16 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

OPT ANI DE COSMAR – Judecatorii CAB Alex Arghir si Cristina Fintoc au declarat nulitatea absoluta a unui contract de imprumut din 2016, din cauza caruia omul de afaceri Ion Cioflan a fost executat silit pentru un teren de 7.500 mp din Baneasa. Cioflan acuza ca a fost inselat sa-si puna terenul drept garantie pentru afaceristul Dumitru Picotici, care ii promisese un imprumut. Picotici s-a dovedit datornic la doua familii de romi (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

7 July 2024 18:29
Vizualizari: 2345

Lumea Justitiei prezinta un caz de-a dreptul ametitor. Veti vedea cum omul de afaceri Ion Cioflan se zbate in instanta de patru ani incoace sa anuleze un contract de imprumut in care sustine ca a fost atras in 2016 in urma unei inselaciuni. Din cauza acestui contract, Cioflan a fost executat silit pentru un teren de 7.500 mp din cartierul bucurestean Baneasa (una dintre cele mai scumpe zone ale Capitalei).



Povestea este una complicata, dar ea poate fi rezumata in felul urmator: in 2016, avand nevoie de un imprumut in valoare de 250.000 de euro, Ion Cioflan a apelat la afaceristul Dumitru Picotici, care ii fusese prezentat drept o persoana de incredere si un profesionist al investitiilor. Cioflan sustine ca Picotici – ajutat de avocatul Ionel Berceanu – l-a dus cu vorba, spunandu-i ca la randul lui trebuia sa imprumute bani de la doua famili de romi: familiile Hristache si Stanescu. Pentru ca sa obtina acesti bani, Picotici si romii ar fi facut presiuni asupra lui Cioflan sa-si puna terenul din Baneasa drept garantie. In final, din cauza ca Dumitru Picotici nu a reusit sa-si achite imprumutul, Daniela Stanescu – creditoarea lui Picotici – l-a executat silit pe Ion Cioflan pentru acel teren. Omul de afaceri a facut contestatie, reusind sa suspende executarea silita la Judecatoria Sectorului 2, de doua ori: prima data in dosarul nr. 18512/300/2017, in data de 4 decembrie 2017, iar a doua oara in cauza nr. 24350/300/2020, la 9 decembrie 2020.


CAB a declarat nul contractul de imprumut si pe cel de ipoteca


Dar nu despre aceste doua dosare este vorba, ci despre cauza nr. 23759/3/2020, unde la 14 noiembrie 2023 judecatorii Bogdan-Alex Arghir (foto 1) si Maria-Cristina Fintoc (foto 2) de la Curtea de Apel Bucuresti au declarat nule atat contractul de imprumut pe care l-ar fi semnat Daniela Stanescu si Dumitru Picotici, cat si ipoteca pusa de Stanescu asupra terenului din Baneasa detinut de Ion Cioflan. CAB a constatat ca Picotici nu a primit niciodata bani de la familia Stanescu.

Iar acum urmeaza partea interesanta: magistratii Arghir si Fintoc au stabilit ca, de fapt, imprumutul a fost primit de catre Ion Cioflan, nu de catre Dumitru Picotici. Completul CAB isi bazeaza aceasta constatare pe declaratia Danielei Stanescu, care s-a aparat in instanta afirmand ca, in realitate, Cioflan se cunostea de multa vreme cu socrul ei, Toma Hristache (iar nu din 2016, asa cum sustine omul de afaceri), si ca imprumutase de la acesta bani, in repetate randuri, Ion Cioflan emitand cate o chitanta de mana pentru fiecare dintre aceste sume. In ceea ce-l priveste pe Dumitru Picotici, Daniela Stanescu a spus ca acesta a actionat in complicitate cu Cioflan, ca sa evite restituirea banilor imprumutati de la familiile Stanescu si Hristache.


TMB a respins actiunea lui Cioflan


Initial, in 2 martie 2022, judecatoarea Rodica Niculae (foto 3) de la Tribunalul Bucuresti a respins actiunea lui Ion Cioflan, pe motiv ca acesta nu a putut dovedi faptul ca Daniela Stanescu nu i-a virat niciodata banii lui Dumitru Picotici. Altfel spus: potrivit TMB, Cioflan nu a putut dovedi caracterul ilicit al contractului de imprumut dintre Stanescu si Picotici.

Incheiem, mentionand ca dosarul se afla in prezent in faza de recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ICCJ nestabilind inca primul termen.


Redam minuta sentintei TMB nr. 299/2022 din dosarul nr. 23759/3/2020:


Respinge actiunea formulata de reclamantul CIOFLAN ION, in contradictoriu cu paratii PICOTICI DUMITRU si STANESCU DANIELA, ca neintemeiata.

Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul Bucuresti.

Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, azi, 02.03.2022”.


Iata minuta hotararii CAB nr. 1474/2023:


Admite apelul formulat de apelantul reclamant Cioflan Ion impotriva sentintei civile nr. 299/02.03.2022, pronuntate de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila, in dosarul nr. 23759/3/2020, in contradictoriu cu intimatii parati Picotici Dumitru si Stanescu Daniela.

Schimba sentinta civila apelata in sensul ca:

Admite cererea de chemare in judecata. Declara nulitatea absoluta a contractului de imprumut autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1770/28.09.2016; a declaratiei autentificate de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1722/22.09.2016; contractului de ipoteca autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1771/28.09.2016.

Obliga parata-intimata sa achite reclamantului-apelant suma de 14.958 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in prima instanta si in apel.

Cu drept de recurs, in termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucuresti.

Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei astazi, 14.11.2023”.


Prezentam partea din sentinta TMB in care sunt rezumate relatarile partilor:


In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, in fapt, in luna aprilie 2016 l-a cunoscut pe numitul Picotici Dumitru, fiindu-i prezentat de catre un prieten apropiat ca fiind o persoana serioasa si care are posibilitati investitionale cu mare potential, fiind reprezentantul unui fond de investitii din Belgia, iar pana la acea data a facut mai multe proiecte in Bucuresti, care se cifrau la peste 30.000.000 Euro. Modul in care s-a prezentat, modalitatea de expunere a posibilitatilor sale, prezentandu-i si cateva dovezi in acest sens, l-a determinat sa aiba incredere in Picotici Dumitru, considerandu-l o oportunitate prin care sa-i valorifice anumite proprietati, in vederea obtinerii fondurilor necesare stingerii datoriilor acestuia care se ridicau la suma de 250.000 Euro.

Dupa aproximativ doua luni de discutii, legaturile dintre acestia au devenit mai apropiate, iar acest lucru a fost speculat de catre Picotici Dumitru, care intr-o maniera extrem de versata, a venit cu propuneri de a face rost de bani. I-a prezentat in amanunt ca, daca el va putea plati mai repede anumite societati de audit, acceptate de fondul de investitii, va reusi in baza rapoartelor facute de acestea, sa determine fondul respectiv sa puna la dispozitie o suma importanta de bani, de pana la 10.000.000 Euro. Din aceasta suma, va cumpara imobile detinute de acesta, la pretul stabilit deja, de 69.000 Euro, pret discutat si cu reprezentantii fondului si acceptat de acestia, cu ocazia vizitei facute la locatie si pe care o considera foarte atractiva si de mare perspectiva.

Fata de propunerea lui Picotici Dumitru, reclamantul a aratat ca a avut o atitudine rezervata, motiv pentru care acesta i l-a prezentat pe avocatul Berceanu Ionel, care era persoana cu care lucra de mai mult timp si care sustinea ca asigura asistenta juridica pentru proiectele de investitii, facute de fond in Bucuresti, fiind acceptat de reprezentantii acestuia.

De la primele intalniri cu avocatul Berceanu Ionel, acesta i-a confirmat posibilitatile investitionale ale lui Picotici Dumitru prin fondul de investitii din Belgia, dar a accentuat faptul ca, in cazul in care se vor putea gasi fondurile necesare platii societatii de audit, iar aceasta intocmeste raportul privind proiectul care ar urma sa se faca pe imobilele acestuia, in mod sigur fondul va da in avans suma necesara cumpararii imobilelor proprietatea acestuia.

Avand in vedere cele spuse de avocat si mai ales pentru faptul ca era un profesionist pe probleme juridice, i-a creat incredere, a acceptat initierea unor actiuni privind obtinerea de fonduri atat pentru plata societatii de audit, in suma de 150.000 Euro, bani pe care urma sa-i incaseze Picotici Dumitru), dar mai ales pentru obtinerea, intr-un timp mai scurt de fonduri pentru a putea stinge datoriile personale, ce se ridicau la suma de 250.000 Euro.

Dupa ce au cazut de acord privind initierea unor actiuni de obtinere de fonduri, reclamantul a avut mai multe contacte cu diferite banci, dar nu a gasit nicio posibilitate de finantare, garantand cu alte proprietati imobiliare, drept pentru care atat acesta, cat mai ales Picotici Dumitru, a avut diverse tentative de a obtine aceste fonduri de pe piata privata, care au fost discutate in amanunt impreuna cu avocatul Berceanu Ionel. In cadrul acestor discutii s-a pus problema obtinerii unor sume in numerar, la care acesta s-a opus, tinand cont de prevederile legale, dar si de securitatea unor astfel de sume.

Fata de opozitia acestuia, atat Picotici Dumitru, dar si avocatul Berceanu Ionel, i-au spus ca, in cazul gasirii unor finantatori care sunt dispusi sa ofere sume in numerar, ei isi asuma intreaga responsabilitate, acesta urmand sa primeasca suma de 250.000 Euro intr-un cont bancar.

Atat Picotici Dumitru, cat si avocatul Berceanu Ionel au venit cu o solutie de a iesi din impas, respectiv punerea unor imobile in garantie, prin ipoteca imobiliara, contra obtinerii, sub forma de imprumut, a sumelor aratate mai sus.

Picotici Dumitru, prin relatiile sale apropiate, a gasit unele posibilitati, pe care i le-a prezentat si chiar a participat la unele intalniri, dar fara finalitate, motiv pentru care, atat Picotici Dumitru, dar si avocatul Berceanu Ionel, i-au propus sa fie de acord sa se discute si varianta cu sume in numerar. In prima faza a refuzat, dar ca urmare a insistentelor celor doi, a acceptat contra unor garantii din partea lui Picotici Dumitru, care sa fie transpuse in forma juridica de catre avocatul Berceanu Ionel.

Pentru garantarea imprumuturilor, reclamantul a pus la dispozitie doua imobile proprietatea acestuia, pe care le-a considerat a fi mai atractive si care nu aveau probleme juridice, respectiv imobilul situat in strada Apolodor nr. 2, sector 5, Bucuresti, format din 2 apartamente si teren, care fusese intabulat in luna martie 2016 si nu avea sarcini in cartea funciara. Pentru o mai mare flexibilitate, a fost de acord sa puna in garantie si imobilul din Municipiul Pitesti, str. Victoriei nr. 58 (fost 64), intabulat si format din constructii si teren in suprafata de 1.525 m.p., fara sarcini in cartea funciara.

Reclamantul a precizat ca atat acesta cat si Picotici Dumitru au facut o analiza de piata privind pretul de vanzare a fiecarui imobil in parte, in baza datelor obtinute, pretul de piata, la cel mai scazut nivel, a fost stabilit, de comun acord, la 750.000 Euro imobilul din Bucuresti si la 700.000 Euro imobilul din Pitesti, in total cele doua imobile se puteau vinde la suma de 1.400.000 – 1.500.000 Euro.

La inceputul lunii septembrie 2016, dupa mai multe cautari a unor potentiali finantatori (asa cum sustinea numitul Picotici Dumitru), acesta i-a spus ca a avut discutii cu familia de rromi Hristache, din Dragasani, cu care a mai facut afaceri in trecut si ar fi foarte seriosi garantand pentru ei, mai ales ca sunt rude apropiate cu 'regele rromilor Dorin Cioaba si cu familia de rromi a imparatului Ilie Badea' din Costesti, judetul Arges, respectiv cu Stanescu Dan, care au posibilitati de a le oferi sumele necesare.

Reclamantul a aratat ca a fost de acord cu propunerea lui Picotici Dumitru de a se intalni cu acestia si a discuta despre o eventuala cooperare, avand in acest sens mai multe intalniri cu ei in Bucuresti. La insistentele lui Picotici Dumitru si ale avocatului Berceanu, reclamantul a fost de acord sa le dea copii de pe documentele privind imobilele descrise mai sus, pentru a fi prezentate familiei Hristache.

A mai precizat reclamantul ca atat Picotici Dumitru cat si avocatul Berceanu Ionel au insistat ca acesta sa fie de acord sa incheie un antecontract prin care urma sa vanda cele doua imobile mentionate mai sus lui Picotici Dumitru, la pretul de 1.010.000 Euro, respectiv cate 500.000 Euro pentru fiecare imobil, declarand ca 10.000 Euro i-a primit sub forma de avans, in realitate nu a primit aceasta suma (asa a considerat avocatul Berceanu Ionel ca antecontractul deja ar fi capatat forta juridica), iar ca garantie a platii pretului de 1.000.000 Euro, sa fie de acord sa primeasca un bilet la ordin, emis si semnat de catre Picotici Dumitru, cu scadenta la 06.03.2017, pentru ca pana atunci va avea fonduri suficiente si din alte proiecte aflate deja in derulare.

Reclamantul acceptat aceasta varianta avand in vedere increderea indusa de cei doi, presiunea constanta pe care o puneau asupra acestuia si presiunea financiara proprie de a achita propriile datorii care ii creau probleme in familie. Aceasta a fost conjunctura care l-a determinat sa accepte propunerea celor doi.

A precizat reclamantul ca a semnat antecontractul de vanzare-cumparare, asa cum a fost redactat de catre avocatul Berceanu Ionel, care l-a si atestat sub nr. 17/06.09.2016.

Tot la aceeasi data de 06.09.2016, Picotici Dumitru a emis si i-a inmanat biletul la ordin de la Piraeus Bank pentru 1.000.000 Euro scadent la 30.04.2017 si avalizat de acesta, atat Picotici Dumitru cat si Berceanu Ionel sustinand ca este o garantie suficienta privind incasarea de catre mine a sumei de bani aferenta celor doua imobile. Nu avea niciun motiv sa se indoiasca de aceasta 'garantie', fiind confirmata si de avocatul Berceanu Ionel.

Dupa aceasta data, au mai existat intalniri cu familia Hristache, in care rolul acestuia s-a rezumat numai in a confirma ca cele doua imobile, care ar urma sa constituie garantii pentru imprumutul ce urma a fi dat, vor apartine lui Picotici Dumitru, intrucat a semnat un antecontract, prin care acesta le va cumpara.

Reclamantul a mentionat ca au fost dese ocaziile cand in cadrul intalnirilor ce au avut loc intre acesta, Picotici Dumitru si avocatul Berceanu Ionel, reclamantul a avut o pozitie rezervata in ceea ce priveste colaborarea cu rromii, mai ales pentru faptul ca acestia pozau in persoane cu un potential financiar mare si faceau tot felul de demonstratii in a arata acest lucru, insa nu vedea nicio suma de bani de la acestia.

La argumentele rromilor au achiesat Picotici Dumitru si avocatul Berceanu Ionel, in fata acestei situatii, acesta a sustinut ca nu a ascuns nimic, a pus la dispozitie toate inscrisurile originale, referitoare la imobilele respective, care au fost studiate de catre avocatul Berceanu Ionel, cu ocazia incheierii antecontractului (cu Picotici Dumitru), iar daca existau probleme, de ce nu le-au ridicat atunci. In consecinta le-a propus sa anuleze antecontractul si sa inceteze orice actiune referitoare la obtinerea imprumutului respectiv, pentru ca i se pare mult prea complicat si riscant. Fata de reactia acestuia, Picotici Dumitru, dar si ceilalti ia unison, s-au opus spunand ca este prea tarziu si ca trebuie gasite solutii de clarificare.

Dupa aceasta intalnire acesta a propus sa anuleze toate intelegerile anterioare. Contrar atitudinii reclamantului, Picotici Dumitru a devenit foarte insistent, venea zilnic la domiciliul acestuia cu tot felul de argumente si insistand sa continue, ca el isi asuma intreaga responsabilitate, iar intr-un final reclamantul a cedat si a acceptat, cerand sa mai aiba o discutie cu avocatul Berceanu Ionel.

