Cabinetul PNL condus de premierul Ludovic Orban (foto 3) ar putea incasa prima umilinta in ceea ce priveste dictatura politico-sanitara instaurata sub pretextul starii de alerta. Joi, 30 iulie 2020, vom afla daca judecatorul Adrian Catalin Oancea (foto 2), de la Curtea de Apel Bucuresti, va suspenda executarea Hotararii de Guvern nr. 394/2020 privind instituirea starii de alerta, ca urmare a actiunii in acest sens depuse la CAB de catre avocatii Gheorghe Piperea (foto 1 stanga) si Ramona Andritoiu (foto 1 dreapta). Desigur ca suspendarea este doar o cerere intermediara a celor doi avocati, obiectivul final fiind anularea HG 394/2020.

Mentionam ca la 3 iulie 2020 a avut loc primul termen in dosarul nr. 2402/2/2020, actiunea maestrului Piperea privind anularea Hotararii de Guvern nr. 394/2020 fiind aproape identica modelului de cerere pe care avocatul l-a pus la dispozitia populatiei, astfel incat fiecare cetatean sa poata cere in instanta desfiintarea respectivei HG (click aici pentru a citi). Intre timp, Executivul a depus intampinare, cerand respingerea actiunii formulate de casa de avocatura Piperea & Asociatii atat pe fond, cat si pe procedura (prin admiterea unor exceptii). Luni, 27 iulie 2020, avocatii Piperea si Andritoiu au pus concluzii la CAB, demontand pas cu pas argumentele Guvernului. Nu vom insista pe exceptii (a caror lista completa o gasiti la finalul articolului, atat in intampinarea Guvernului, cat si in concluziile scrise ale lui Gheorghe Piperea), ci vom evidentia argumentele pe fond ale ambelor parti. Mentionam doar ca in sectiunea in care raspunde exceptiilor de inadmisibilitate a cererii, avocatul Piperea aduce in discutie Decizia nr. 457/2020 a Curtii Constitutionale, care le-a dat dreptul romanilor sa conteste in contencios hotararile de Guvern privind instituirea si prelungirile starii de alerta. Potrivit profesorului universitar, prin aceasta decizie, CCR „confirma faptul ca Hotararea de Guvern nr. 394/2020 este un act normativ inexistent”.

Precizam ca la termenul de luni, 27 iulie 2020, nu a fost prezent niciun reprezentant al Guvernului, al Camerei Deputatilor sau al Senatului (desi toate aceste trei institutii au calitatea de parat). In schimb, o consiliera juridica de la Ministerul Afacerilor Interne a sustinut cererea de interventie accesorie a MAI, dar judecatorul Oancea a respins-o ca inadmisibila, intrucat ministerul nu a probat existenta unui interes. De asemenea, asa cum veti vedea tot la final, cererea de interventie accesorie este aproape copy-paste dupa intampinarea Guvernului.

Pe fondul actiunii, Palatul Victoria a cerut respingerea actiunii avocatului Gheorghe Piperea, motivand in principal ca Guvernul nu a comis nicio ilegalitate cand a adoptat HG 394/2020 si ca, in plus, Comisia Europeana impusese deja anumite restrictii de circulatie inca din martie – deci cu doua luni inainte de declararea starii de alerta.

La randul lui, maestrul Piperea a amintit ca exista deja jurisprudenta a Curtii Constitutionale a Romaniei legata de dictatura COVID-19 – mai exact, decizii care dicteaza ca restrictiile exercitiului unor drepturi si libertati sa fie impuse doar prin lege. Or, HG nr. 394/2020 ea insasi instituie asemenea restrictii (ale dreptului la asistenta de sanatate, dreptului la libera circulatie, dreptului de proprietate, drepturilor parintesti si drepturilor personalitatii) si – mai mult – permite ca restrangerea sa poata fi facuta si prin ordine de ministru. Or, nici HG-urile, nici OM-urile nu sunt acte cu putere de lege.

