Miscare soc pentru Lucian Onea facuta de fetisul sau Ana Maria Patru, fosta sefa a Autoritatii Electorale Permanente. Cea pe care o scoatea din arest cate 12 ore pentru a o tine de-a dreapta sa in sediul DNA Ploiesti a formulat o cerere de constituire ca parte civila in dosarul in care procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu sunt acuzati de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie de represiune nedreapta, santaj, martuire mincinoasa, grup infractional organizat, falsificare si ascundere de probe, declaratii calomnioase si mincinoase in dosarul constituit ca urmare a plangerii penale formulate de Ana Maria Patru. Adica exact dosarul deschis la SIIJ pe baza evenimentelor petrecute in cauza in care fosta sefa AEP a fost achitata definitiv de Curtea de Apel Bucuresti, in baza art. 16 lit. b Cod procedura penala, stabilindu-se ca faptele pentru care Onea a hartuit-o pe Patru "nu sunt prevazute de legea penala, ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege".

Dosarul Anei Maria Patru a fost constituit ca urmare a denunturilor facute de fosta sa prietena, Irina Socol, patroana Siveco (la randul sau cercetata in alte dosare), cea care a formulat mai multe denunturi pe numele acesteia, utilizand identitati protejate. Mizeriile scoase la iveala in timpul judecatii dosarului in faza fondului si a apelului au fost hotaratoare pentru solutia de achitare a Anei Maria Patru. Modul de lucru al procurorilor DNA Ploiesti, precum si cooperarea stransa cu Socol pe dosarul Anei Maria Patru au fost insa elementele care au adus grave atingeri integritatii fostei sefe AEP provocandu-i severe daune morale, materiale si de imagine pentru care in prezent le cere calailor sai sa le achite.

Potrivit cererii de constituire ca parte civila pe care Ana Maria Patru a depus-o in data de 18 noiembrie 2020 la sediul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitiei, si pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate, fosta sefa AEP cere daune de cate 500.000 euro de la Lucian Onea (foto 2 dreapta) si Cerasela Raileanu (foto 2 stanga), dar si de la "denuntatorii sai" in acest caz, cea mai cunoscuta fiind Irina Socol (foto 1 stanga/centru/dreapta).

Iata ce se specifica in documentul depus la SIIJ de Ana Maria Patru:

"Cerere de constituire ca parte civila

In dosarul de urmarire penala nr. 420/P/2018 impotriva numitilor Lucian Onea si Cerasela Raileanu cu pretentii in valoare de 500.000 euro, pentru fiecare persoana in parte, iar in cazul in care urmarirea penala va fi extinsa si asupra denuntatorilor subsemnatei sau asupra persoanelor de subsemnata in cadrul prezentului dosar de urmarire penala solicit constituirea ca parte civila si impotriva acestor persoane cu pretenii in valoare de 500.000 euro pentru fiecare in parte, in functie de gravitatea faptelor comise de catre acestea.

Mentionez ca faptele pentru care respectivele persoane au fost acuzate de catre subsemnata sunt de o gravitate deosebit de grava, respectiv represiune nedreapta, santaj, martuire mincinoasa, grup infractional organizat, falsificare si ascundere de probe, declaratii calomnioase si mincinoase care au provocat subsemnatei grave prejudicii morale, materiale si de imagine.

Cu deosebita consideratie,

Ana Maria Patru"

Tribunalul Bucuresti certifica daunele aduse lui Patru de Onea, Raileanu si Socol

Trebuie precizat astfel ca cererea de consituire ca parte civila in dosarul de la SIIJ in care Lucian Onea a dobandit calitatea de suspect nu este intamplatoare si heirupista, ci are la baza tocmai solutiile instantelor care au retinut ca urmarirea penala a Anei Maria Patru s-a desfasurat cu incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Concret, in Sentinta penala nr. 18/F din dosarul nr. 47338/3/2006 pronuntata de judecatoarea Brindusa Elena Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti s-a constatat o incalcare a dispozitiilor legale in activitatea de urmarire penala efectuata de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu, inca de la debutul acesteia, respectiv din momentul sesizarii, fiind afectata legalitatea actelor de urmarire penala in cauza. Ramane de vazut care vor fi si concluziile Curtii de Apel Bucuresti in motivarea solutiei definitive de achitare.

Redam in continuare concluziile Tribunalului Bucuresti din sentinta nr. 18/F din dosarul Anei Maria Patru:

"Prin inregistrarea acestor denunturi rezulta ca ele au fost apreciate ca indeplinind cerintele prev. de art.290 alin.(2) C.p.p., cu referire la disp. art. 289 alin (2), (4) – (6) C.p.p.,constituind astfel un mod de sesizare a organelor de urmarire penala.Cu toate acestea, parchetul s-a sesizat din oficiu, ulterior incunostintarii facute de catre Socol Irina si Gheorghi Sadoveanu, privitor la aceleasi fapte. Or, potrivit art.292 C.p.p., organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu daca afla ca s-a savarsit o infractiune pe orice alta cale decat cele prevazute la art.289 - 291 (plangere si denunt) si incheie un proces verbal in acest sens.

