitiei este una eminamente politica, Curtea facand referire la un Aviz al Comisiei de la Venetia care recomanda „ca judecatorul mai intai sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, chiar daca un judecator a candidat si nu a fost ales, acesta va fi identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei”.

In aceeasi decizie, Curtea face referire si la un raport al aceleiasi Comisii ce prevede ca „judecatorii nu ar trebui sa se puna intr-o pozitie in care independenta sau impartialitatea lor ar putea fi pusa la indoiala. Acest lucru justifica normele nationale privind incompatibilitatea functiei judiciare cu alte functii si este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrang activitatile politice ale judecatorilor”. Romania este un stat in care judecatorilor le este interzisa desfasurarea unor activitati politice.

Se pune problema, asadar, daca arhitectura constitutionala permite unui judecator in functie sa fie nominalizat pentru o pozitie in Guvern, cu un program politic privind functionarea justitiei, in conditiile in care procedura de modificare a componentei Guvernului Romaniei este una eminamente politica, atat propunerea formulata de Primul Ministru, cat si decizia Presedintelui Romaniei fiind acte politice.

Doamna judecator a participat la aceasta procedura in calitate de candidat propus de partidul de guvernamant, cu un proiect privind functionarea justitiei propus acestui partid si insusit de acesta.

Daca era numita Ministru al Justitiei fara a fi fost eliberata din functie, doamna judecator ar fi cumulat cele doua functii si se putea discuta posibilitatea savarsirii abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, respectiv incalcarea de catre un judecator a prevederilor legale referitoare la incompatibilitati. Nefiind numita finalmente, o astfel de abatere nu putea fi savarsita.

Un judecator nu poate desfasura si nu poate sa participe la activitati cu caracter politic, indiferent daca sunt publice sau nepublice, asa cum rezulta din dispozitiile art. 103 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 161/2003 si art. 9 alin. 1 teza II din Legea nr. 303/2004, acestea constituind interdictii legale.

Incalcarea unei interdictii legale constituie abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004.

Abaterea disciplinara speciala de la lit. d) a aceluiasi articol se refera desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic de catre persoana care are calitatea de judecator.

In opinia mea, se impune clarificarea urmatoarelor imprejurari:

– daca acceptarea unei nominalizari politice de catre un judecator in functie constituie sau nu abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004;

– in ce conditii s-a produs acceptarea unei astfel de functii, respectiv calea care a condus spre nominalizare, daca o astfel de activitatea premergatoare nominalizarii (ce poate fi si nepublica) constituie sau nu o activitate cu caracter politic, circumscriindu-se, astfel, abaterii disciplinare generale din art. 99 lit.b) din aceeasi lege, reprezentand incalcarea unei interdictii legale.

Este cunoscuta existenta unui precedent privind numirea unui judecator in functia de Ministru al Justitiei, nominalizat anterior prezentarii demisiei si in cazul caruia ambele decrete au fost publicate in acelasi Monitor Oficial, in anul 2012. In acest caz, doamna judecator a fost numita Ministru al Justitiei si a parasit magistratura, nepunandu-se problema si neexistand nici macar virtual posibilitatea tragerii ei la raspundere disciplinara, pentru ca nu mai era judecator.

In cazul doamnei judecator Dana Cristina Girbovan, aceasta problema s-a ridicat ca urmare a retragerii demisiei, act ce produce efect retroactiv, respectiv ca si cand acest act nici nu ar fi existat.

Situatia este schimbata fata de momentul cand un alt judecator a fost numit ministru si ca urmare a recentelor modificari aduse legilor justitiei, intrucat cadrul de reglemetare a incompatibilitatilor s-a schimbat radical. Aceasta in primul rand ca urmare a Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale, care interzice unui magistrat ocuparea oricarei functii in cadrul altei puteri. Curtea accentueaza faptul ca, in cazul judecatorilor, incompatibilitatea este prevazuta chiar de Constitutie (art. 125 alin. 3). Anterior, neexistand o astfel de decizie a Curtii, au existat magistrati secretari de stat in Ministerul Justitiei, care puteau participa la sedintele Guvernului.