In plus, profesorul universitar a adus in discutie faptul ca insusi Guvernul a recunoscut ca nu a declarat epidemie pe teritoriul Romaniei decat recent (in luna iulie – vezi facsimil), impunand restrictiile fara sa existe propriu-zis o situatie epidemiologica in tara noastra care sa faca necesare aceste restrictii.

De asemenea, avocatul a invocat o serie de studii care au demonstrat atat ca persoanele asimptomatice – care continua sa fie internate in lagarele COVID – au sanse reduse de a transmite boala, cat si ineficacitatea si chiar caracterul nociv al mastilor de protectie.

Redam mai intai principalul pasaj din intampinarea Guvernului:

„B.2. In ceea ce priveste cererea de anulare a Hotararii Guvernului nr.394/2020, va solicitam respingerea acesteia ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Hotararea Guvernului nr.394/2020 a fost adoptata in temeiul art.108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art.3, art.4, art.6 si art.71 alin.(1) din Legea nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Hotararea contestata a fost adoptata de Executiv, astfel cum reiese si din Nota de fundamentare a acesteia, prin insusirea proiectului initiat de Ministerul Afacerilor Inteme, dar si de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale cu atributii in acest domeniu.

La elaborarea actului au fost respectate dispozitiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, precum si cele cuprinse in Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii, regulament aprobat prin Hotararea Guvernului nr.561/2009, proiectul actului administrativ fiind avizat de catre autoritatile publice interesate in aplicarea acestuia, respectiv de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei.

Va invederam ca, sub aspectul oportunitatii, adoptarea actului administrativ contestat a fost determinata de motivele mentionate la Nota de fundamentare a actului administrativ contestat, la punctul 2.1 (Descrierea situatiei actuale din Sectiunea a 2-a – Motivul emiterii actului normativ).

Astfel s-a mentionat faptul ca ultima perioada a duratei starii de urgenta, astfel cum aceasta a fost prelungita prin Decretul Presedintelui Romaniei nr.240/2020, a fost marcata de o succesiune de evenimente legislative generate in special de nevoia de a pune in acord cadrul juridic in domeniul situatiilor de urgenta cu Deciziile Curtii Constitutionale nr.152 din 6 mai 2020 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.9, art.14 lit. ale art.28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta si a ordonantei de urgenta, in ansamblul sau, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, ill ansamblul sau si nr. 157 din 13 mai 2020 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.2 lit.f) si ale art.4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta.

In context, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.68/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative cu incidenta in domeniul managementului situatiilor de urgenta si al protectiei civile, prin care au fost aduse modificari si completari mai multor acte normative printre care si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004, in special, cu privire la regimul starii de alerta.

De asemenea, a fost promulgata Legea nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, care, desi la art. 1 arata ca are ca obiect "instituirea, pe durata starii de alerta declarate in conditiile legii, in vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor masuri temporare si, dupa caz, graduale, in scopul protejarii drepturilor la viata, la integritate fizicii si la ocrotirea sanatatii, inclusiv prin restrangerea exercitiului altor drepturi si libertati fundamentale", instituie, pe langa masurile respective, un mecanism decizional, sub control parlamentar, referitor la instituirea si prelungirea starii de alerta pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum si luarea masurilor pe durata acesteia, pozitionandu-se ca un act normativ cu caracter special in raport de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004, care reprezinta sediul materiei, in domeniul starii de alerta.

In considerarea faptului ca durata starii de urgenta, astfel cum aceasta a fost prelungita prin Decretul Presedintelui Romaniei nr.240/2020, se termina cu trei zile inainte ca Legea nr.55/2020 sa intre in vigoare, a fost emisa Hotararea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta nr.24/14.05.2020 privind aprobarea instituirii starii de alerta la nivel national si a masurilor de prevenire si control al infectiilor, in contextul situatiei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2, in temeiul si cu respectarea mecanismului decizional prevazut de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004.