In cadrul acestei discutii, atat avocatul, dar mai ales Picotici Dumitru, au insistat sa continue, pentru ca rromii au devenit amenintatori, pe motiv ca ar fi luat o mare parte din bani de la rudele si cunostintele lor (o mare parte ar fi fost luati de la Dorin Cioaba) si ii tin intr-o valiza in casa, iar daca nu se incheie tranzactia, familia Hristache trebuie sa le plateasca dobanda la bani.

I-a cerut parerea si avocatului Berceanu Ionel, care l-a sfatuit sa continue incheierea tranzactiei, insistand sa argumenteze ca acesta nu are niciun risc practic, tot riscul revine lui Picotici Dumitru, care prin antecontractul semnat si garantat cu biletul la ordin, trebuie sa-i plateasca, la data scadenta, mentionata in antecontractul respectiv, suma de 1.000.000 Euro, pentru imobilele ce urmeaza a fi puse in garantie familiei Hristache, iar daca acestea se pierd, riscul pierderii revine lui Picotici Dumitru, ca de fapt intreaga tranzactie, respectiv riscul imprumutului, care in realitate este luat de acesta, nu de acesta.

Ulterior, atat Picotici Dumitru, cat si avocatul Berceanu Ionel au facut presiuni asupra reclamantului si i-au dat asigurari ca nu exista niciun risc in cazul acestuia, insa trebuie obtinut imprumutul de la fam. Hristache, existand si siguranta fondului de investitii.

Fata de situatia creata si de asigurarile avocatului Berceanu Ionel, au stabilit de comun acord sa mearga a doua zi, in jurul orelor 10, la Pireus Bank, care a eliberat formularul biletului la ordin, pentru a fi verificata valabilitatea acestuia si a-1 lasa in custodia bancii.

In aceeasi zi seara, in jurul orelor 22, a fost apelat la telefon de Picotici Dumitru, care foarte panicat i-a spus ca trebuie sa amane contactarea bancii si ca trebuie la ora 10, sa se vada neaparat, toti trei, cu rromii, pentru ca l-a sunat si i-a spus ca datorita tergiversarilor, Dorin Cioaba vine la Bucuresti sa vada personal imobilele si actele, ca nu mai are incredere in familia Hristache.

Cand au ajuns toti trei la domiciliul familiei Hristache, a constatat ca erau toti prezenti, Hristache Ardelean, Hristache Toma, Stanescu Daniela, Hristache Bogdan si Hristache Luis Davis. De la inceput acestia s-au aratat foarte panicati, Hristache Ardelean si Stanescu Daniela, au inceput sa-i reproseze ca, datorita opozitiei acestuia au ajuns intr-o situatie foarte dificila pentru ca, la presiunile lui Picotici Dumitru ca, are nevoie urgenta de bani, acestia s-au grabit si au luat banii de la Hristache Toma, Dorin Cioaba, de la Stanescu Dan si de la altii si acum ii tin in valiza in casa si platesc dobanzi, pentru ca actele nu sunt in regula si alte asemenea acuze.

Acesta le-a explicat ca nu i-a grabit cu nimic, ca a dat toate copiile dupa originalele actelor imobilelor, care au fost verificate de avocatul Berceanu Ionel, dar si de avocatii lor, asa cum i-au confirmat mai inainte, prin urmare, nu au ce sa ii reproseze. Le-a spus ca acesta este dispus sa se retraga din aceasta situatie, intrucat pentru acesta nu este una care sa il satisfaca, acesta neacceptand sa se lucreze cu bani in numerar, asa cum le-a spus inca de la prima intalnire, mai ales ca toate amanuntele tranzactiei nu au fost discutate cu acesta ci cu Picotici Dumitru, iar daca au ceva de reprosat sa-i reproseze acestuia si avocatului Berceanu Ionel.

De asemenea, le-a spus ca, intr-o astfel de atmosfera acesta nu poate merge mai departe si a vrut sa plece. In acel moment au sarit toti, spunandu-i si chiar amenintandu-l ca nu stie ce va urma, ca ei nu pot sa il apere in cazul in care rromii isi vor banii (se refereau la dobanda), ca fata de ei 'aia sunt camatari de profesie si pentru bani fac moarte de om', asa ca este mai bine sa stea si sa mearga mai departe. Avand in vedere amenintarile la adresa acestuia, insistentele avocatului Berceanu Ionel si mai ales ale lui Picotici Dumitru, a fost nevoita sa ramana si sa le asculte propunerile.

Discutiile s-au purtat mai ales intre familia Hristache si Picotici Dumitru, asistat de avocatul Berceanu Ionel, astfel s-a ajuns la formula prin care acesta sa semneze un contract de imprumut datat anterior datei de 09 mai 2015, data la care a intrat in vigoare actul normativ prin care se interzicea plata pretului la tranzactiile imobiliare in cash, mai mult de 50.000 lei. Contractul urma sa fie redactat si atestat de catre avocatul Berceanu Ionel. Acesta s-a opus, spunandu-i avocatului Berceanu Ionel ca nu i se pare fireasca o astfel de abordare, pe care acesta nu si-o asuma. La argumentele acestuia atat Picotici Dumitru, avocatul Berceanu Ionel, dar mai ales familia Hristache au inceput cu tot felul de argumentari, menite a il determina sa accepte propunerile lor.

Printre argumentele cu care se sustinea acest mod de initiere si finalizare a 'tranzactiei', pe care le-a sustinut avocatul Berceanu era si faptul ca nu exista alta posibilitate de a demonstra celor care au dat banii ca, banii acestora sunt garantati, iar contractul are un caracter fictiv, nu va produce efecte juridice, nu va fi prezentat la autoritati pentru ca nimeni nu are acest interes, principalul scop al acestuia fiind prezentarea lui celor care au dat banii, pentru a-i convinge ca exista o garantie si pentru acestia, argumentatia avocatului Berceanu fiind sustinuta de catre Picotici Dumitru.

Avand in vedere situatia tensionata, amenintarile ce i se adresau, fiind la domiciliul familiei Hristache, reclamantului i-a fost teama ca atmosfera existenta sa nu degenereze mai rau, motiv pentru care a parasit rapid domiciliul acestora.

Ulterior, s-au prezentat la domiciliul acestuia Picotici Dumitru si avocatul Berceanu Ionel, insistand la poarta si prin intermediul telefonului sa se intalneasca cu ei.

Discutia a fost foarte aprinsa, Picotici Dumitru a continuat sa-i spuna ca 'rromii au banii in casa, intr-o valiza si sunt speriati ca daca nu vor continua afacerea, vor trebui sa plateasca dobanda pentru perioada cat i-au tinut etc'.

Avocatul Berceanu i-a propus sa continue, pentru ca ar fi cea mai buna varianta, iar riscul restituirii banilor este al lui Picotici Dumitru.

Dupa circa doua ore de discutii, reclamantul a fost de acord sa mearga impreuna cu familia Hristache la un notar public din comuna Mihailesti, judetul Giurgiu, Ispas Sorin, pentru ca este un prieten de al lui Picotici Dumitru si acesta le va da cea mai buna solutie.

La notariat, dupa multe discutii, reclamantului i s-a propus sa fie de acord ca notarul public sa scoata extrase de cartea funciara, de instrainare, pentru imobilele prevazute in antecontractul incheiat cu Picotici Dumitru. A fost de acord, semnand cererile, iar taxele au fost achitate de Hristache Ardelean sau Picotici Dumitru, nu mai retine, intrucat a considerat ca nu era problema acestuia.

Dupa acest moment, au urmat alte discutii, in parcarea notariatului, acesta fiind tinta reprosurilor si amenintarilor, Picotici Dumitru si avocatul Berceanu Ionel sustinand ca este necesar sa se deplaseze la domiciliul familiei Hristache.

A mers la domiciliul acestora, constatand ca avocatul Berceanu Ionel era plecat, iar Picotici Dumitru i-a spus ca avocatul a plecat sa redacteze contractul de imprumut pe care trebuie sa-l semneze cu Hristache Toma in ziua respectiva, pentru ca acesta este nevoit sa plece la Dragasani. Acesta i-a spus lui Picotici ca nu semneaza contractul pana nu se consulta cu un avocat, acesta i-a replicat ca s-au consultat acestia cu mai multi avocati, inclusiv cu un avocat al lui Dorin Cioaba si au gasit formula aceasta, acesta devenind nervos si agresiv.

Dupa aproximativ 30 de minute a venit si avocatul Berceanu Ionel, cu 3 exemplare din contractul de imprumut si a insistat sa il convinga ca totul este in ordine si asa cum a fost redactat contractul nu poate produce efecte juridice.

Cu privire la contractul de imprumut presupus semnat de Hristache Toma si impus de familia Hristache, reclamantul a aratat ca avand in vedere asigurarile avocatului Berceanu Ionel, ale lui Picotici Dumitru, amenintarile anterioare la adresa acestuia si speranta ca astfel va primi efectiv imprumutul promis de fam. Hritache, a semnat acest contract de imprumut. Tot in acel moment, a fost semnata si o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare intre acesta si Hristache Toma, atestata de acelasi avocat Berceanu Ionel sub nr. 22/15.09.2016, care completa, ca act aditional, promisiunea de vanzare-cumparare atestata de avocatul Berceanu Ionel sub nr. 21/08.05.2015, in realitate semnate amandoua in data de 15.09.2016, in care se prevedea expres la art. 1 incheierea contractelor de vanzare-cumparare in forma autentica, cu privire la imobilele care fac obiectul promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare atestata cu data certa nr. 21/08.05.2016. Aceasta promisiune a fost semnata dupa multe dezbateri si presiuni asupra reclamantului, la semnarea actelor nefiind prezent Hristache Toma.

Dupa o zi sau doua, reclamantul a fost sunat de Picotici Dumitru, care alarmat i-a spus ca trebuie sa se vada iar cu familia Hristache, pentru ca au avut discutii cu Dorin Cioaba, iar acesta vine la Bucuresti sa vada imobilele puse in garantie.

Ulterior, Picotici Dumitru l-a sunat la telefon si i-a spus ca problema cu Dorin Cioaba s-a rezolvat si ca, mai trebuie sa dea acesta o declaratie autentificata de un notar public si gata incheiem tranzactia. A mai precizat ca urmeaza sa caute un notar.

In ziua urmatoare, reclamantul a fost sunat la telefon de Picotici Dumitru si i-a spus ca a gasit un notar public, printr-un prieten al sau, Adrian, si ca se vada cu familia Hristache sa mearga la notariat. A mers la notariat si a constatat ca erau asteptati. Picotici Dumitru si Hristache Ardelean au stat de vorba cu o asistenta a notarului public numita Alina, dupa care i-au prezentat textul declaratiei, acesta a insistat asistentei sa treaca in declaratie ca imprumutul respectiv, l-ar fi primit incepand cu luna februarie 2008, un mijloc de protectie pentru acesta deoarece Hristache Toma il cunoscuse numai in septembrie 2016.

In final, reclamantul a semnat declaratia respectiva si a plecat, fiind convins ca cele doua inscrisuri nu se sustin si se poate demonstra ca sunt fictive, in caz ca se va face uz de ele, contrar pozitiei rromilor, a avocatului Berceanu si numitului Picotici Dumitru.

Dupa ce a plecat de la notariat, Picotici Dumitru l-a sunat de cateva ori sa mearga la domiciliul familiei Hristache sa mai discute anumite aspecte, acesta a refuzat, spunandu-i ca nu are ce sa mai discute, ca acesta a facut tot ce i s-a cerut, in consecinta asteapta sa i se vireze suma de bani de 560.000 Euro.

Reclamantul a precizat ca in continuu a fost sufocat cu apeluri telefonice de catre Picotici Dumitru, care ii amintea riscul la care se supune daca nu semneaza tranzactia cu rromii, tot felul de probleme personale ale sale, riscul la care isi supune familia.

La aceste insistente s-a raliat si avocatul Berceanu Ionel, ambii insistand atat prin telefon, dar venind si la domiciliul acestuia, sa mearga la fam. Hristache sa discute cu ei despre incheierea tranzactiei, pentru ca ar fi tergiversat foarte mult acest lucru si au aparut probleme serioase si cu cei care au dat banii, care-i ameninta pe cei din fam. Hristache ca vor plati dobanzi mari.

Dupa multe insistente, reclamantul a mers la domiciliul familiei Hristache, ocazie cu care a constatat ca acestia erau foarte nervosi, iar Hristache Ardelean si Stanescu Daniela au inceput sa il ameninte ca acesta va plati dobanzile la banii luati de fam. Hristache, ca acesta va fi vinovatul pentru orice consecinte ce vor aparea, la aceste pozitii raliindu-se si Picotici Dumitru care cauta sa il faca pe acesta vinovat.

In tot acest timp, avocatul Berceanu Ionel a asistat fara a avea vreo interventie, iar in final i-a intrebat care ar fi propunerea lor pentru a trece peste acest moment.

Hristache Ardelean si Stanescu Daniela au spus ca mai trebuie pus ceva in garantie pentru a-1 convinge pe Dorin Cioaba sa le dea banii inapoi.

A doua zi reclamantul a fost sunat de avocatul Berceanu care i-a spus ca trebuie sa mearga din nou la familia Hristache, pentru ca au discutat cu Dorin Cioaba si cu consilierul acestuia si au reusit sa-l convinga sa aloce banii, contra unei ipoteci imobiliare. Acesta a refuzat sa mai mearga, spunandu-i ca pana la acest moment nu a vazut nicio suma de bani din cea promisa de fam. Hristache.

Reactia avocatului Berceanu Ionel a fost ferma, cautand sa il contrazica, spunandu-i ca 'il stie pe Picotici Dumitru de 20 ani si niciodata nu ar face asta', in continuare i-a adus tot felul de argumente menite a il convinge sa continue tranzactia cu familia Hristache, pe care el o considera serioasa si cu bune intentii, iar acestia au intrat in tranzactie ca sa castige si ei niste bani, de aceea se si zbat atat.

A doua zi, au venit Picotici Dumitru si Berceanu Ionel la domiciliul acestuia. A avut o discutie tensionata, plina de reprosuri si chiar cu amenintari din partea lui Picotici, spunand ca el nu are bani sa plateasca 'pagubele', iar rromii se vor indrepta impotriva acestuia, cu tot arsenalul de care dispun, iar numai un 'inconstient s-ar pune cu ei'.

In aceste discutii, avocatul Berceanu a avut un rol de mediere, iar propunerea sa a fost sa mearga sa discute cu familia Hristache sa vada care este ultima propunere a lui Dorin Cioaba.

In dupa amiaza aceleiasi zile, in jurul orelor 18, au mers toti trei la familia Hristache. Din discutiile avute, a sesizat ca Picotici Dumitru, fusese cu familia Hristache la terenurile din str. Salubritatii, pentru a le prezenta, spunandu-i ca a facut acest lucru atunci cand nu i-a raspuns la telefon.

La insistentele lui Picotici Dumitru, dar si ale avocatului Berceanu Ionel, a facut in prima faza un draft de contract de comodat, fiind apoi sunat de catre Picotici Dumitru care i-a spus ca Dorin Cioaba nu este de acord cu acel contract de comodat si vrea un contract de inchiriere pentru societatea comerciala, pe o perioada de minim un an. A intocmit un draft de contract de inchiriere, insa in aceiasi zi a fost sunat de Hristache Ardelean care i-a spus ca, Dorin Cioaba nu este de acord cu clauzele contractuale puse de acesta, pentru ca el vrea un contract de inchiriere cat mai simplu, ceea ce a refuzat.

La refuzul acestuia, Hristache Ardelean, dar mai ales Stanescu Daniela au cautat sa il convinga ca trebuie neaparat sa gaseasca o solutie, prin care sa-l convinga pe Dorin Cioaba sa dea banii, pentru ca acesta, in caz ca nu se va incheia tranzactia, va cere o dobanda mare pentru faptul ca a dat banii, au stat la ei circa trei saptamani si nu s-a incheiat tranzactia propusa.

Fata de explicatiile lor si insistentele cu care incercau sa il convinga de pericolul situatiei si ca, nu mai putea da inapoi, le-a spus ca nu se simte vinovat cu nimic, pentru ca nu le-a cerut sa ia banii de la Dorin Cioaba si/sau de la altii.

Reactia lor a fost fulminanta, cautand sa-i demonstreze ca ei au actionat la presiunile lui Picotici Dumitru, care le-a spus ca are si acordul acestuia sa se dea banii cat mai repede, pentru ca el are mari probleme financiare, motiv pentru care l-au imprumutat deja cu suma de 10.000 Euro, aratandu-i o chitanta semnata de Picotici Dumitru.