Tribunalul constata asadar o incalcare a dispozitiilor legale in activitatea de urmarire penala inca de la debutul acesteia, respectiv din momentul sesizarii.

Din aceasta perspectiva se constata, pe langa afectarea legalitatii respectivelor acte de urmarire penala si afectarea loialitatii, ce tine de moralitatea procesuala, in sensul ca activitatea organelor judiciare, in special a celor de urmarire penala trebuie sa se desfasoare fara a produce in mod arbitrar sau contrar normelor procesuale probe cu rea credinta sau prin utilizarea de manopere sau strategii.

Retine, din aceasta perspectiva Tribunalul, disp.art.2 din C.p.p., potrivit carora procesul penal se desfasoara potrivit dispozitiilor prevazute de lege, dar si cele ale art.8 din acelasi cod, in conformitate cu care organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarire apenala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor, exigente ce nu sunt satisfacute in cauza in faza de urmarire penala.

Privitor la ratiunea organului de urmarire penala de a proceda in sensul ascunderii,prin clasificare, a modului real de sesizare, nu se poate aprecia in sensul ca s-ar fi urmarit prin aceasta protejarea denuntatorului, respectiv a numitei Socol Irina, in conditiile in care, pe de o parte, aceasta figureaza in dosar atat ca martor cu identitate reala, cat si ca martor protejat, calitate in care i-au fost atribuite doua identitati si in consecinta dand declaratii distincte intoate aceste calitati si, pe de alta parte, in ceea ce-l priveste pe numitul Gheorghi Sadoveanu,acesta figureaza doar ca martor, nepunandu-se problema protejarii identitatii sale. In opinia Tribunalului, fata de constructia acuzatiei din cauza, de interactiunile din„martora” Socol Irina si inculpata din timpul urmaririi penale, in realitate s-a urmarit inducerea in eroare a acesteia, pentru ca astfel sa-si pastreze increderea in Socol Irina, a carei influenta asupra inculpatei este nu numai afirmata de catre Patru Ana Maria, dar si confirmatade datele si imprejurarile ce rezulta din mijloacele de proba administrate in cauza. Efectele acestei influente s-au concretizat inclusiv in determinarea inculpatei in sensulrecunoasterii faptelor. (...)

Astfel, Curtea (n.red. - de la Strasbourg) a constatat ca nerespectarea interdictiei absolute statuata in cuprinsul normelor procesual penale ale art.102 alin.(1) – potrivit careia probele obtinute prin tortura, precum si probele derivate din acestea nu pot fi folosite in cadrul procesului penal - si adispozitiilor art.101 alin.(1) – (3) din Codul de procedura penala privind interzicerea explicitaa administrarii probelor prin practici neloiale atrage nulitatea absoluta a actelor procesuale siprocedurale prin care probele au fost administrate si excluderea neconditionata a probei in fazacamerei preliminare.

De asemenea, Curtea a constatat, ca o verificare a loialitatii /legalitatii administrarii probelor, din aceasta perspectiva, este admisa si in cursul judecatii , aplicandu-se, in acest mod, regula generala potrivit careia nulitatea absoluta poate fi invocata pe tot parcursul procesului penal. Asadar, interdictia categorica a legii in obtinerea probelor prin practici /procedee neloiale / nelegale justifica competenta judecatorului de fond de a examina si in cursul judecatii aceste aspecte. Altfel spus, probele mentinute ca legale de judecatorul decamera preliminara pot face obiectul unor noi verificari de legalitate in cursul judecatii din perspectiva constatarii inadmisibilitatii procedurii prin care au fost obtinute si a aplicarii nulitatii absolute asupra actelor procesuale si procedurale prin care probele au fostadministrate , in conditiile in care, in aceasta ipoteza, se prezuma iuris et de iure ca se aduce atingere legalitatii procesului penal, vatamarea neputand fi acoperita. De altfel, potrivit art.346alin.(5) din Cod de procedura penala, doar probele excluse in camera preliminara nu mai pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei. Fata de toate elementele anterior enuntate, Tribunalul apreciaza ca declaratiile martorilor cu identitate protejata (masura asupra careia a revenit motivat in cursul judecatii), nu pot fi valorificate, incalcandu-se flagrant atat dreptul la aparare al inculpatei, cat si dreptul la un proces echitabil in intregul sau".

*Cititi aici integral Sentinta Tribunalului Bucuresti