In context, intrarea in vigoare a Legii nr.55/2020 la data de 18 mai 2020, a atras instituirea starii de alerta conform mecanismului decizional instituit de aceasta lege, prin continuarea starii de alerta instituita pe data de 14 mai 2020. Astfel, cu privire la mecanismul decizional, se impunea aplicarea art.4 alin.(1) si (3) din Legea nr.55/2020, potrivit carora starea de alerta se instituie de Guvern, prin hotarare, la propunerea ministrului afacerilor interne, si se supune incuviintarii Parlamentului, atunci cand starea de alerta se instituie pe cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de pe teritoriul tarii, si, de asemenea, a art.3 alin.(1) si (4) din Legea nr.55/2020, potrivit carora la instituirea starii de alerta se analizeaza cumulativ 5 factori de risc, expres prevazuti.

Astfel, in aplicarea dispozitiilor art.71 alin.(1) din Legea nr.55/2020 si ale art. 8/1 alin.(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.21/2004, Centrul national de coordonare si conducere a interventiei a intocmit Analiza factorilor de risc privind managementul situatiei de urgenta generate de virusul SARS-COV-2 pe teritoriul Romaniei la data de 17.05.2020, care cuprinde date si informatii analizate in mod curnulativ prin raportare la - a) amploarea situatiei de urgenta, respectiv manifestarea generalizata a tipului de risc la nivel local, judetean sau national; b) intensitatea situatiei de urgenta, respectiv viteza de evolutie, inregistrata sau prognozata, a fenomenelor distructive si gradul de perturbare a starii de normalitate; c) insuficienta si/sau inadecvarea capabilitatilor de raspuns; d) densitatea demografica in zona afectata de tipul de risc si e) existenta si gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionarii tipului de risc.

In plus, au fost avute in vedere analize sectoriale, realizate la nivelul adrninistratiei publice centrale prin raportare la implicatiile efortului prevenirii si combaterii COVID 19 asupra domeniului de cornpetenta.

Astfel, in context pandemic, prin documentul COM(2020) 115 final/16.03.2020 - Comunicarea Comisiei (COM) catre Parlamentul European, Consiliul European si Consiliu, cu tema "COVID-19: restrictionarea temporara a calatoriilor neesentiale in UE", la nivel european, au fost introduse restrictii temporare de calatorie catre Uniunea Europeana, astfel incat sa nu fie ingreunate masurile de preventie si cele de combatere a imbolnavirilor prin calatorii dinspre state terte. La data de 8 mai 2020, prin documentul COM(2020) 222final, Comisia Europeana a inaintat o noua Comunicare potrivit careia restrictiile temporare de calatorie sunt prelungite cel putin pana la 15 iunie 2020. Potrivit liniilor directoare ale Comisiei, de la momentul instituirii restrictiilor de calatorie, au fost mentinute categoriile de calatori esentiali a caror intrare in spatiul Uniunii este permisa. Este oportuna, asadar, alinierea categoriilor de straini care pot calatori in Romania la cele stabilite prin liniile directoare ale Comisiei Europene, pe de o parte, pentru a nu fi ingreunata combaterea imbolnavirilor la nivel national si, pe de alta parte, pentru asocierea autoritatilor romane la mesajul si abordarea comune, adoptate la nivel european.

In considerarea celor prezentate, precum si a datelor si informatiilor cuprinse in analiza factorilor de risc, in aplicarea art.5 din Legea nr.55/2020, prin actul administrativ contestat au fost stabilite o serie de masuri sectoriale, grupate pe cele trei categorii prevazute de lege, respectiv: masurile pentru cresterea capacitatii de raspuns, masurile pentru asigurarea rezilientei comunitatilor si masurile pentru diminuarea impactului tipului de risc.

Pe de alta parte, va rugam sa observati ca nu pot fi retinute elemente de nelegalitate ale Hotararii Guvernului nr.394/2020 sau eventuale imprejurari de natura a crea o indoiala asupra legalitatii, veridicitatii si autenticitatii actului administrativ atacat.