Reclamantul le-a spus ca nu se simte obligat cu nimic, insa cei doi au devenit violenti, spunand ca ei au dat banii din suma luata de la Dorin Cioaba si avand garantia acestuia, pentru ca Picotici Dumitru nu are posibilitati de returnare, iar el le-a spus ca din banii respectivi o parte ii va da acestuia ca, are si acesta mare nevoie etc. A incheiat orice discutie si a plecat.

La scurt timp dupa plecare, reclamantul a fost apelat telefonic de catre Picotici Dumitru, care foarte alarmat i-a reamintit de pericolul la care se expune daca intrerupe relatia si i-a spus ca in acest caz trebuie sa le dea sume mari de bani ca dobanzi, ce s-ar cifra la circa 50.000 Euro, altfel acestia vor apela la interlopi impotriva familiilor acestora, motiv pentru care il sfatuise sa aiba o atitudine mai cooperanta cu acestia.

L-a intrebat care este motivul pentru care ar fi luat imprumut de la acestia 10.000 Euro si de ce nu i-a spus acest lucru, justificand ca are presiuni financiare de moment si era o chestiune personala, insa sa nu se ingrijoreze ca daca nu se incheie tranzactia el a cautat variante de rezerva si cu alti parteneri de-ai sai, acesta oricum are biletul la ordin ca si garantie.

In cadrul acestor discutii, i-a reprosat avocatului Berceanu Ionel faptul ca a dat dovada de superficialitate, dar si de incalcarea unor prevederi legale, in modul in care a propus si s-a derulat intreaga situatie cu rromii, acesta a explicand ca, totul a fost instrumentat pe valoarea bunei credinte si ca nu exista niciun pericol in ceea ce il priveste ca, toate riscurile le are Picotici Dumitru, ca adevarat proprietar al imobilelor puse in garantie, calitate conferita de clauzele inserate in antecontractul incheiat, al carui pret este garantat de biletul la ordin.

Dupa aceasta ultima intalnire, situatia personala a reclamantului s-a inrautatit, in primul rand relatiile cu sotia, datorita vechilor datorii ce persistau din fosta casatorie si pe care nu reusise sa le stinga.

Sub imperiul situatiei descrise mai sus, reclamantul a cedat presiunilor lui Picotici Dumitru, ale familiei Hristache si a ascultat propunerile avocatului Berceanu Ionel, in speranta ca se va rezolva problema deblocarii sumelor de bani cat mai repede.

In acest sens, urmare a propunerilor lui Picotici Dumitru si ale avocatului Berceanu, reclamantul a participat la o noua intalnire cu familia Hristache, care a dat asigurari ca va putea lua banii de la Dorin Cioaba, daca vor putea pune o ipoteca de 100.000 Euro pentru terenul din Salubritatii si daca va incheia un contract de inchiriere cu o societate comerciala al carui asociat unic si administrator este fiul sau, iar in contract va lasa o clauza de subinchiriere la o singura societate, care va fi cea lui Dorin Cioaba.

La aceasta propunere a facut mai multe observatii si i-a aratat dezacordul, dar in final a cedat sub imperiul tuturor presiunilor venite de la aceste persoane, inclusiv Picotici Dumitru si avocatul Berceanu Ionel. A fost incheiat un contract de ipoteca imobiliara punand in garantie terenul din str. Salubritatii nr. 3-5, sector 1, Bucuresti, garantand un imprumut pe care urma sa-l ia Picotici Dumitru de la Stanescu Daniela, precum si un contract de inchiriere pentru o parte din spatiul proprietatilor acestuia. Dupa incheierea acestor documente a avut promisiunea si toate asigurarile din partea tuturor, ca Dorin Cioaba va da sumele de bani.

A doua zi dupa semnarea contractului de ipoteca cu Stanescu Daniela, reclamantul a fost sunat de Picotici Dumitru, acesta invocand necesitatea intalnirii urgente cu fam. Hristache pentru ca ar mai fi aparut o problema.

In urma intalnirii, acestia le-au transmis ca ar trebui sa mai incheie un contract de ipoteca tot pe terenul din str. Salubritatii. in valoare de 133.000 Euro. Acesta s-a opus total, spunand ca nu se poate, invocand tot felul de motive, precizandu-le ca acesta nu mai are cu ce sa participe si ca trebuie ca impreuna cu Picotici Dumitru si avocatul Berceanu Ionel sa gaseasca alte solutii.

Reclamantul i-a intrebat cum s-a ajuns la suma de 133.000 Euro, Hristache Ardelean si Stanescu Daniela spunand ca suma a fost stabilita prin calculul dobanzii ce urma sa o plateasca Picotici Dumitru la finalul perioadei de un an, pe cat este dat imprumutul acestuia si sa fie multumit ca au fost de acord cu o dobanda atat de mica, Picotici Dumitru a confirmat situatia, sustinand ca el nu se teme, ca va avea destui bani dupa sase luni sa restituie imprumutul, din acest motiv considera afacerea foarte fezabila. Cu toate insistentele lor, reclamantul nu a cedat la solicitarea de a mai pune o ipoteca pentru suma de 133.000 Euro.

Dupa aproximativ doua ore l-a sunat Picotici Dumitru si i-a spus ca au gasit o solutie. S-a intors la familia Hristache, iar dupa circa 15 minute a venit Ionescu Dan, spunand ca are mandat din partea lui Dorin Cioaba sa discute afacerea in continuare si sa gaseasca o solutie optima, ca acesta are banii la el si vrea sa-i dea dupa amiaza zilei respective, pentru ca pleaca din Bucuresti si nu mai vrea sa tina banii dupa el.

Au urmat alte discutii intre acestia (Picotici Dumitru, Berceanu Ionel, Ionescu Dan, membrii fam. Hristache), Berceanu Ionel sustinand ca ar putea sa intocmeasca un contract de imprumut pentru suma de 133.000 Euro, garantat cu bilet la ordin, insa consilierul s-a aratat sceptic ca Dorin Cioaba ar accepta o astfel de varianta, insa a plecat sa discute cu acesta urmand sa revina telefonic. Picotici Dumitru discuta modalitate in care va primi banii in numerar, aspect cu care acesta nu era de acord.

Intre timp, a sunat Ionescu Dan si i-a spus lui Hristache Ardelean ca Dorin Cioaba a acceptat cu greu propunerea cu biletul la ordin si sa intocmeasca contractul de imprumut, care poate fi atestat si de avocatul Berceanu Ionel, pentru ca vrea sa termine in dupa amiaza asta si sa plece din Bucuresti.

Avocatul Berceanu Ionel a redactat contractul de imprumut, l-a atestat si l-a predat lui Stanescu Daniela (dupa cate a inteles Stanescu Daniela era reprezentanta lui Stanescu Dan, actualul 'imparat al rromilor' din Costesti sustinandu-se ca participase si el la constituirea sumei de 450.000 Euro, valoarea imprumutului ce urma sa-l ia Picotici Dumitru, cu suma de 140.000 Euro, de aceea dorea sa aiba o garantie de 233.000 Euro, respectiv suma de 93.000 Euro, reprezenta dobanda).

Picotici Dumitru s-a deplasat cu Hristache si Stanescu cu autoturismul acestora, iar acesta a mers dupa acestia cu autoturismul personal impreuna cu avocatul Berceanu Ionel. S- au deplasat la Hotel Intercontinental unde se presupunea ca este cazat Dorin Cioaba, apoi a fost la Baneasa Shopping Center unde s-au intalnit cu Stanescu Daniela si Picotici Dumitru, care erau la o masa intr-o terasa. Acestia le-au spus ca Hristache Ardelean a plecat sa se vada cu Dorin Cioaba, pentru a lua banii.

Dupa 15 minute, a venit Hristache Ardelean insotit de Ionescu Dan si a spus foarte nervos ca a discutat cu Dorin Cioaba, iar acesta nu i-a dat banii, cu toate ca Ionescu Dan ar fi insistat sa-l convinga ca garantia constituita prin biletul la ordin este perfect valabila si legala.

Au incercat amandoi sa il convinga sa incheie ipoteca si pentru suma de 133.000 Euro, pentru ca atunci nu ar mai fi nicio problema. Acesta le-a spus foarte ferm ca nu se poate, chiar daca ar vrea si a plecat.

Dupa circa 30-40 de minute, a primit un telefon de la avocatul Berceanu si s-au intalnit. Acesta i-a spus ca Stanescu Daniela a plecat de la masa de circa 30 minute, spunand ca se duce si ea la discutii si nu s-a mai intors, iar Picotici Dumitru a plecat dupa ei sa-i caute.

Asa cum a aratat mai sus, la presiunile lui Hristache Ardelean, dar si la sfaturile lui Picotici Dumitru, ca ar putea avea probleme cu familia Hristache si cei care au dat banii, in special cu Dorin Cioaba, in sensul ca nu vor mai fi finalizate actiunile principale, mai ales ca pusese garantie mai multe imobile de valoare foarte mare, a fost in final de acord sa incheie un contract de inchiriere cu societatea lui Hristache Ardelean, S.C. 1001 DREAM – GSM S.R.L., al carui reprezentant legal era fiul acestuia Hristache Luis-Davis (o alta solicitare a fam. Hristache pentru deblocarea situatiei). Contractul a fost incheiat in data de 01.10.2016.

Pentru a intra in vigoare contractul de inchiriere, locatarul, respectiv societatea fiului lui Hristache Ardelean, trebuia sa plateasca suma de 4.000 Euro, reprezentand garantie pentru folosinta bunurilor, in special a instalatiilor electrice, sa faca gardul despartitor si sa plateasca pana cel tarziu la data de 05.10.2016, chiria in suma de 1.500 Euro/ luna, pentru a putea merge la ANAF sa inregistreze contractul de inchiriere.

Refuzul de a plati obligatiile asumate prin contract, cat si de a indeplini si alte obligatii contractuale esentiale la care s-a obligat, dar si faptul ca nu s-au dat banii pentru imprumutul negociat cu Picotici Dumitru, in suma de 450.000 Euro, datorita presupusului refuz al lui Dorin Cioaba, a spus avocatului Berceanu Ionel sa-i comunice lui Picotici Dumitru ca, acesta intrerupe orice relatie cu familia Hristache.

In seara zilei de 07.10.2016, Picotici Dumitru i-a comunicat ca a avut o discutie cu Hristache Ardelean, caruia i-a spus pozitia acestuia si ca este foarte suparat, iar acesta i-a precizat 'ca nu-l mai intereseaza contractul de inchiriere' si ca si el este de acord sa intrerupa relatiile.

In baza acestor discutii, pe data de 08.10.2016, a mers la proprietate unde a constatat ca nu era nimeni si nici nu erau semne ca fusese cineva, mai inainte si, a schimbat incuietorile de la poarta de acces si de la casuta de lemn impreuna cu o cunostinta.

Pe data de 09.10.2016, a fost sunat de catre Hristache Bogdan, fiul lui Hristache Ardelean, care i-a spus ca stie de decizia tatalui sau de a renunta la contractul de inchiriere, decizie comunicata acestuia de Picotici Dumitru la 07.10.2016, dar il roaga sa gaseasca o forma ca pentru cel mult doua saptamani sa-i permita sa depoziteze niste utilaje in hala, aspect pe care i l-a comunicat in prealabil si Picotici Dumitru.

A mers impreuna cu Picotici Dumitru la proprietate si s-au intalnit cu Hristache Bogdan.

In timp ce discuta cu Hristache Bogdan, a aparut Hristache Ardelean la volanul unei autoutilitare, a fortat intrarea in curte si a spus ca nu mai pleaca. In momentul in care l-a rugat sa paraseasca incinta, acesta a inceput sa il ameninte, avand un comportament violent. Atunci a realizat ca Hristache Bogdan, prin manevre inselatoare, l-a determinat sa deschida poarta proprietatii, ca sa poata patrunde in forta Hristache Ardelean si Ionescu Dan, acestia fiind intelesi in prealabil sa ocupe cu forta proprietatea, inclusiv casuta de lemn, situatie la care a concurat si Picotici Dumitru.

Drept consecinta, desi a sesizat organele de politie la datele de 10.10.2016 si 21.10.2016, a constatat ca treptat acestia au furat toate bunurile de valoare existente pe proprietate acestuia, inclusiv arhiva societatii acestuia comerciale Athenaeum Proiect SRL.

A stat de vorba cu Stanescu Daniela, concubina lui Hristache Ardelean, care a insistat sa se inteleaga, sa faca contractul de inchiriere, ca ea garanteaza ca nu se va mai intampla nimic rau, ori intr-o atare situatie nu avea ce face decat sa ii spuna ca va fi de acord, dar numai in conditiile ultimei variante de contract, facuta tocmai la solicitarile lui Hristache Ardelean, ramanand ca il va anunta si vor gasi o cale de cooperare amiabila.

Pe data de 29.10.2016 a fost anuntat de cunostinta care mai verifica proprietatea ca a observat ca s-au furat multe obiecte din fier, utilaje, prototipuri ale inventiilor acestuia si altele, toate incarcate de Hristache Ardelean si Hristache Bogdan in autoutilitara. Ajuns la fata locului erau prezenti toti membrii fam. Hristache, inclusiv Hristache Toma si sotia acestuia, Eugenia, mai putin Hristache Bogdan care apucase sa plece cu autoutilitara. A contactat din nou politia care s-a multumit sa il invite la sectie si sa prezinte actele de proprietate.

Vazand cele intamplate, amenintarile, santajul sustinut si furturile din proprietatea acestuia, fara sa se teama de organele de politie, a verificat pe internet familia Hristache si a observat ca unii membrii sunt cunoscuti cu antecedente penale grave, realizand ca se afla intr-o situatie deosebit de grava, atat acesta, cat si familia acestuia, inclusiv copilul minor.

In dorinta de a il determina prin orice mijloace sa le dea banii (se refereau la presupusa dobanda solicitata de Dorin Cioaba), pe care acest grup infractional doreau sa-i ia de la acesta au continuat cu amenintari directe.

In acest sens, Stanescu Daniela, Hristache Eugenia si Hristache Luis-Davis au venit la domiciliul acestuia si i-au cerut sa le dea banii si sa inceteze toate conflictele. Acesta le-a spus ca nu a primit niciun ban de la ei, asa dupa cum stiu si nu are nici o obligatie, iar acestia sustineau ca de fapt ar fi dat bani lui Picotici Dumitru, iar acesta nu le mai raspunde la telefon, ori fara tranzactia incheiata cu acesta acesta nu ar avea de unde sa le dea sumele de bani, invocand si necesitatea de a achita dobanda.

Acesta le-a spus ca nu are ce discuta pe acest aspect, sa mearga la Picotici Dumitru sa discute cu el. Datorita scandalului facut in strada, la usa acestuia, a iesit si sotia sa vada ce se intampla, moment in care Hristache Eugenia a inceput sa tipe la ea.

Fata de atitudinea lui Hristache Eugenia, Stanescu Daniela si Hristache Luis Davis, au inceput sa il santajeze si sa il ameninte cu tot felul de fapte, daca nu le da banii cat mai repede, pentru ca ei trebuie sa ii dea celor de la care i-au luat, care-i ameninta zilnic.

Dupa ocuparea in forta si fara un temei legal a proprietatilor acestuia din str. Salubritatii nr. 3-5 si 9- 11, sector 1, Bucuresti de catre familia Hristache, a avut mai multe discutii cu Picotici Dumitru si avocatul Berceanu Ionel in ceea ce priveste situatia creata.

A primit aceleasi asigurari privind raspunderea lui Picotici Dumitru, garantia aferenta biletului sau la ordin.

Reclamantul le-a precizat ca nu ar fi semnat niciun inscris, daca nu se afla in situatia dificila in care era in perioada respectiva, iar el, dar si avocatul Berceanu Ionel, impreuna cu familia Hristache si Stanescu Daniela, au speculat din plin acest lucru.

Dupa data de 30.10.2016, Picotici Dumitru a promis permanent ca impreuna cu avocatul Berceanu Ionel vor depune la DIICOT o plangere penala impotriva familiei Hristache, ocazie cu care Berceanu Ionel va face un autodenunt fara ca pana in prezent sa fi fost formulate o astfel de plangere.