In plus, conform modificarilor aduse regimului sanctionator, incompatibilitatile, incalcarea interdictiilor legale (inclusiv a celei de a desfasura activitati nepublice cu caracter politic) si desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic au ca urmare, in caz de constatare a abaterii disciplinare, retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura.

In ceea ce priveste conditiile concrete privind acceptarea nominalizarii, un ziar a scris ca negocierile s-au purtat in casa domnului deputat Florin Iordache, Vicepresedinte al Camerei Deputatilor, membru PSD. Este vorba despre articolul intitulat Culise. Negocierile Danei Garbovan cu PSD acasa la Iordache. Lia Savonea omul cheie, aparut in Comisarul din 24 august 2018, pe https://www.comisarul.ro/articol/culise/negocierile-danei-garbovan-cu-psd-acasa-la-_1014815.html (accesat ultima data in 4.09.2018).

Cred ca se impune verificarea acestei afirmatii si luarea masurilor ce se impun, adica fie o cercetare disciplinara, fie apararea reputatiei profesionale si a independentei doamnei judecator de catre Sectia de judecatori, in conditiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Cu privire la cel de-al doilea punct, se impune setarea unui cadrul previzibil privind dialogul judecatorilor si procurorilor cu lumea politica, pentru ca dialogul, negocierea purtata de un magistrat pentru accederea la o functie politica, asa cum retine Curtea Constitutionala cand sugereaza demisia prealabila, ar putea afecta independenta si impartialitatea sa.

In cazul in care se ajunge la concluzia ca este permis unui judecator sau procuror sa accepte o nominalizare pentru o functie politica in cadrul celorlalte puteri, executiva sau legislativa (Curtea Constitutionala punand semnul egalitatii intre cele doua puteri, adevarat, sub aspectul incompatibilitatilor impuse constitutional unui magistrat in exercitiul functiei, pentru ca a fost sesizata cu privire la acest aspect in controlul prealabil de constitutionalitate), este necesara setarea unor criterii in cadrul Ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri, legislativa si executiva, in curs de redactare in cadrul Proiectului TAEJ – Transparenta, accesibilitate si educatie juridica prin imbunatatirea comunicarii publice la nivelul sistemului judiciar.

Bunaoara, asa cum am exemplificat in cadrul sedintei Sectiei de judecatori, se impune sa raspundem la intrebarea daca un judecator (sau procuror) isi depune demisia sau cererea de pensionare la CSM (in materialul directiei de specialitate privind posibilitatea revocarii unui act unilateral anterior emiterii decretului prezidential de eliberare din functie fiind prezentat un exemplu de revocare a cererii de pensionare de care Plenul CSM a luat act in baza unei hotarari din 2014), iar sectia corespunzatoare ia act, acesta poate candida pentru o functie politica in executiv sau legislativ.

Desigur, toate acestea fara sa se trimita (toate) actele necesare catre Presedintele Republicii in vederea eliberarii din functie, asa cum s-a intamplat in cazul discutat la punctul 1 (impunandu-se aplicarea unui tratament egal si previzibil tuturor magistratilor).

In continuarea aceluiasi exemplu, in cazul in care procedura de accedere intr-o functie politica se finalizeaza fara rezultatul scontat, se pune problema daca persoana respectiva poate fi in continuare judecator sau procuror.

Cred ca in cazul unui raspuns pozitiv se impune si sa raspundem la intrebarea ce activitate judiciara poate desfasura in aceasta perioada.

In concluzie, va solicit:

– sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la aspectele semnalate la punctul 1;

– discutarea aspectelor semnalate la punctul 2 in sedinta Comisiei 2 comuna si a Plenului, cu ocazia exprimarii unui punct de vedere asupra ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri'.

Cu aleasa pretuire,

Judecator Andrea Annamaria Chis, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii

Doamnei presedinte a Consiliului Superior al Magistraturii,

Judecator Lia Savonea”.