Legalitatea actului administrativ impune respectarea anumitor cerinte:

- actele sa fie adoptate sau emise de catre autoritatile competente din punct de vedere material/teritorial si in limitele acestor competente;

- continutul actului administrativ sa fie conform cu continutul legii in baza careia este emis;

- actele sa corespunda scopului urmarit de legea pe care o pun in executare;

- actele sa fie adoptate sau emise in forma specifica actelor administrative si a normelor de tehnica legislativa prevazute de lege.

Toate aceste cerinte esentiale au fost respectate in cauza, hotararea fiind ernisa in deplina concordanta cu prevederile Legii nr.55/2020.

Sustinerile partii reclamante privind vatamarea unor drepturi recunoscute de lege prin adoptarea Hotararii Guvernului nr.394/2020 sunt nefondate si nu pot demonstra nelegalitatea acesteia”.

Iata raspunsul avocatilor Gheorghe Piperea si Ramona Andritoiu la argumentele Executivului:

„10. Temeinicia cererii de suspendare si anulare a actelor atacate

Decizia Curtii Constitutionale mai sus citata (n.r. 457/2020) impune concluzia ca Hotararea de Guvern nr. 394/2020 este un act administrativ normativ inexistent.

Considerentele si decizia Curtii Constitutionale sunt obligatorii erga omnes si se impune aplicarea lor imediata, cu consecinta constatarii inexistentei/nulitatii absolute a actului/actelor atacate.

10.1. Legea 55/2020 nu legifereaza in mod direct masuri restrictive de drepturi si libertati, ci afirma ca pot fi instituite astfel de masuri prin acte administrative. Or, art. 53 din Constitutie si doua dintre deciziile recente ale CCR, pronuntate chiar in acest domeniu (Decizia nr. 152/2020 si Decizia nr. 157/2020) sunt explicite in sensul ca drepturile si libertatile pot fi restrictionate doar temporar si doar prin lege, ca act juridic al Parlamentului.

Restrictiile exercitiului unor drepturi si libertati, cum ar fi dreptul la asistenta de sanatate, dreptul la libera circulatie, dreptul de proprietate, drepturile parintesti si drepturile personalitatii, aferente perioadei de stare de alerta, sunt impuse prin Hotarare de Guvern si ordine de ministru, acte normative care nu au caracter de lege. Ministrul Sanatatii nu este legiuitor si, cu atat mai putin, MAI nu are o astfel de calitate.

Legea nu poate fi completata/modificata prin HG sau ordine de ministri.

In plus, drepturile si libertatile pot fi limitate doar pentru cazuri justificate si necesare pentru inlaturarea unor calamitati naturale sau urmari ale unui sinistru deosebit de grav, ceea ce, in situatia de fata, nu exista si nu este probat. De altfel, asa cum reiese chiar din actele de procedura depuse de intimat si de intervenient, nu exista un act de declarare a starii de epidemie in Romania. Va solicitam sa observati faptul ca intimata nu depune si nici nu afirma ca exista un document oficial care sa declare epidemie de COVID in Romania.

Va solicitam sa aveti in vedere Adresa nr. REG 2/5481/23.06.2020, emisa de Ministerul Sanatatii, prin care acesta confirma ca nu a emis niciun act prin care sa declare epidemia de SARS-CoV-2 pe teritoriul Romaniei (n.r. vezi facsimilul de mai sus).

Din lecturarea intampinarii si inclusiv a cererii de interventie (care, de altfel, este o copie fidela a intampinarii, asimilabil unui act fals), se justifica incidenta cazului de exceptare prin prezentarea unor circumstante care au determinat adoptarea unor acte, respectiv: decretul de instituire a starii de urgenta, hotararea de declarare a starii de alerta, ordinele care impun masuri, restrictii si interdictii etc.

Or, niciunde nu se indica actul prin care s-a declarat stare de epidemie in Romania.