Dupa luna noiembrie 2016 Hristache Ardelean, a insistat sa se vada toti si sa discute cum sting toate conflictele, ca ei nu doresc sa aiba probleme, iar Stanescu Daniela (concubina sa) il tot bate la cap sa gaseasca o cale. A mai spus ca au discutat cu avocatul Berceanu Ionel si concluzia ar fi fost ca cea mai buna varianta, este sa se faca remiteri de datorie, dar in situatia asta cum isi iau ei banii de la Picotici Dumitru ca, nu sunt banii lor si au probleme cu ceilalti. I-a explicat ca nu stiu si nici nu il intereseaza, acestuia nu i-au dat nici un ban si prin urmare nu are nici o legatura cu aceasta problema. L-a informat despre discutia purtata si pe Picotici Dumitru care a insistat sa nu mai vorbeasca cu Hristache Ardelean ca vrea sa ii invrajbeasca si sa il lase pe el sa rezolve problema, ca stie ce are de facut.

Din luna decembrie 2016, Picotici Dumitru i-a tot spus ca vin membrii fam. Hristache si fac remiterea de datorie atat pentru suma de 560.000 Euro cat si pentru suma de 233.000 Euro si ca este mai bine asa.

Reclamantul a mentionat ca,in luna decembrie 2016 si ianuarie 2017 au existat mai multe discutii aprinse intre acestia, pe tema amenintarilor facute de catre familia Hristache, care solicita permanent sa le dea banii.

In aceasta perioada discutiile s-au purtat mai mult prin intermediul avocatului Berceanu Ionel, care a insistat permanent ca solutia cea mai buna este sa stinga toate litigiile pe cale amiabila, iar el va depune toate diligentele in acest sens, dar trebuie sa le dea banii pe care-i solicita. Pe aceasta tema a avut dese discutii cu avocatul Berceanu Ionel, spunandu-i ca acesta nu are luat niciun ban de la familia Hristache si nu are nicio obligatie in acest sens, problema sa o rezolve Picotici Dumitru, ca el a luat banii de la ei si a facut presiuni fata de tigani sa faca rost de bani, fara stirea acestuia.

La inceputul lunii februarie 2017, au venit la acesta, atat Picotici Dumitru cat si avocatul Berceanu Ionel, cu ideea sa vand imobilele din Pitesti, cu o suma mai mica, respectiv 150.000 Euro, urmand ca in conformitate cu antecontractul de vanzare cumparare, semnat pe data de 06 septembrie 2016, Picotici Dumitru sa-i dea intregea suma, respectiv 500.000 Euro, suportand diferenta, avand in vedere ca lucrurile s-au complicat rau si trebuie urgent rezolvate.

In prima faza nu a fost de acord, spunand ca nu are garantia ca pe data de 06.03.2017, cand este scadent termenul prevazut in antecontract, vor fi banii necesari in contul bancar indicat, incat sa incaseze biletul la ordin.

In stilul caracteristic, Picotici Dumitru, a inceput sa-i dea tot felul de amanunte care de care mai convingatoare, ca va avea suma necesara si chiar mai mult. Dupa mai multe discutii, in care avocatul Berceanu Ionel a avut un rol determinant, reclamantul a cedat.

La solicitarea si indicatiile lui Picotici Dumitru, pe data de 10 februarie 2017, a mers la Pitesti unde s-au intalnit cu Caunei-Florescu Adrian, notar public, si cu tatal acestuia.

Discutiile le-a purtat mai mult Picotici Dumitru, care le-a precizat ca, el este adevaratul proprietar al imobilelor din Pitesti, dar atata timp cat nu s-au facut actele autentice acesta va fi cel care semneaza. Le-a precizat ca el ii va plati pretul integral de 550.000 Euro pana cel tarziu 30 aprilie 2017, le-a prezentat toate inscrisurile, inclusiv faptul ca, cladirea veche este trecuta in Lista Monumentelor istorice din Municipiul Pitesti.

De asemenea, Picotici Dumitru le-a argumentat de ce a acceptat acest pret asa de mic, ca are nevoie de bani pana maxim pe data de 15 februarie 2017, cand este data limita pentru a face o afacere mare. In final s-a stabilit ca pe data de 15 februarie 2017 sa revina la Pitesti sa incheie contractul de vanzare – cumparare in forma autentica si se va face plata.

A mentionat reclamantul ca, dupa intalnirea cu Caunei – Florescu Adrian, a discutat serios cu Picotici Dumitru, referitor la posibilitatile sale de a aduce fondurile necesare, asa cum a promis. Acesta i-a dat tot felul de asigurari. In cadrul acestor discutii a conditionat ca, va semna contractul de vanzare-cumparare pentru imobilele din Pitesti, numai in conditiile semnarii intre acestia a unei noi conventii in care sa prevada exact intelegerea acestora, respectiv ca, el va considera valabile toate clauzele antecontractului semnat pe data de 06.09.2016, dar sa arate exact ca pretul de 150.000 Euro pentru imobilele din Pitesti nu este pretul acestuia ci al lui, el ramanand obligat sa-i plateasca diferenta de 430.000 Euro pana la data de 30 aprilie 2017. A semnat conventia respectiva care mai tarziu a fost atestata de avocatul Berceanu Ionel.

Pe data de 15 februarie 2017, Caunei – Florescu Adrian a dorit ca acest contract sa nu fie semnat de el, cumparatori sa fie parintii sai si contractual sa fie autentificat de un alt notar public respectiv Mihaela Vlad din Pitesti.

A semnat contractul de vanzare cumparare pentru imobilele din Pitesti, la pretul de 150.000 Euro. Din acesti bani, acesta a primit suma de 70.000 Euro, iar Picotici Dumitru suma de 80.000 Euro, care includea 10.000 Euro cheltuieli cu plata impozitelor, aferente imobilelor, in vederea obtinerii certificatului fiscal de instrainare si 5.000 Euro alte datorii facute de el si garantate de mine (in realitate, acesta a platit 11.500 Euro, fata de 10.000 Euro). Cei 70.000 Euro ramasi, au fost transferati in contul sotiei sale, avand la baza un contract de imprumut al acesteia cu el, mentionat in actul de vanzare-cumparare autentificat ca fiind atestat de avocat Berceanu Ionel sub nr. 5/15.02.2017.

Din banii transferati in contul sotiei, Picotici Dumitru, urma sa plateasca suma de 30.000 Euro, la o entitate din Belgia, pentru a lua un avans de 500.000 Euro, 25.000 Euro sa dea fam. Hristache sa faca remiterile de datorie, asa cum se intelesesera, 6.500 Euro urma sa-i dea unei persoane, pentru imprumutul care l-a luat anterior, in vederea rezolvarii unor probleme familiale, iar o suma trebuia sa o dea unei alte persoane.

Pe data de 20 februarie 2017, i-a spus ca, pe data de 17 februarie 2017 ar fi plecat in strainatate si ar fi platit suma de 30.000 Euro si, a aranjat obtinerea avansului, iar datorita unei conjuncturi favorabile, a obtinut sub forma de avans suma de 1.000.000 Euro, pe care-i va avea in trei saptamani sau cel mult o luna si astfel se vor rezolva lejer toate problemele, cat ar fi ele de complicate.

De asemenea, Picotici Dumitru a declarat ca toate cheltuielile, legate de actiunile judecatoresti, etc. in caz ca vor aparea, vor fi suportate de catre el, intrucat acesta nu are nicio legatura cu acestea.

Pe data de 24 februarie 2017, a gasit in curte un plic din partea executorului judecatoresc Dobra, Cosoreanu si Asociatii, in care i se comunica somatia si incheierea din 17 februarie 2017, in cadrul dosarului de executare silita nr. 1275/2016, prin care acesta era instiintat ca a inceput executarea silita la cererea lui Hristache Toma, tatal lui Hristache Ardelean, care avea calitatea de mandatar al acestuia, pentru suma de 560.000 Euro.

L-a instiintat imediat despre acest lucru, pe Picotici Dumitru, care i-a spus ca stia, dar nu trebuie sa-si fac griji ca va rezolva el totul ca, a aranjat cu familia Hristache si Stanescu sa faca remiterile de datorie si, astfel executarea va inceta.

I-a mai spus ca a discutat cu familia Hristache si Stanescu, care au fost de acord sa vina sa faca remiterile de datorie, ca vor renunta la dosarul de executare, iar pentru acest lucru trebuie sa le dea suma de 25.000 Euro, 11.000 Euro lui Hristache Toma, care va face remiterea de datorie pentru suma de 560.000 Euro, incetand astfel executarea si 14.000 Euro lui Stanescu Daniela, pentru remiterea sumei de 233.000 Euro si implicit ridicarea ipotecii de 100.000 Euro pusa pe terenul din Salubritatii 3-5, proprietatea acestuia.

De asemenea, i-a mai relatat ca Hristache Toma fiind batran si bolnav, nu poate sa se deplaseze la Bucuresti si astfel, avocatul Berceanu Ionel, va merge la domiciliul acestuia din Dragasani, ii va da banii si va lua remiterile de datorie. Acesta a insistat sa-l insoteasca el. Reactia lui a fost extrem de agresiva, spunand: 'el a facut-o, el sa o rezolve', ca si cand el nu a avut nicio implicatie.

Avocatul Berceanu Ionel a mers la Dragasani si s-a intors numai cu remiterea de datorie pentru suma de 11.000 Euro, suma pe care Picotici Dumitru a luat-o de la familia Hristache, fara ca acesta sa stie, pe o chitanta separata. Pentru celelalte a spus ca, au fost facute atat de Hristache Toma, dar si de Stanescu Daniela, dar au fost retinute de Hristache Ardelean, pentru ca are anumite socoteli de facut cu Picotici Dumitru.

Faptul ca Picotici Dumitru a refuzat sa-l insoteasca pe avocatul Berceanu la Dragasani, in ciuda insistentelor acestuia, i-a creat suspiciuni, care mai tarziu s-au adeverit, ca totul a fost numai un scenariu, bine pus la punct, scopul fiind de il deposeda ilegal de cat mai multe bunuri aflate in proprietatea in coniventa cu fam. Hristache, fam. Stanescu, Picotici Violeta – Constanta si familia Caunei – Florescu, prin amenintari, santaj, inselaciuni, speculand situatia acestuia dificila financiara din perioada respectiva.

In plus, a ramas fara imobilele din Pitesti si sa se apere de abuzurile fam. Hristache si a fam. Stanescu prin executarile silite demarcate in baza actelor incheiate in fals, parte din ele chiar de avocatul Berceanu Ionel, existand si dosare penale in lucru cu privire la acestea.

Dupa aceasta data, Picotici Dumitru i-a spus ca, a avut mai multe discutii cu fam. Hristache si Stanescu, in legatura cu remiterile de datorie. La un moment dat l-a anuntat ca a rezolvat si ca familia Hristache va veni la Bucuresti si va face remiterile de datorie.

La inceputul lunii martie 2017, au venit toti la Bucuresti, respectiv Hristache Toma, Hristache Ardelean, Stanescu Daniela, Hristache Luis Davis si o alta ruda de a lor, la notarul public Remus – Stefan Diaconescu, pentru a face remiterile de datorie. La aceasta intalnire a participat si acesta, Picotici Dumitru si avocatul Berceanu Ionel.

Dupa mai multe discutii, unele purtate de Picotici Dumitru, in particular, cu Hristache Ardelean, iesind de mai multe ori in curtea notariatului, s-a ajuns la concluzia ca acesta sa dea o declaratie in fata notarului public, prin care urma sa renunte la plangerile penale facute impotriva familiei Hristache.

A fost de acord cu acest lucru, notarul public Remus Stefan Diaconescu a redactat impreuna cu avocatul Berceanu Ionel declaratia respectiva, dupa care Hristache Ardelean a luat o copie dupa declaratie, pe motiv ca se duce la politie, sa vada daca este valabila si suficienta, pentru incetarea cercetarilor penale.

Dupa un anumit timp, Hristache Ardelean a sunat-o pe Stanescu Daniela si i-a spus ca nu este suficienta si sa mearga acesta la politie sa-i faca organele de cercetare un draft, care urma sa fie valabil, altfel nu vor semna nimic. A refuzat imediat o astfel de propunere.

Dupa un anumit timp, familia Hristache, fara nici un comentariu, a plecat.

Nu in ultimul rand, la data de 28.04.2017 a introdus la Piraues Bank SA biletul la ordin lasat de Picotici Dumitru ca garantie si plata a sumei de 1.000.000 Euro, iar prin adresa nr. 39920/10.05.2017 i s-a raspuns ca biletul la ordin este un instrument de debit in format vechi cu valabilitate pana la 31.08.2008, neavand astfel nicio valoare, o noua dovada a escrocheriei la care a fost supus.

De asemenea, la data de 13.07.2017, Stanescu Daniela a obtinut incuviintarea executarii silite a contractului de ipoteca in dosarul nr. 16311/300/2017 aflat pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, iar urmare a comunicarii de catre executor a actelor de executare silita, a formulat contestatie la executare in dosarul nr. 18512/300/2017 aflat pe rolul aceleasi instante, fiind in prezent suspendata executarea silita in dosarul executional nr. 608/2017 al BEJ Rodica Floriana AI-Mutairi.

Dupa momentul primului termen de judecata a studiat actele dosarului de executare silita comunicate de executor si a regasit depuse de Stanescu Daniela, contractul de ipoteca, nr. 1771/28.09.2016, declaratie Picotici Dumitru autentificata sub nr. 1722/22.09.2016, contract de imprumut nr. 1770/28.09.2016.

Referitor la motivele de nulitate absoluta a contractului de imprumut autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus – Stefan sub nr. 1770/28.09.2016 si a declaratiei autentificate de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1722/22.09.2016, s-a aratat ca potrivit contractului de imprumut se sustine ca Stanescu Daniela ar fi acordat un imprumut de 5000 Euro la data de 28.09.2016 paratului Picotici Dumitru, cu obligatia acestuia de a restitui suma la 31.03.2017.

Reclamantul a aratat ca nu are nicio certitudine a existentei acestui imprumut in forma sa reala, respectiv ca Stanescu Daniela ar fi imprumutat efectiv suma de 5.000 Euro paratului Picotici Dumitru, existand posibilitatea ca acest act sa fie fictiv si facut doar in scopul de a justifica incheierea contractului de ipoteca nr. 1771/28.09.2016, cu scopul ilicit de a il deposeda fara niciun temei de bunul acestuia imobil.

In privinta declaratiei de recunoastere a unei pretinse datorii in suma de 95.000 Euro, presupus acordata de Stanescu Daniela numitului Picotici Dumitru in perioada martie 2012 – decembrie 2014, s-a aratat ca este sigur ca o astfel de suma nu a existat niciodata si nici imprumutul aferent.

Reclamantul a precizat ca din situatia de fapt descrisa mai sus, rezulta clar ca totul a fost o escrocherie bine pusa la punct sa il determine sa semneze contractul de ipoteca pentru ca mai apoi Stanescu Daniela sa il execute silit.

Drept dovada nu exista nicio dovada a imprumutului respectiv si nici vreun act incheiat intre parti in acest sens. Din moment ce pentru 5000 Euro s-a incheiat un contract de imprumut, evident ca Stanescu Daniela ar fi incheiat si pentru 95.000 Euro un astfel de act.

De asemenea, s-a aratat ca nu exista nicio dovada ca Stanescu Daniela ar fi detinut suma de 95.000 Euro sau pe cea de 5.000 Euro care sa fi putut sta la baza ambelor imprumuturi.

Astfel, conform art. 1169 C.civ., partile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri.

Esenta contractului de imprumut de consumatie este remiterea imprumutatului suma de bani aferenta. In cazul de fata, nu exista nicio dovada ca Picotici Dumitru ar fi primit suma totala de 100.000 Euro presupusi imprumutati, drept pentru care la momentul incheierii actelor fictive nu exista nicio obligatie din partea sa sa restituie ceea ce nu primise si nici la momentul incheierii contractului de ipoteca vreo obligatie din partea acestuia sa garanteze o obligatie fictiva, inexistenta. S-a aratat ca din perspectiva contractului de imprumut si a declaratiei de recunoastere a presupusei datorii, nu sunt indeplinite conditiile art. 2158 C.civ. fiind incidente dispozitiile art. 1517 C.civ. De asemenea, au fost incalcate si dispozitiile art. 14 si 15 C.civ. Libertatea de a contracta este limitata de lege si ordinea publica. Limitele principiului autonomiei de vointa impun ca acestea sa fie determinate de obligatia de a respecta ordinea publica (adica normele care reglementeaza ordinea economica, sociala si politica dintr-un stat), morala (bunele moravuri) si normele imperative civile. Actul juridic incheiat cu depasirea acestor limite este lovit de nulitate absoluta.

Conform art. 1.250 C.civ., 'Contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general'.

Potrivit dispozitiilor art. 1179 alin. 1 C.civ. conditiile esentiale pentru validitatea contractului sunt capacitatea, consimtamantul, un obiect determinat si licit, o cauza licita si morala.

Conform art. 1225 C.civ. '(2) obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute; (3) obiectul este ilicit atunci cand este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri.

Obiectul obligatiei, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie licit (art. 1226 C.civ.).

De asemenea, s-a aratat ca sunt incidente dispozitiile art. 1235 C.civ. 'cauza este motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul. Conform art. 1236 C.civ. 'cauza trebuie sa existe, sa fie licita (sa nu fie contrara legii si ordinii publice) si morala (sa nu fie contrara bunelor moravuri)'.

Nu in ultimul rand, potrivit art. 1237 C.civ. 'cauza este ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme lesale imperative', sanctiunea in aceasta situatie fiind evident cea mentionata la art. 1238 alin. 2 C.civ.

Astfel, o conventie realizata prin incalcarea dispozitiilor legale pentru validitate este nula absolut fiind lipsita de puterea de lege conform dispozitiilor legale anterior mentionate.

A mai aratat reclamantul ca acordul dat in vederea incheierii contractului de imprumut nr. 1770/28.09.2016 si declaratiei de recunoastere a datoriei fictive nr. 1722/22.09.2016 nu respecta obligativitatea de a naste un raport juridic, intrucat nu exista nicio dovada a remiterii vreunei sume din presupusul imprumut de 100.000 Euro, astfel incat acest contract in realitate nu naste niciun raport juridic, nefacandu-se dovada acordarii de catre Stanescu Daniela a vreunui imprumut catre Picotici Dumitru.

In aceste conditii, a aratat reclamantul, contractul de imprumut incalca dispozitiile art. 1179 C.civ. coroborat cu art. 2158 C.civ., iar declaratia de recunoastere a datoriei este un act fals.

De asemenea, a mentionat reclamantul, cauza contractului de imprumut si a declaratiei de recunoastere a datoriei este ilicita.

Potrivit situatiei de fapt descrise, se observa premeditarea paratilor in fraudarea patrimoniului acestuia, a dreptului acestuia de proprietate si intereselor acestuia legitime, acesta fiind singurul scop pentru care aceste acte au fost incheiate ca apoi sa il determine sa incheie contractul de ipoteca si apoi sa fie executat silit. Acesti parati nu au urmarit niciun moment sa il imprumute cu vreo suma de bani sau sa obtina fonduri pentru a cumpara bunurile acestuia imobile, ci numai sa obtina un act juridic cu care sa poata intra in proprietatea bunului imobil aflat in patrimoniul acestuia, fara nicio contraprestatie.

Cauza unui contract sau act juridic reprezinta scopul urmarit pentru incheierea unui asemenea act.

Nulitatea este sanctiunea prin care actul juridic este lipsit de efectele ce contravin legii care intereseaza ordinea publica sau bunele moravuri, fraudeaza legea sau interesele individuale.

In speta, cauza acestei conventii de imprumut si a declaratiei sunt evident ilicite, facute numai pentru a vatama interesele acestuia de proprietar, practic cauza este falsa, neexistand intentia de a fi imprumutat Picotici Dumitru, ci numai de a se crea premise privind interesele ilicite ale paratilor cu fraudarea legii si incalcarea intereselor acestuia legitime. Actele incheiate in mod fictiv fraudeaza legea, inclusiv ordinea publica, atata vreme cat lipsesc de continut dispozitiile art. 1270 C.civ., art. 1469, art. 1470 C.civ., art. 1516 alin. 1 C.civ., art. 2158 C.civ.

Cauza este ilicita cand rezultatul ce se tinde a se obtine si care a constituit motivul impulsiv si determinant la incheierea contractului reprezinta consideratia unui scop nepermis, contrar ordinii publice, economice si sociale. Cauza este imorala cand rezultatul ce se tinde a se obtine si care a constituit motivul impulsiv si determinant la incheierea contractului reprezinta consideratia unui scop nepermis, contrar bunelor moravuri.

Este fara indoiala faptul ca motivul determinant al acestui imprumut si al declaratiei de recunoastere a datoriei fictive este obtinerea unui titlu executoriu (contractul de ipoteca) in baza caruia sa se incerce preluarea bunului imobil aflat in proprietate acestuia, cauza fiind, atat imorala, cat si ilicita.

S-a mai aratat ca imprumutul sumei de 100.000 Euro nu exista.

Astfel cum a aratat mai sus, nu exista nicio dovada a existentei prealabile a sumei de 100.000 Euro in patrimoniul numitei Stanescu Daniela si nici a imprumutarii efective a numitului Picotici Dumitru.

Obiectul contractului de imprumut si al declaratiei, precum si obiectul obligatiilor sunt ilicite.

Potrivit dispozitiilor art. 1225 C.civ., obiectul contractului este reprezentat de operatiunea juridica (precum imprumutul) convenita de parti, sanctiunea prevazuta la alin. 2 pentru situatia obiectului ilicit fiind nulitatea absoluta a actului juridic.

In speta, obiectul contractului este dat de operatiunea juridica ilicita de imprumut a unei sume de 100.000 Euro. Practic in mod ilicit si numai scriptic a fost consemnat prin cele doua acte juridice acest imprumut.

Astfel si obiectul obligatiei este ilicit respectiv imprumutul sumei, in conditiile in care parata Stanescu Daniela nu a remis nicio suma de bani.

Un obiect ilicit determina evident si o cauza ilicita.

Referitor la motivele de nulitate absoluta a contractului de ipoteca autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus – Stefan sub nr. 1771/28.09.2016, reclamantul a precizat urmatoarele:

Un prim motiv de nulitate absoluta al acestui contract este cauza sa ilicita – art. 1236 alin. 2 raportat la art. 1238 alin. 2 C.civ.

Astfel cum a aratat la paragrafele privind situatia de fapt, exista o coniventa vadita intre fam. Hristache, Stanescu Daniela, Picotici Dumitru si Berceanu Ionel, dovedita prin faptul ca acestia au urmarit fraudarea reclamantului si a legii prin obtinerea bunurilor sale in urma incheierii unui act nelegal care sa ateste aspecte nereale.

Reclamantul a aratat ca nu a primit nicio suma de bani nici de la Stanescu Daniela si nici de la Picotici Dumitru, deci practic nu exista vreun imprumut pe care acesta sa il garantez, astfel cum a descris inclusiv din perspectiva efectelor juridice la pct. II.

Mai mult decat atat, din sustinerile numitului Picotici Dumitru nici acesta nu a primit suma de 95.0000 de Euro mentionata in declaratia de recunoastere a datoriei autentificate sub nr. 1722/22.09.2016 si probabil nici suma de 5.000 Euro aferenta contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016.

In concret, motivul real al incheierii acestui contract nu a fost ca acesta sa garanteze pentru vreun imprumut de 100.000 Euro primit de Picotici Dumitru, ci a fost un mijloc prin care s-a urmarit obtinerea unui titlu executoriu impotriva unui bun imobil foarte valoros aflat in proprietatea acestuia, fara sa existe de fapt vreun imprumut de 100.000 Euro acordat de Stanescu Daniela numitului Picotici Dumitru.

Motivul pentru care se incheie un contract de ipoteca este ca debitorul ipotecar sa garanteze restituirea imprumutului catre creditorul ipotecar conform art. 2343 si art. 2366 C.civ. Or, in cazul de fata lipseste obligatia care ar fi putut face obiectul garantiei reale imobiliare, iar prevederile legale de la art. 2343 si art. 2366 C.civ. sunt imperative.

Picotici Dumitru este cel care se arata foarte interesat de proprietatile reclamantului, dovada fiind indiferenta lui fata de actiunile numitei Stanescu Daniela, faptul ca el este cel care i-a recomandat avocatul Berceanu Ionel si persoana care impreuna cu acest avocat si Stanescu Daniela au facut presiuni continue asupra acestuia sa incheie acest contract de ipoteca ca o garantie ca se va vira imprumutul si va obtine suma de bani, precum si sustinerea lipsei vreunui risc ca va suporta el orice fel de pagube in timpul cel mai scurt.

Picotici Dumitru este persoana care o cunostea pe Stanescu Daniela sau cel putin fam. Hristache, fiind cel care a initiat aceasta 'afacere'.

De asemenea, avand in vedere ca acesta a fost in mod vadit inselat, amenintat si santajat de fam. Hristache, Stanescu Daniela in coniventa cu Picotici Dumitru, cauza contractului de ipoteca este si imorala, ea fiind contrara bunelor moravuri si bunei-credinte care trebuie sa stea la baza oricarei conventii. Daca Picotici Dumitru stia ca la data de 28.09.2016 nu exista nicio suma imprumutata de Stanescu Daniela catre acesta de ce nu l-a informat ca sa nu incheie contractul de ipoteca cu aceasta.

S-a aratat ca un alt doilea motiv de nulitate absoluta a contractului de ipoteca este lipsa obiectului obligatiei.

Potrivit art. 1226 alin. 1 C.civ., obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul. Obiectul obligatiei creditorului ipotecar este sa detina o creanta reala impotriva debitorului sau, astfel incat acesta sa poata garanta in mod real o astfel de creanta cu bunul acestuia.

In cazul de fata, nu exista vreo suma de bani imprumutata lui Picotici Dumitru, drept pentru care ipoteca constituita nu garanteaza nicio creanta presupus detinuta de Stanescu Daniela. Practic lipseste obligatia pe care acesta sa o garanteze.

In subsidiar, s-a solicitat constatarea stingerii ipotecii imobiliare constituite prin contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016 cu privire la suma de 5.000 Euro aferenta contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016, conform art. 2428 alin. 2 lit. a) C.civ.

In masura in care din probele administrate in cauza s-ar constata ca imprumutul de 5.000 Euro ar fi fost acordat efectiv la data de 28.09.2016 si restituit ulterior de Picotici Dumitru fie prin remiterea de datorie primita de Berceanu Ionel fie in alt mod, se impune constatarea stingerii ipotecii imobiliare cu privire la suma remisa efectiv conform art. 2428 alin. 2 lit. a) C.civ.

Rectificarea prin radierea dreptului de ipoteca inscris ca sarcina cu mentiunea nr. 96091/30.09.2016 din cartea funciara nr. 206531 a Mun. Bucuresti, Sector 1, pentru imobilul situat in Bucuresti, Sectorul 1, Str. Salubritatii, nr. 3-5.

Urmare a nulitatii contractului de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016, inclusiv in ipoteza in care se va constata ca pentru creanta de 5.000 Euro aferenta contractului de imprumut autentificat sub nr. 1722/22.09.2016 se impune stingerea ipotecii constituite, sa se dispuna radierea dreptului de ipoteca inscris ca sarcina in cartea funciara nr. 206531 a Mun. Bucuresti, Sector 1, in temeiul art. 907 alin. In raportat la art. 908 alin. 2 cu aplicarea art. 908 alin. 1 pct. 1 sau pct. 3 dupa caz, toate din C.civ.

Pentru toate aceste considerente, s-a solicitat admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

In dovedirea cererii, s-a solicitat incuviintarea urmatoarelor probe: inscrisuri (in temeiul art. 293 alin. 1 C.proc.civ. reclamantul a solicitat sa se puna in vedere paratei Stanescu Daniela sa depuna la dosarul cauzei dovada existentei in patrimoniul acesteia a sumei de 95.000 Euro presupus imprumutata paratului Picotici Dumitru intre martie 2012 – decembrie 2014, precum si la data de 28.09.2016, precum si a imprumutului acordat efectiv acestuia, precum si sa se puna in vedere paratului Picotici Dumitru sa faca dovada sumelor primite cu titlu de imprumut de la Stanescu Daniela si eventual a remiterii vreunei datorii catre aceasta); interogatoriul paratilor Stanescu Daniela si Picotici Dumitru privind faptele lor personale anterioare, concomitente si ulterioare perfectarii celor trei acte ce fac obiectul actiunii; proba testimoniala cu 3 martori: Berceanu Ionel, Diaconescu Remus-Stefan si Bratianu Miorita.

In drept, reclamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile legale indicate in cerere si pe orice alte prevederi legale incidente in cauza.

La data de 15.12.2020, parata STANESCU DANIELA a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea capetelor I, II si III ale actiunii ca fiind prescrise, avand in vedere ca in speta a intervenit prescriptia dreptului de a cere anularea actelor autentice mentionate in petit, iar in ceea ce priveste capetele subsidiare ale actiunii IV, V si VI, a solicitat sa fie respinse ca neintemeiate. Totodata, a solicitat obligarea reclamantul la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.

In fapt, s-a aratat ca prin contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016 de catre SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus Stefan, reclamantul Cioflan Ion, in calitate de garant ipotecar, a garantat restituirea imprumutului in suma totala de 100.000 Euro, acordat de catre aceasta, Stanescu Daniela, paratului Picotici Dumitru, conform contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 (imprumut acordat in ziua autentificarii actului) si a declaratiei de recunoastere a datoriei autentificata sub nr. 1722/22.09.2016 (suma de bani ce a fost data in transe in perioada martie 2012 – decembrie 2014).

Prin contractul de ipoteca mai sus mentionat, reclamantul Cioflan Ion, in calitate de garant ipotecar, constituie in favoarea acesteia un drept de ipoteca asupra terenului intravilan, asa cum este descris in contract, categoria de folosinta curti-constructii, situat in Bucuresti, str. Salubritatii nr, 3-5 sector 1, in suprafata de 7.500 mp, imobil inscris in cartea funciara nr. 206531, conform incheierii nr. 9866/04.08.2016 emisa de catre Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Sector 1.

Avand in vedere faptul ca datoria de 100.000 euro nu a fost stinsa pana la data de 31.03.2017, conform intelegerii partilor, a initiat procedura de executare silita a garantului ipotecar Cioflan Ion, in fata BEJ Rodica Floriana Al-Mutairi, formandu-se astfel dosarul de executare nr. 608/2017.

Cioflan Ion a formulat o contestatie la executare impotriva actelor de executare intocmite in dosarul executional nr. 608/2017, care a format pe rolul Judecatoriei sector 2 Bucuresti dosarul nr. 18512/300/2017, solutionat la fond prin sentinta civila nr. 7251/05.10.2020.

Pe tot parcursul judecarii contestatiei (peste 3 ani), Cioflan Ion a incercat prin toate tertipurile procedurale sa amane judecarea cauzei, contestand in principal valoarea stabilita prin expertiza specialitate evaluare imobiliara intocmita in cadrul dosarului de executare, prin care s-a stabilit pretul de vanzare la licitatie al imobilului executat silit.

Realizand ca instanta nu va mai admite alte obiectiuni la raportul de expertiza judiciara intocmit in dosarul de contestatie la executare, cu o zi inainte de termenul stabilit pentru judecarea contestatiei, Cioflan Ion a depus o actiune in anularea contractului de imprumut si de ipoteca (prezenta cauza), pentru a solicita in temeiul art. 413 alin. 1 C.proc.civ., suspendarea contestatiei la executare pana la solutionarea prezentului dosar.

Avand in vedere ca inca din 11.12.2017 instanta de executare a dispus suspendarea executarii silite in dosarul nr. 608/2017 pana la solutionarea contestatiei la executare ce facea obiectul dosarului nr. 18512/300/2017, o noua suspendare dispusa ar fi prelungit inca pentru cel putin 3 ani executarea silita in dosarul executional 608/2017.

Sesizand reaua-credinta a contestatorului, avand in vedere momentul procesual in care se afla cauza si faptul ca dosarul avea o vechime de 3 ani, urmarind-se doar tergiversarea cauzei, instanta a respins cererea de suspendare.

Prin sentinta civila nr. 7251/2020, instanta de executare a admis in parte contestatia la executare silita, doar in ceea ce priveste pretul stabilit pentru vanzarea la licitatie a imobilului din Bucuresti str. Salubritatii nr. 3-5 sector 1, insa a respins motivele de contestatie care vizau lipsa titlului executoriu.

Parata a mentionat ca dupa pronuntarea hotararii in prima instanta, dl. Cioflan Ion a formulat o noua cerere de suspendare provizorie a executarii silite a dosarului de executare silita nr. 608/2017, care a fost admisa prin incheiere din 09.12.2020 pronuntata de Judecatoria Sector 2 in dosarul nr. 24350/300/2020, fara cale de atac.

Cu privire la motivele de nulitate invocate de reclamant in prezenta cauza, in sensul ca sumele de bani nu au fost remise catre imprumutatul Picotici Dumitru, parata a aratat ca toate alegatiile reclamantului din actiune sunt false.