De altfel, nici nu avea cum sa se declare oficial epidemie, intrucat, asa cum rezulta chiar din DEX, epidemia (din latina „epidemia”, prin franceza „epidemie”) este "extinderea unei boli contagioase intr-un timp scurt, prin contaminare, la un numar mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc. (Sinonim: molima). Atunci cand o epidemie se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzand intr-un timp relativ scurt toata populatia dintr-o tara, din mai multe tari sau chiar din continente intregi, aceasta poarta denumirea de 'pandemie'”.

Plecand de la definitia epidemiei si comparand ceea ce traim zilele acestea sub denumirea de "epidemie" cu impactul principalelor 10 epidemii inregistrate la nivel mondial (astfel cum sunt evidentiate in inscrisurile depuse la dosarul cauzei), rezulta ca infectia cu COVID-19 nici nu avea cum sa conduca in mod oficial la declararea starii de epidemie. Prin comparatie cu impactul si gravitatea epidemiilor cunoscute in istorie, situatia actuala nu prezinta riscul si extinderea pe care l-au prezentat bolile cunoscute sub denumirea de 'epidemii'. Cu titlu de exemplu: gripa spaniola (1918), gripa Hong Kong (1968), iar malaria, SIDA (1984-prezent) au facut milioane de victime, in timp ce gripa Covid-19 nu a depasit 300 de mii de victime (dintre care 90% au avut co-morbiditati, adica au decedat CU covid, si nu DE covid).

Observam ca inclusiv intr-un studiu recent publicat de presa franceza (document depus la dosarul cauzei), fata de numarul de noi cazuri, spitalizari si decese zilnice – in scadere –, se afirma ca gripa COVID 19 nu se potriveste definitiei epidemiei/pandemiei.

In plus, masurile sunt disproportionate fata de situatia faptica pe care intentioneaza sa o combata, astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Aceste masuri incalca principiul proportionalitatii, intrucat, la data instituirii starii de alerta si la data adoptarii acestor masuri drastice, 18.05.2020, se inregistra o scadere a numarului de persoane infectate.

De asemenea, la data de 13.05.2020 se publicase si trimisese la OMS un studiu care releva faptul ca posibilitatea ca asimptomaticii sa transmita virusul este slaba, concluzia raportului fiind ca testarea masiva/excesiva este inutila, ba mai mult, ingreuneaza bugetele statelor si recomanda o relaxare si ridicare a presiunii existente asupra resurselor de sanatate publica.

In data de 8 iunie, pe pagina de "Sanatate si stiinta" a site-ului televiziunii americane CNBC, este publicata opinia unui oficial OMS din care rezulta ca posibilitatea raspandirii virusului de catre asimptomatici este foarte redusa: daca raspandirea asimptomatica apare, este foarte rara („while asymptomatic spread can occur, it is very rare”). OMS recomanda, de aceea, ca Guvernele sa se concentreze pe detectarea si izolarea persoanelor infectate care prezinta simptome de boala. De aici concluzia ca purtarea mastii „de protectie”, termoscanarea si, mai ales, intemarea asimptomaticilor sunt inutile. Mai mult, studiile recente publicate in publicatiile de specialitate si reluate in mass media mainstream demonstreaza ca purtarea mastii „de protectie” poate fi nociva, prin hipoxia pe care o poate genera, precum si prin acumularea de microbi care, ulterior folosirii, pot fi in mod incontrolabil raspanditi "multumita" neatentiei in depozitarea, colectarea si distrugerea in siguranta a mastilor folosite. In alta ordine de idei, termoscanarea ( care se efectueaza cu aparate neverificate metrologic, „apte” sa dea erori grosiere de calcul al temperaturii corporale) si purtarea mastilor in spatii inchise pot da un sentiment fals de siguranta celor care se simt protejati de aceste masuri, fara ca aceste masuri sa fie de natura a asigura o reala protectie. Oamenii, in prezenta unor asemenea masuri fals protective, pot lasa garda jos si, deci, pot sa se infecteze mult mai usor decat in situatiile in care si-ar lua masuri rezonabile de auto-protectie.