In primul rand, parata a precizat ca reclamantul il cunoaste pe Hristache Toma (tatal lui Hristache Ardelean) inca din copilarie, si nu din septembrie 2016, cum in mod intentionat gresit afirma acesta prin actiune.

Avand in vedere relatia veche de familie pe care o avea Hristache Toma si Cioflan Ion, acesta din urma a imprumutat de la batran, in mai multe randuri, diverse sume de bani, iar pentru fiecare suma imprumutata Cioflan Ion ii remitea cate o chitanta de mana. In anul 2015, pentru ca mai ceruse inca o suma importanta de bani (desi nu restituise niciun ban din trecut), Cioflan Ion i-a propus lui Hristache Toma sa semneze un contract atestat de avocat (care chipurile avea o valoarea mult mai mare decat chitantele de mana) prin care sa ii constituie in favoarea sa si garantii imobiliare. La semnarea contractului de imprumut nr. 21/08.05.2015, Cioflan Ion i-a cerut toate chitantele pe care le avea batranul pe motiv ca 'sa nu ii ceara banii de doua ori'.

Prin contractul de imprumut, partile au stabilit ca imprumutul va fi restituit fie in numerar, fie prin dare in plata a imobilelor, exigibilitatea imprumutului fiind de un an de la data semnarii contractului, respectiv 08.05.2016.

Avand in vedre ca Cioflan Ion nu a restituit suma imprumutata dupa un an, asa cum s-a obligat, in data de 15.09.2016, partile au semnat in fata aceluiasi avocat actul aditional nr. 1, atestat sub nr. 22/15.09.2016, prin care au stabilit sa se prezinte in ziua de 21.09.2016, ora 15.00, la un notar public, in vederea incheierii in forma autentica a contractelor de vanzare-cumparare avand ca obiect imobilele aduse garantie.

Avand in vedere neregulile sesizate cu privire la cele trei imobile aduse in garantie, Hristache Toma a refuzat incheierea contractelor de vanzare-cumparare si a inceput executarea silita a contractului de imprumut, formand pe rolul BEJA Dobra, Cosoreanu si Asociatii dosarul executional nr. 1275/2016.

Dupa presiunile facute de catre Cioflan Ion (care se recomanda ofiter de securitate), in martie 2017, dl executor Cosoreanu l-a chemat pe Hristache Ardelean, mandatarul lui Hristache Toma, in cadrul dosarului de executare, sa isi retraga cererea de executare silita, motivand ca el nu se va mai ocupa de dosar. Acelasi lucru s-a intamplat si cu BEJA Gont si Panait, care dupa ce au primit cererea de executare silita, l-au chemat pe creditor sa isi retraga cererea, motivand ca nu doresc sa faca executarea.

In ceea ce priveste imprumutul de 100.000 euro acordat lui Picotici Dumitru, parata a aratat ca acesta este o cunostinta mai veche a sotului acesteia Hristache Ardelean si a acceptat sa il imprumute cu aceasta suma de bani, mai ales avand in vedere faptul ca Cioflan Ion a garantat pentru restituirea imprumutului dat lui Picotici, constituind in favoarea acesteia o ipoteca imobiliara, prin contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016.

Asa cum a aratat mai sus, Picotici Dumitru nu si-a indeplinit obligatia de a restitui imprumutul pana cel tarziu la data de 31.03.2017 si afland ca de fapt acesti bani au fost folositi in alte scopuri decat cele prezentate de cei doi, Picotici Dumitru fiind sufocat de datorii mai vechi, astfel ca aceasta a fost nevoita sa demareze executarea silita a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016.

Pornind de la o analiza a celor afirmate de dl. Cioflan Ion, se ajunge la concluzia ca 'relatarile sale' nu sunt logice si uneori chiar contradictorii.

Astfel, daca reclamantul avea nevoie de suma de 250.000 euro pentru a restitui imprumuturi personale, de ce nu vindea un imobil din cele detinute pentru a-si achita datoriile, avand in vedere ca doar imobilul din Bucuresti ar fi avut un pret de vanzare de 750.000 euro si astfel avea posibilitatea si banii necesari de al imprumuta si pe prietenul acestuia Picotici Dumitru cu suma de 150.000 euro, de care avea nevoie pentru a achita firma de audit.

Totodata, s-a aratat ca ridica mari semne de intrebare faptul ca reclamantul a primit un bilet la ordin din partea domnului Picotici, in valoare de 1.000.000 euro inca din 06.09.2016, insa l-a prezentat bancii abia in 10.05.2017, moment in care i s-a comunicat ca instrumentul de plata este format vechi si ca nu mai sunt in circulatie din 31.08.2008. Asadar, desi reclamantul putea inca din septembrie 2016 sa verifice daca dl. Picotici, pe care abia il cunoscuse in aprilie 2016, era o persoana de incredere, nu a facut-o.

Coroborand toate afirmatiile reclamantului si cunoscand pozitia paratului Picotici care a declarat in mod fals in fata instantei care a judecat contestatia la executare, ca el nu a imprumutat nicio suma de bani, este clar ca cei doi au creat toata aceasta 'schema', pentru a nu restitui imprumuturile luate de la familia acesteia.

Nicio persoana rationala si constienta nu poate fi obligata sa declare in fata notarului public ca a imprumutat o suma de bani, sau sa constituie o ipoteca pe un imobil in vederea garantarii unui imprumut care nici macar nu ii apartine.

Cioflan Ion cunostea ca Hristache Toma detine monezi de aur, care pot fi oricand valorificate, motiv pentru care pana in anul 2015 a tot imprumutat diverse sume de bani de la acesta. La fel si aceasta, poate face oricand dovada ca a avut posibilitatea de a-l imprumuta pe dl. Picotici cu suma de 100.000 euro.

Faptul ca prin contractul de imprumut cu posibilitatea de dare in plata, semnat in anul 2015 intre Cioflan Ion si Hristache Toma, au fost aduse garantie imobilele din Bucuresti si Pitesti, pentru imprumutul de 100.000 euro Cioflan Ion a pus ipoteca pe imobilul din Str. Salubritatii, pentru o mai mare credibilitate (fiind cunoscut de familia paratei ca rau platnic).

Parata a aratat totodata ca niciodata nu a implicat familiile acestora in imprumuturile acordate lui Cioflan Ion sau lui Picotii Dumitru, iar cei doi nu au fost amenintati sau agresati. Le-au cerut sprijinul in vederea imprumutarii sumei de 100.000 euro, i l-au acordat, iar in prezent aceasta incearca sa isi recupereze banii pe calea legala a executarii silite timp de 3 ani si inca nu a reusit sa o faca, datorita piedicilor pe care le pune reclamantul.

Daca ar fi adevarate afirmatiile d-lui Cioflan in sensul ca a fost 'amenintat' in vederea semnarii actelor, desi nu luase niciun ban, nu reiese motivul pentru care a continuat asa-zisele 'intelegeri' si nu a luat legatura cu organele de politie.

Raspunsul este unul logic, pentru ca, chiar cei doi, Picotici Dumitru si Cioflan Ion, ajutati de avocatul Berceanu Ion, incercau sa puna la cale o inselaciune.

Daca ar merge pe rationamentul reclamantului in sensul ca, contractul de imprumut incheiat cu Hristache Toma ar fi fost semnat in 15.09.2016, desi tot el afirma ca avea nevoie doar de 250.000 euro pentru datoriile personale si de 150.000 euro pentru dl. Picotici, se intreaba de ce ar mai fi fost nevoie de inca 100.000 euro, suma care a fost imprumutata de la aceasta.

A mai invederat parata contradictiile in declaratiile reclamantului, in sensul ca acesta declara ca dl. Picotici a luat imprumut de 10.000 euro – aratand-i-se o chitanta semnata de Picotici Dumitru, lucru care i-a fost confirmat verbal si de acesta in sensul ca a avut nevoie de acesti bani pentru o chestiune personala.

Parata a aratat ca toate chitantele de mana date de Picotici Dumitru, pentru sumele imprumutate, i-au fost predate la momentul semnarii declaratiei autentice prin care acesta recunoaste imprumutul in suma totala de 95.000 euro.

Totodata, dupa 'intamplarea' relatata de reclamant, in care acesta si dl. Picotici ar fi fost inselati, parata se intreba de ce dl. Cioflan Ion a mai semnat ulterior, in data de 01.10.2016, contractul de inchiriere cu S.C. 1001 Dream GSM S.R.L., al carui reprezentant legal era Hristache Luis-Davis, daca nu avea incredere in acesti oameni.

A mai aratat parata ca in februarie 2017, pentru a eluda intelegerile partilor privind restituirea celor doua imprumuturi, de 560.000 euro acordat de Hristache Toma si cel de 100.000 euro acordat de parata, cei doi au pus la cale vanzarea imobilului din Pitesti (monument istoric) catre un notar public din Pitesti, la un pret derizoriu (cum chiar reclamantul declara in actiune), stiind ca incepuse executarea silita in dosarul nr. 1275/2016 instrumentat de BEJA Dobra si Cosoreanu. Prin decizia civila nr. 87A/11.01.2017 a fost admisa cererea de incuviintare a executarii silite prin toate mijloacele de executare silita.

Probabil si adevaratul cumparator al imobilului din Pitesti, dl. Notar Caunei-Florescu Adrian a fost partas la intelegerile celor doi, acceptand sa cumpere prin persoane interpuse (parintii sai) imobilul si sa treaca in contractul de vanzare-cumparare pretul derizoriu, iar diferenta probabil a fost achitata fara forme legale.

Totodata, reclamantul descrie cum si-au impartit pretul din vanzarea imobilului din Pitesti, invocand-se un nou contract de imprumut incheiat de Cioflan Ion cu sotia d-lui Picotici (nr. 5/15.02.2017), dar care nu a fost depus de acesta, pentru ca probabil acesta nu exista, si se afirma ca din suma de 70.000 euro pe care a primit-o Picotici urma ca '25.000 euro sa dea fam. Hristache sa fara remitere de datorie, asa cum se intelesesera'. Altfel, de ce ar mai restitui cineva bani unei persoane, daca nu ar fi imprumutat nimic.

Avand in vedere faptul ca cei doi nu aveau de gand sa restituie niciun imprumut, desi acestea au ajuns la scadenta, aceasta a demarat executarea silita a contractului de ipoteca in cadrul dosarului executional nr. 608/2017 instrumentat de BEJ Rodica-Floriana Al-Mutairi.

S-a mai aratat ca afirmatia din actiune in sensul ca 'eu nu am nicio certitudine a existentei acestui imprumut' este indoielnica, pentru ca dl. Cioflan a fost prezent la notariat in ziua semnarii contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 si a semnat in aceeasi zi contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016, banii fiind acordati la notar.

Potrivit art. 269 alin. 1 C.proc.civ., inscrisul autentic este inscrisul intocmit sau, dupa caz, primit si autentificat de o autoritate publica, de notarul public sau de catre o alta persoana investita de stat cu autoritate publica, in forma si conditiile stabilite de lege. Autenticitatea inscrisului se refera la stabilirea identitatii partilor, exprimarea consimtamantului acestora cu privire la continut, semnatura acestora si data inscrisului.

Potrivit art. 270 C.proc.civ., '(1) inscrisul autentic face deplina dovada, fata de orice persoana, pana la declararea sa ca fals, cu privire ta constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul, in conditiile legii.

Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic fac dovada, pana la proba contrara, atat intre parti, cat si fata de oricare alte persoane.

Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si in cazul mentiunilor din inscris care sunt in directa legatura cu raportul juridic al partilor, fara a constitui obiectul principal al actului Celelalte mentiuni constituie, intre parti, un inceput de dovada scrisa'.

Avand in vedere ca in motivarea actiunii reclamantul invoca o viciere a consimtamantului, prin 'presiunile si amenintarile' facute de parata si familia acesteia, iar potrivit art. 1214 cod civil 'Dolul nu se presupune', ci trebuie dovedit, contractul este anulabil si nu este nul absolut.

Potrivii art. 2517 Cod civil, termenul de prescriptie a dreptului la actiune in anularea unul act juridic este 3 ani, iar potrivit art. 2529 alia. 1 Cod civil: 'Prescriptia dreptului la actiunea in anularea unui act juridic incepe sa curga: a) in caz de violenta, din ziua cand aceasta a incetat; b) in cazul dolului, din ziua cand a fost descoperit'.

Fata de data incheierii actelor autentice 22.09.2016 si 28.09.2016, parata a invocat prescriptia dreptului la actiunea in anularea contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016. declaratia autentificata sub nr. 1722/22.09.2016 si a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016.

In drept, parata a invocat dispozitiile art. 205 CPC si art. 2529 alin. 1 Cod civil, art. 2517 Cod civil, precum si toate celelalte temeiuri indicate in intampinare.

In dovedire, parata a solicitat proba cu inscrisuri (planse foto), proba cu interogatoriul reclamantului si al paratului Picotici Dumitru, proba testimoniala cu 3 martori si proba cu inregistrare audio-video.

La data de 01.02.2021, BERCEANU IONEL a formulat cerere de interventie voluntara accesorie in interesul reclamantului, prin care a solicitat admiterea capetelor de cerere 1-5 astfel cum au fost formulate.

In motivarea cererii, s-a aratat in esenta ca titularul cererii de interventie, in calitate de avocat, din initiativa paratului Picotici Dumitru, a asigurat asistenta juridica in cursul anului 2016 in perioada negocierilor dintre parat si reclamant, pentru perfectarea unor afaceri, iar in acest cadru, a participat la numeroase discutii si negocieri cu membrii familiei de rromi Hristache. A mai precizat titularul cererii de interventie ca declaratia si contractele de imprumut incheiate si autentificate notarial intre Picotici Dumitru si Stanescu Daniela s-au facut sub imperiul inducerilor in eroare si presiunilor facute asupra lui Picotici Dumitru si acestea nu corespund realitatii, nefiind dati bani.

S-a mai aratat ca sub presiune si santaj, reclamantul a incheiat contractul de ipoteca in favoarea paratei Stanescu Daniela, pentru a garanta asa-zisul contract de imprumut si declaratia lui Picotici Dumitru in valoare totala de 100.000 Euro, reclamantul fiind santajat si amenintat.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 64, 65 si 67 C.proc.civ.

La data de 03.02.2021, paratul PICOTICI DUMITRU a depus cerere de achiesare la actiune, aratand ca recunoaste ca intemeiate pretentiile reclamantului si solicitand admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

Prin incheierea de sedinta din data de 07.04.2021, tribunalul a respins ca inadmisibila cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul Berceanu Ionel, pentru considerentele expuse in cuprinsul incheierii mentionate.

Prin incheierea din data de 02.06.2021, tribunalul a respins ca neintemeiata exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de parata”.


Redam argumentatia juridica a Tribunalului Bucuresti:


Conform declaratiei autentificate sub nr. 1772/22.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan (filele 33-34), paratul Picotici Dumitru a declarat ca recunoaste datoria pe care o are, in suma de 95.000 Euro, echivalentul a 422.779 RON, fata de parata Stanescu Daniela, reprezentand imprumut contractat in perioada martie 2012 – decembrie 2014.

Potrivit contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan (filele 35-36), parata Stanescu Daniela a dat cu titlu de imprumut paratului Picotici Dumitru suma de 5.000 Euro, in numerar, la data autentificarii actului, cu obligatia imprumutatului de a restitui intreaga suma pana cel mai tarziu la data de 31.03.2017.

Se constata ca intre parata Stanescu Daniela, in calitate de creditor ipotecar, si reclamantul Cioflan Ion, in calitate de garant ipotecar, a fost incheiat contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan (filele 37-38), prin care reclamantul a constituit in favoarea paratei un drept de ipoteca asupra terenului intravilan, categoria de folosinta curti constructii, situat in Mun. Bucuresti, str. Salubritatii nr. 3-5, sector 1, in suprafata de 7.500 mp din acte, respectiv 7.531 mp din masuratori, in vederea garantarii restituirii imprumutului in suma totala de 100.000 Euro, echivalentul a 445.030 RON, acordat de catre Stanescu Daniela paratului Picotici Dumitru, conform declaratiei de recunoastere a datoriei autentificate sub nr. 1722/22.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan si conform contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan.

Prezenta actiune formulata de reclamantul Cioflan Ion are ca obiect constatarea nulitatii absolute a declaratiei autentificate sub nr. 1772/22.09.2016, a contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 si a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016, pentru cauza ilicita si imorala, pentru obiect ilicit, respectiv pentru lipsa obiectului, cu motivarea ca aceste acte juridice au fost incheiate de paratul Picotici Dumitru, respectiv de reclamantul Cioflan Ion, fara ca parata Stanescu Daniela sa fi imprumutat paratului Picotici Dumitru sumele de 95.000 Euro si 5.000 Euro.

Examinand motivul de nulitate absoluta invocat de reclamant constand in cauza ilicita a contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 si a declaratiei autentificate sub nr. 1772/22.09.2016, prin raportare la dispozitiile art. 1235, 1236 si 1238 alin. 2 C.civ., tribunalul constata ca, in speta, nu sunt indeplinite conditiile prevazute de aceste prevederi legale.

Astfel, potrivit art. 1235 C.civ., cauza este motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul, iar conform art. 1236 alin. (1) C.civ., cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala. Potrivit art. 1236 alin. (2) C.civ., cauza este ilicita cand este contrara legii si ordinii publice, iar conform alin. (3), cauza este imorala cand este contrara bunelor moravuri.

In speta, se constata ca s-a afirmat cauza ilicita a contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016, incheiat intre paratii Stanescu Daniela si Picotici Dumitru, precum si a declaratiei autentificate sub nr. 1772/22.09.2016 date de paratul Picotici Dumitru, reclamantul sustinand in actiune ca parata Stanescu Daniela nu ar fi dat cu imprumut paratului Picotici Dumitru sumele de 5.000 Euro si 95.000 Euro.

In ceea ce priveste suma de 95.000 Euro, cu privire la care paratul Picotici Dumitru a dat declaratia autentificata sub nr. 1772/22.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan (prin care paratul Picotici Dumitru a declarat ca recunoaste datoria pe care o are, in suma de 95.000 Euro, echivalentul a 422.779 RON, fata de parata Stanescu Daniela, reprezentand imprumut contractat in perioada martie 2012 – decembrie 2014), reclamantul a sustinut ca nu exista nicio dovada a respectivului imprumut, nefiind incheiat vreun act in acest sens. In mod similar, reclamantul a aratat ca paratul Picotici Dumitru nu ar fi primit cu imprumut suma de 5.000 Euro la data de 28.09.2016, suma care face obiectul contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016.

Cu toate acestea, astfel cum se mentioneaza in cuprinsul declaratiei autentificate nr. 1772/22.09.2016 si dupa cum a declarat parata Stanescu Daniela prin raspunsul la intrebarea nr. 16 din interogatoriu (fila 169 verso), suma totala de 95.000 Euro a fost remisa incepand din martie 2012 pana in 2014, parata precizand ca de fapt sumele au fost 'date reclamantului, dar actele s-au facut pe numele domnului Picotici'.

Pe de alta parte, in motivarea cererii de chemare in judecata, reclamantul a aratat ca l-a cunoscut pe paratul Picotici Dumitru in luna aprilie 2016 si ca in acelasi an paratul si domnul avocat Berceanu Ionel i-au facut cunostinta reclamantului cu familia de rromi Hristache, inclusiv cu parata Stanescu Daniela.

Or, atat timp cat reclamantul insusi a sustinut ca nu i-a cunoscut pe paratii Picotici Dumitru si Stanescu Daniela anterior anului 2016, nu poate fi retinuta afirmatia acestuia in sensul ca este sigur ca suma de 95.000 Euro nu a existat niciodata in patrimoniul paratei si ca nu a fost remisa paratului Picotici Dumitru.

De asemenea, cu privire la suma de 5.000 Euro, reclamantul a afirmat in actiune ca nu este sigur ca aceasta ar fi fost remisa paratului Picotici Dumitru de catre parata Stanescu Daniela ('Eu nu am nicio certitudine a existentei acestui imprumut in forma sa reala, respectiv ca Stanescu Daniela ar fi imprumutat efectiv suma de 5.000 Euro paratului Picotici Dumitru, existand posibilitatea ca acest act sa fie fictiv si facut doar in scopul de a justifica incheierea contractului de ipoteca nr. 1771/28.09.2016, cu scopul ilicit de a ma deposeda fara niciun temei de bunul meu imobil').

Se constata asadar ca sustinerile reclamantului privind inexistenta imprumuturilor anterior mentionate nu pot determina constatarea nulitatii absolute a contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 si nici a declaratiei autentificate sub nr. 1772/22.09.2016, nefiind probata cauza ilicita a acestora, in conditiile in care, pe de o parte, reclamantul nu ii cunostea pe paratii Picotici Dumitru si Stanescu Daniela in perioada 2012-2014, in care parata Stanescu Daniela ar fi remis cu titlu de imprumut paratului Picotici Dumitru suma totala de 95.000 Euro, iar pe de alta parte, cu privire la suma de 5.000 Euro, care ar fi fost remisa paratului Picotici Dumitru la data de 28.09.2016, in fata notarului public, reclamantul a aratat ca nu are certitudinea existentei acestui imprumut, existand posibilitatea ca act sa fie fictiv, cu toate ca reclamantul nu a fost de fata la incheierea respectivului contract la notarul public, dupa cum recunoaste reclamantul prin raspunsul nr. 1 la interogatoriu (fila 163).

Totodata, se retine faptul ca, potrivit declaratiei martorului reclamantului, Berceanu Ionel, paratul Picotici Dumitru a luat cu titlu de imprumut mai multe sume de bani de la membrii familiei Hristache, fara ca martorul sa cunoasca exact ce sume au fost remise si in ce perioada ('In mod direct nu am cunostinta daca dl. Picotici a luat cu imprumut sume de bani de la parata Stanescu Daniela, ci numai de la membrii familiei acesteia, respectiv Hristache Ardelean, in cuantumuri relativ mici care cumulate in perioada 2015-2016 nu cred ca au depasit 5.000 euro').

De asemenea, martorul a declarat ca l-a asistat pe paratul Picotici Dumitru cand a semnat contractul de imprumut cu parata Stanescu Daniela pentru suma de 5.000 Euro si declaratia de recunoastere a datoriei de 95.000 Euro, aratand ca stie de la Picotici Dumitru ca aceasta suma de 95.000 Euro nu a fost incasata niciodata, iar 'actul prin care s-a recunoscut datoria de 95.000 Euro a fost intocmit si semnat doar pentru a fi prezentat de Hristache Ardelean rudelor acestuia pentru deblocarea unor bani care sa constituie efectiv imprumut catre dl Picotici'. A mai declarat martorul ca 'In ceea ce priveste suma de 5.000 Euro, cred ca acesti bani au fost primiti de dl Picotici, fiind vorba de sumele imprumutate in perioada 2015-2016 la care am facut referire anterior'.

Coroborand sustinerile reclamantului cu depozitia martorului Berceanu Ionel, rezulta ca niciunul din acestia nu are cunostinta in mod direct de sumele remise cu titlu de imprumut paratului Picotici Dumitru de catre parata Stanescu Daniela sau de catre membrii familiei acesteia, neputand fi retinut asadar caracterul fictiv al actelor juridice care atesta primirea de catre paratul Picotici Dumitru a sumei totale de 100.000 Euro cu titlul de imprumut.

In acest sens, referitor la cauza ilicita, se observa ca reclamantul nu a invocat prevederile legale care nu ar fi fost respectate prin incheierea contractului de imprumut si a declaratiei date de catre paratul Picotici Dumitru si nici nu rezulta ca scopul incheierii acestor acte juridice ar fi contrar ordinii publice sau bunurilor moravuri.

Pentru aceleasi considerente, tribunalul constata ca nu au fost dovedite sustinerile reclamantului vizand caracterul ilicit al obiectului celor doua acte juridice mentionate, fata de prevederile art. 1225 alin. (2) C.civ., potrivit carora obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute, prin prisma alin. (3) al aceluiasi articol, care prevede ca 'obiectul este ilicit atunci cand este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri', precum si fata de prevederile art. 1226 alin. (2) C.civ., care stipuleaza ca sub sanctiunea nulitatii absolute, obiectul trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil si licit.

Astfel cum s-a aratat anterior, intreaga argumentatie a reclamantului are la baza intentia paratei Stanescu Daniela si a membrilor familiei acesteia de fraudare a intereselor sale si de preluare a bunului imobil aflat in proprietatea sa, cu privire la care a fost incheiat contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1770/28.09.2016, reclamantul sustinand faptul ca atat imprumutul autentic incheiat intre paratii Picotici Dumitru si Stanescu Daniela, cat si declaratia autentica de recunoastere a datoriei data de paratul Picotici Dumitru ar fi vizat imprumuturi fictive, motivul determinant al incheierii acestor acte juridice fiind obtinerea de catre parata Stanescu Daniela a unui titlu executoriu impotriva reclamantului, cu consecinta caracterului imoral si ilicit al cauzei actelor juridice mentionate.

Tribunalul retine ca probele administrate in cauza nu confirma sustinerile reclamantului in sensul caracterului imoral si ilicit al cauzei (nefiind in prezenta unei cauze contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri) si nici in sensul inexistentei sau al caracterului ilicit al obiectului actelor juridice constand in contractul de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 si declaratia autentificata sub nr. 1772/22.09.2016, avand in vedere ca din coroborarea inscrisurilor depuse la dosar cu raspunsurile partilor la interogatoriu si cu depozitia martorului audiat nu rezulta caracterul fictiv al imprumuturilor date de parata Stanescu Daniela paratului Picotici Dumitru, cu atat mai mult cu cat respectivele acte juridice au caracter autentic, iar in cuprinsul incheierilor de autentificare se mentioneaza faptul ca partile au declarat in fata notarului public ca au inteles continutul actului, iar cele cuprinse in act reprezinta vointa lor.

In ceea ce priveste contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan (prin care reclamantul a constituit in favoarea paratei un drept de ipoteca asupra terenului proprietatea acestuia, situat in Bucuresti, str. Salubritatii nr. 3-5, sector 1, in vederea garantarii restituirii imprumutului in suma totala de 100.000 Euro, acordat de parata Stanescu Daniela paratului Picotici Dumitru, conform declaratiei de recunoastere a datoriei autentificate sub nr. 1722/22.09.2016 si conform contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016), pentru aceleasi considerente ca si cele privind contractul de imprumut si declaratia de recunoastere a datoriei, reclamantul a invocat drept motive de nulitate absoluta cauza ilicita a contractului si lipsa obiectului obligatiei, sustinand ca nu exista vreo suma de bani imprumutata paratului Picotici Dumitru, motiv pentru care ipoteca nu garanteaza nicio creanta presupus detinuta de parata Stanescu Daniela.

Tribunalul constata ca, astfel cum s-a aratat anterior, in cauza nu a fost dovedit caracterul fictiv al imprumuturilor acordate paratului Picotici Dumitru, care fac obiectul contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 si al declaratiei autentificate sub nr. 1772/22.09.2016, astfel incat nu poate fi retinuta cauza ilicita a contractului de ipoteca din acest punct de vedere.

In ceea ce priveste sustinerile reclamantului privind inselarea acestuia de catre parati, precum si presiunile, amenintarile si santajul la care ar fi fost supus de acestia impreuna cu membrii familiei Hristache, acestea se circumscriu viciilor consimtamantului (dolul, respectiv violenta), in conditiile art. 1206 si urm. C.civ., aspecte care insa exced obiectului, temeiului juridic si cauzei litigiului de fata, tribunalul nefiind investit de reclamant cu o cerere de anulare a actelor juridice mentionate pentru vicierea consimtamantului acestuia. In consecinta, formularea de catre reclamant a unor plangeri penale impotriva paratei Stanescu Daniela si a membrilor familiei Hristache este lipsita de relevanta prin raportare la cauza si temeiul de drept al prezentei actiuni, cu atat mai mult cu cat pana in prezent nu s-a inceput urmarirea penala in personam pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra modului de solutionare a cauzei de fata, nefiind incidente prevederile art. 413 alin. (1) pct. 2 C.proc.civ. Astfel, potrivit raspunsurilor reclamantului la intrebarile nr. 11 si nr. 12 din interogatoriu, acesta a formulat plangere penala 'impotriva paratei si a tuturor membrilor grupului infractional' si s-a inceput urmarirea penala in rem (filele 164-165).

Totodata, sub aspectul cauzei ilicite, nu prezinta relevanta sustinerile reclamantului in sensul ca nu a primit nicio suma de bani de la paratii Picotici Dumitru sau Stanescu Daniela, atat timp cat contractul de ipoteca a fost incheiat in considerarea sumelor de bani imprumutate de parata Stanescu Daniela paratului Picotici Dumitru (si nu reclamantului), astfel cum se stipuleaza in contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016. Pe de alta parte, din probele administrate nu rezulta existenta unei conivente intre parati, membrii familiei Hristache si martorul Berceanu Ionel, fiind neintemeiate sustinerile reclamantului in sensul ca toti acestia ar fi urmarit fraudarea intereselor sale si a legii, cu atat mai mult cu cat paratul Picotici Dumitru si martorul Berceanu Ionel au depus la dosar cereri prin care sustin, in esenta, ca parata Stanescu Daniela si membrii familiei acesteia i-ar fi determinat atat pe ei, cat si pe reclamant sa incheie respectivele acte juridice, contrazicand asadar alegatiile reclamantului in sensul participarii acestora la coniventa frauduloasa impotriva reclamantului.

Referitor la lipsa obiectului obligatiei garantate prin contractul de ipoteca, se constata ca potrivit art. 1226 alin. (1) C.civ., obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul, iar in cauza de fata, nefiind retinut caracterul fictiv al imprumuturilor garantate prin ipoteca asupra imobilului reclamantului, nu poate fi constatata lipsa obligatiei de restituire a sumelor imprumutate de paratul Picotici Dumitru.

Imprejurarea ca prin cererea depusa la data de 03.02.2021, paratul Picotici Dumitru a aratat ca achieseaza la actiunea reclamantului si ca nu a primit sumele a caror restituire a fost garantata de reclamant prin contractul de ipoteca (aratand ca atat reclamantul, cat si paratul au fost inselati si determinati sa semneze respectivele acte fara ca paratul sa fi primit vreodata acele sume) nu poate determina constatarea nulitatii absolute a contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016, a declaratiei autentificate sub nr. 1772/22.09.2016 si a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016, aceasta achiesare neputand produce efecte juridice in conditiile art. 436 C.proc.civ., dispozitie legala care implica acordul tuturor paratilor care au calitatea de parti ale actelor juridice care fac obiectul actiunii. Or, atat timp cat parata Stanescu Daniela nu a recunoscut pretentiile reclamantului, nu s-ar putea da o hotarare numai in baza recunoasterii paratului Picotici Dumitru, intrucat obiectul actiunii vizeaza nulitatea absoluta a actelor juridice in care este parte si parata Stanescu Daniela.

Este de asemenea neintemeiat capatul de cerere subsidiar privind constatarea stingerii ipotecii imobiliare constituite prin contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016, cu privire la suma de 5.000 Euro aferenta contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016, in cauza nefiind dovedita restituirea imprumutului de catre Picotici Dumitru nici prin remiterea de datorie (care a fost refuzata de parata, astfel cum aceasta a confirmat prin raspunsurile la intrebarile nr. 12 si nr. 13 la interogatoriu – filele 168-169) si nici in vreun alt mod.

Prin urmare, retinand caracterul neintemeiat al capatului de cerere privind constatarea nulitatii absolute a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016, va fi respinsa ca neintemeiata si cererea de rectificare a cartii funciare prin radierea dreptului de ipoteca.

Avand in vedere considerentele expuse si constatand ca nu au fost dovedite motive de nulitate absoluta a actelor juridice care fac obiectul prezentei cereri, tribunalul va respinge actiunea ca neintemeiata.


Iata principalul pasaj din motivarea Curtii de Apel Bucuresti:


Examinand apelul prin prisma motivelor invocate, Curtea constata ca apelul este fondat, retinand urmatoarele:

In fapt, conform declaratiei autentificate sub nr. 1772/22.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan, paratul Picotici Dumitru a declarat ca recunoaste datoria pe care o are, in suma de 95.000 euro, echivalentul a 422.779 lei, fata de parata Stanescu Daniela, reprezentand imprumut contractat in perioada martie 2012 – decembrie 2014 (f. 33-34).

Potrivit contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan, parata Stanescu Daniela a dat cu titlu de imprumut paratului Picotici Dumitru suma de 5.000 euro, in numerar, la data autentificarii actului, cu obligatia imprumutatului de a restitui intreaga suma pana cel mai tarziu la data de 31.03.2017 (f. 35-36).