Cu toate acestea, actul atacat instituie masuri mult mai drastice decat cele instituite pe perioada starii de urgenta. Purtarea mastii si termoscanarea – masuri care nu erau obligatorii pe perioada starii de urgenta. In plus, internarea fortata a asimptomaticilor si restrangerea internarilor persoanelor bolnave la cazurile de urgenta deosebita (care urgenta deosebita, printr-o cutuma inexplicabila a sistemului nostru medical, s-a redus la cazurile de infectare cu covid) sunt in continuare masuri impuse in Romania, cu tot caracterul lor absurd de inadecvat.

Trebuie observate si politicile adoptate de alte state, chiar mai afectate decat Romania, si care au adoptat masuri mult mai relaxate si mai putin distructive pentru drepturile si libertatile cetatenilor acelor state.

10.2. Paratul Guvernul Romaniei motiveaza legalitatea actului facand trimitere la 2 recomandari ale Comisiei Europene (COM) catre Parlamentul European, Consiliul European si Consiliu, respectiv COM(2020) 115 final/16.03.2020 si COM (2020) 222 final, insa aceste documente contin recomandari ale Comisiei legate de introducerea unor restrictii temporare de calatorie intre state, si nicidecum restrictiile impuse ulterior prin HG 394/2020 care vizeaza mult mai multe drepturi si libertati fundamentale, si anume: dreptul la viata, dreptul la integritate fizica si psihica, libertatea individuala, libera circulatie (chiar si intern), viata intima, familiala si privata, dreptul la invatatura, dreptul la ocrotirea sanatatii si libertatea intrunirilor.

10.3. Masurile si restrictiile de drepturi impuse prin HG nr. 394/2020 creeaza zilnic prejudicii, atat subsemnatului, cat si cetatenilor Romaniei.

Un exemplu in acest sens este chiar comunicatul Avocatului Poporului, care afirma ca exista persoane care nu au acces la sistemul public de sanatate in mod nejustificat, intrucat nu sunt implementate efectiv masuri care sa permita accesul acestor persoane in spital, ba mai mult, li se refuza accesul si tratamentul spitalicesc.

Inca sunt private de libertate persoane care nu prezinta pericol social si care, dincolo de faptul ca se afla intr-o situatie asemanatoare arestului penal, genereaza costuri inutile bugetului de stat.

Obligativitatea purtarii mastii prejudiciaza grav sanatatea persoanelor aflate in situatii exceptionale si nu numai (au existat situatii in care s-a dovedit ca purtarea permanenta a mastii afecteaza starea de sanatate chiar si a unei persoane sanatoase), in contextul in care chiar OMS si alti specialisti au aratat ca nu este utila si, cu atat mai putin, necesara. De altfel, pe unele masti chiar producatorul afirma ca nu garanteaza protectia contra covid.

10.4. Nelegalitatea hotararii de prelungire a starii de alerta rezida in nelegalitate actului principal, potrivit principiului accesorium sequitur principale. Asadar, nu pot fi retinute apararile intimatului Guvernul Romaniei in sensul ca nu s-ar fi motivat cererea de suspendare si cererea de anulare, intrucat motivele de nelegalitate au fost expuse pe larg si privesc modalitatea de adoptare a actului si masurile dispuse prin acesta.

Hotararea de prelungire doar extinde termenul de valabilitate al primei hotarari, insa mentine dispozitiile din primul act.

10.5. Cu privire la Hotararea Parlamentului, apreciem ca, pe de o parte, nelegalitatea acesteia rezida in neconstitutionalitatea textului de lege in temeiul careia a fost adoptata, aspect transat de Curtea Constitutionala, iar pe de alta parte, in faptul ca prin Hotararea Parlamentului nu pot fi impuse restrictii ale drepturilor si libertatilor fundamentale reglementate de Constitutia Romaniei”.

* Cititi aici actiunea initiala a avocatului Gheorghe Piperea

* Cititi aici intampinarea Guvernului

* Cititi aici raspunsul la intampinare

* Cititi aici cererea de interventie accesorie a MAI

sursa foto Piperea: Bursa.ro
sursa foto Orban: BZI.ro