Intre parata Stanescu Daniela, in calitate de creditor ipotecar, si reclamantul Cioflan Ion, in calitate de garant ipotecar, a fost incheiat contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan, prin care reclamantul a constituit in favoarea paratei un drept de ipoteca asupra terenului intravilan, categoria de folosinta curti-constructii, situat in Bucuresti, str. Salubritatii nr. 3-5, sector 1, in suprafata de 7.500 mp din acte, respectiv 7.531 mp din masuratori, in vederea garantarii restituirii imprumutului in suma totala de 100.000 euro, echivalentul a 445.030 lei, acordat de catre Stanescu Daniela paratului Picotici Dumitru, conform declaratiei de recunoastere a datoriei autentificate sub nr. 1722/22.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan si conform contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 de notarul public Diaconescu Remus-Stefan (f. 37-38).

In drept, cu titlu preliminar, este oportun a releva ca, potrivit dispozitiilor art. 476 alin. (1) C.proc.civ., apelul exercitat in termen provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept. In acelasi timp, conform art. 477 C.proc.civ., instanta de apel va proceda la rejudecarea fondului in limitele stabilite, expres sau implicit, de catre apelant, precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea din hotarare care a fost atacata, iar devolutiunea va opera cu privire la intreaga cauza atunci cand apelul nu este limitat la anumite solutii din dispozitiv ori atunci cand se tinde la anularea hotararii sau daca obiectul litigiului este indivizibil. De asemenea, conform art. 479 alin. (1) C.proc.civ., instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta.

Astfel, apelul este o cale de atac ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de executare prin care partea nemultumita de hotararea primei instante, in conditiile prescrise de lege, solicita instantei superioare reformarea hotararii atacate. In mod subsecvent, instanta de apel verifica solutia atacata atat din punctul de vedere al temeiniciei, statuand daca situatia de fapt retinuta prin hotararea atacata este concordanta cu probele administrate in cauza si a fost stabilita in mod corespunzator, cat si din punctul de vedere al legalitatii, verificand daca prima instanta a identificat, interpretat si aplicat corect normele legale incidente la respectiva situatie de fapt.

Ca atare, cea mai semnificativa caracteristica procesuala a apelului este reprezentata de efectul sau devolutiv ce consta intr-o reinnoire sau reeditare a judecatii pricinii in fond, astfel ca problemele de fapt si de drept dezbatute in fata primei instante sunt repuse in discutia instantei de apel.

Cu toate acestea, caracterul devolutiv al apelului nu este unul absolut, el fiind limitat de doua reguli restrictive exprimate prin adagiile: tantum devolutum quantum appellatum, semnificand ca pricina se transmite catre instanta superioara, spre a fi din nou judecata, doar in masura sau in limitele in care activitatea instantei inferioare a fost criticata; tantum devolutum quantum judicatum, insemnand ca nu se devolueaza decat ceea ce s-a dedus judecatii, astfel cum rezulta si din Decizia nr. 9/2020, pronuntata in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Asadar, analiza Curtii in cadrul prezentului dosar se va limita la criticile formulate de apelant in speta, intrucat si in cazul apelului este pe deplin aplicabil principiul disponibilitatii – ca principiu fundamental al procesului civil.

Avand in vedere ca, dupa interpelarea instantei, aparatorul apelantului-reclamant Cioflan Ion a precizat ca nu mai intelege a declara apel impotriva incheierii din 16.06.2021, Curtea constata ca nu mai este investita cu analiza acestei incheieri.

Cu titlu de observatie generala, Curtea constata ca cererea introductiva de instanta nu exceleaza la capitolul rigoare, fiind insiruite o serie de evenimente / intamplari care exced obiectului pricinii, la fel cum motivele de nulitate au fost invocate intr-o modalitate relativ dificila de decelat.

Cu toate acestea, din formularea imperfecta Curtea constata ca cererea introductiva de instanta are ca obiect constatarea nulitatii absolute a declaratiei autentificate sub nr. 1772/22.09.2016 si a contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 pentru lipsa obiectului (fictivitatea imprumutului in sensul neacordarii acestuia si a lipsei dovezii remiterii sumelor imprumutate, inexistenta imprumutului), obiect ilicit si cauza ilicita, respectiv constatarea nulitatii absolute a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016 pentru lipsa obiectului obligatiei si cauza ilicita, precum si radierea dreptului de ipoteca notat in ipoteza desfiintarii contractului de ipoteca antementionat. De asemenea, in subsidiar, reclamantul a investit instanta cu o cerere privind constatarea stingerii ipotecii imobiliare constituite prin contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016 pentru suma de 5.000 euro, aferente contractului de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016.

Grupand motivele de apel, Curtea constata, prin prisma criticilor care se subsumeaza motivelor de nulitate absoluta privind lipsa obiectului (fictivitatea imprumutului in sensul neacordarii acestuia si a lipsei dovezii remiterii sumelor imprumutate, inexistenta imprumutului) pentru declaratia autentificata sub nr. 1772/22.09.2016 si contractul de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016, respectiv nulitatea absoluta a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 1771/28.09.2016 pentru lipsa obiectului obligatiei, caracterul lor fondat, prima instanta pronuntand sentinta civila apelata cu nevalorificarea justa a situatiei de fapt rezultate din ansamblul probator administrat si cu aplicarea gresita a normelor de drept material.

Astfel, nulitatea reprezinta sanctiunea de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila. Altfel spus, nulitatea reprezinta sanctiunea ce intervine in cazul in care, la incheierea actului juridic civil, nu se respecta dispozitiile legale referitoare la conditiile de validitate a actului juridic, fara a face deosebire intre conditii de fond si conditii de forma.

In acest sens, potrivit art. 1246 alin. (1) C.civ., orice contract incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabila este supus nulitatii, daca prin lege nu se prevede o alta sanctiune, iar alin. (2) al aceluiasi text legal prevede ca nulitatea poate fi absoluta sau relativa.

Regimul juridic al nulitatii absolute este reglementate de art. 1247 C.civ., care prevede urmatoarele: este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general; nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata, pe cale de actiune sau de exceptie; instanta este obligata sa invoce din oficiu nulitatea absoluta; contractul lovit de nulitate absoluta nu este susceptibil de confirmare decat in cazurile prevazute de lege.

De asemenea, contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general, confomr art. 1250 C.civ.

Potrivit art. 1.179 alin. 1 C.civ., conditiile de fond esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partilor ce se obliga, un obiect determinat, respectiv o cauza licita si morala.

Conform art. 1225 C.civ.: obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica, precum vanzarea, locatiunea, imprumutul si altele asemenea, convenita de parti, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor contractuale; obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute; obiectul este ilicit atunci cand este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri.

Cauza contractului, conditie de fond, esentiala, de validitate si generala, reprezinta motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul, conform art. 1235 C.civ. Pentru a fi valabila, conform art. 1236 alin. (1) C.civ., cauza trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, o serie de conditii: 1. sa existe; 2. sa fie licita si morala.

Potrivit art. 1236 alin. (2) C.civ., cauza este ilicita cand este contrara legii si ordinii publice. De asemenea, cauza este ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative, potrivit art. 1237 C.civ. (frauda la lege), iar cauza ilicita sau imorala atrage nulitatea absoluta a contractului daca este comuna ori, in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau, dupa imprejurari, trebuia s-o cunoasca, conform art. 1238 alin. (2) C.civ.

Potrivit art. 2158 alin. (1) C.civ., imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o anumita perioada de timp aceeasi suma de bani sau cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate.

Obiectul contractului de imprumut de consumatie il formeaza numai bunuri fungibile (bunuri de gen, determinabile dupa numar, greutate sau masura) si consumptibile prin natura lor, in sensul art. 543 alin. (2) si art. 544 alin. (2) C.civ., iar in speta este vorba despre o suma de bani.

Contractul de imprumut de consumatie este un contract real, in sensul art. 1174 alin. (4) C. civ., pentru validitatea sa fiind necesara remiterea bunului, concluzie care se desprinde din chiar formularea art. 2158 alin. (1) C.civ. In lipsa predarii bunului imprumutat, contractul de imprumut nu va fi considerat nascut/incheiat in mod valabil, astfel incat un inscris constatator al conventiei, chiar si in forma autentica, nu constituie un veritabil contract de imprumut, putand avea doar valoarea juridica a unui antecontract de imprumut (sau a unei promisiuni de imprumut), daca nu este insotit de predarea materiala a bunului imprumutat.

Astfel, potrivit art. 1174 alin. (4) C.civ., contractul este real atunci cand, pentru validitatea sa, este necesara remiterea bunului. Din analiza logico-juridica a acestei dispozitii legale rezulta cu puterea evidentei ca remiterea / predarea sumei de bani, acordate cu titlu de imprumut de catre imprumutator catre imprumutat, este o conditie de validitate a contractului, iar in ipoteza neindeplinirii acestei cerinte sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta.

Probatiunea administrata in cauza a relevat fara absolut nicio urma de indoiala ca sumele mentionate in declaratia pe propria raspundere autentificata sub nr. 1772/22.09.2016 si in contractul de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016 nu au fost vreodata predate ca atare de catre imprumutatoare (intimata parata Stanescu Daniela) catre imprumutat (intimatul parat Picotici Dumitru), lipsind traditiunea (predarea/remiterea efectiva a) acestor sume. Intimatii-parati nu au incheiat, asadar, veritabile contracte de imprumut, ci au incercat sa dea o forma juridica unor alte operatiuni stiute doar de catre acestia, respectiv apelant-reclamant. De altfel, existenta unui eventual debit intre parti in virtutea unui alt raport decat cel de fata nu justifica inlaturarea sanctiunii nulitatii absolute a actelor juridice care fac obiectul prezentei procedurii judiciare.

In speta, declaratia pe propria raspundere autentificata sub nr. 1772/22.09.2016 este incadrabila din punct de vedere juridic in recunoastere de datorie izvorata dintr-un imprumut [art. 2537 alin. (1) C.civ.], iar remiterea sumei de bani (in total 95.000 euro care ar fi fost acordati in perioada martie 2012 – decembrie 2014) nu reprezinta o constatare personala, cu propriile simturi, a notarului public pentru fi necesara inscrierea in fals, sens in care se poate face dovada contrara. De altfel, remiterea unei sume de bani este un fapt juridic susceptibil de a fi probat prin orice mijloc de proba.

In acelasi timp, mentiunea din cuprinsul contractul de imprumut autentificat sub nr. 1770/28.09.2016, conform careia suma de 5.000 euro, ce ar fi facut obiectul imprumutului, a fost data la momentul incheierii contractului, are valoarea juridica a unei chitante, nefiind o constatare personala, cu propriile simturi, a notarului public pentru fi necesara inscrierea in fals, sens in care se poate face dovada contrara. Or, remiterea unei sume de bani este un fapt juridic susceptibil de a fi probat prin orice mijloc de proba.

Asadar, in speta s-a efectuat proba contrara, intrucat imprumutatoarea insasi (intimata-parata) (n.r. Daniela Stanescu) a recunoscut fara niciun dubiu ca nu a dat imprumutatului (intimatul-parat) (n.r. lui Dumitru Picotici) sumele de bani, ci apelantului-reclamant (n.r. lui Ion Cioflan), tert fata de contractul de imprumut. Astfel, cata vreme insasi imprumutatoarea, intimata-parata din prezenta, a declarat in cadrul interogatoriului (raspunsul la intrebarile nr. 16 si 18 din interogatoriu, f. 169-170 D. TB), cu valoarea probatorie a unei marturisiri judiciare provocate, ca banii pe care i-ar fi dat cu titlu de imprumut in speta nu au fost predati imprumutatului, intimat-parat in prezenta, ci apelantului-reclamant, nu s-a facut dovada remiterii efective a sumei de bani de natura a proba incheierea valabila a contractului de imprumut. Or, incercarea aparatorului intimatei-parate de reinterpretare a raspunsurilor acesteia la interogatoriu (in sensul ca ceea ce a declarat in interogatoriu intimata Stanescu Daniela se referea la faptul ca imprumuturile care au fost acordate lui Picotici Dumitru, destinatia acestora era acel proiect imobiliar pe care il aveau apelantul cu Picotici Dumitru in ceea ce priveste dezvoltarea unui proiect imobiliar), dincolo de caracterul ambiguu, contravine flagrant realitatii factual-juridice, intrucat raspunsurile la interogatoriu sunt clare si nu comporta nicio alta discutie.

Fiind vorba despre un contract real, traditiunea (predarea, inmanarea, remiterea) bunului imprumutat nu este un efect al contractului, ci reprezinta o conditie de validitate, fiind distincta de vointa partilor de a incheia contractul de imprumut (in acelasi sens a se vedea Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 5376/2018).

Pe de alta parte, asa-zisa interpunere de persoana (intimata-parata – n.r. Daniela Stanescu – a sustinut ca a acordat imprumutul apelantului-reclamant – n.r. Ion Cioflan –, dar s-au facut actele pe numele intimatului-parat – n.r. Dumitru Picotici) nu a fost dovedita printr-un act sub semnatura privata cu caracter ascuns, incheiat intre partile reale si apt sa rastoarne cele consemnate in inscrisurile publice incheiate la notar, inscris probator ascuns prin care sa se arate care ar fi scopul (cauza) acestui imprumut si de ce partile au recurs la o interpunere de persoana.

In atari conditii, contractul de imprumut autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1770/28.09.2016 si declaratia autentificata de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1722/22.09.2016 sunt lovite de nulitate absoluta.

Nulitatea absoluta a contractului de imprumut autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1770/28.09.2016 si a declaratiei autentificate de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1722/22.09.2016 atrage dupa sine, in mod firesc, si nulitatea absoluta a contractului de ipoteca autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1771/28.09.2016 care nu s-ar putea fundamenta decat pe un contract de imprumut valabil incheiat, ceea ce nu s-a dovedit in speta.

Astfel, art. 2343 C.civ. prevede ca ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executarii unei obligatii. In acelasi timp, art. 2344 C.civ. prevede ca ipoteca este, prin natura ei, accesorie si indivizibila, iar ea subzista cat timp exista obligatia pe care o garanteaza si poarta in intregime asupra tuturor bunurilor grevate, asupra fiecaruia dintre ele si asupra fiecarei parti din acestea, chiar si in cazurile in care proprietatea este divizibila sau obligatiile sunt divizibile.

Or, in conditiile in care imprumutul garantat prin contractul de ipoteca nu exista, contractul de imprumut nefiind valabil incheiat, aceasta nevalabilitate se extinde si asupra contractului de ipoteca, sens in care nulitatea absoluta a contractului de imprumut pentru neremiterea sumei imprumutate de catre imprumutator catre imprumutat atrage nulitatea absoluta a contractului de ipoteca. Intr-o alta exprimare, nulitatea absoluta a contractului de ipoteca deriva din nulitatea absoluta a contractului de imprumut, ipoteca nascandu-se tocmai in vederea garantarii unei obligatii care, in realitate, nu a luat nastere in mod valabil.

In schimb, motivele de apel privind obiectul ilicit al contractului de imprumut autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1770/28.09.2016 si a declaratiei autentificate de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1722/22.09.2016, respectiv cauza ilicita a celor trei acte juridice mentionate supra sunt nefondate.

Astfel, nu s-a probat, in conditiile art. 249 C.proc.civ., ca ar fi prohibite de lege sau ar contraveni ordinii publice ori bunelor moravuri contractul de imprumut autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1770/28.09.2016 si declaratia autentificata de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1722/22.09.2016.

Obiectul contractului de imprumut de consumatie este imprumutul unor bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, cerinte indeplinite in speta prin prisma imprumutului sumei de 100.000 euro, iar o asemenea conventie nu incalca prevederile art. 14, 1166, 1169, si 1170 C.civ., cum a sustinut fara fundament apelantul-reclamant. Dincolo de imprejurarea ca apelantul- reclamant a insiruit textele legale antementionate fara a-si explicita in niciun fel sustinerile, nu se poate retine ca un contract de imprumut este prohibit de art. 14, 1166, 1169 si 1170 C.civ. In schimb, contractul de imprumut in discutie nu respecta exigentele art. 2158 C.civ. sub aspectul neremiterii/nepredarii sumei ce face obiectul contractului de catre imprumutator catre imprumutat, conditie de validitate pentru acest contract real, dar acest aspect nu se subsumeaza cerintei nevalabilitatii obiectului contractului.

In acelasi sens, existenta unei cauze valabile se prezuma pana la proba contrara, potrivit art. 1239 alin. (2) C.civ. Or, in speta nu s-a rasturnat aceasta prezumtie legala relativa, apelantul- reclamant neproband, in conditiile art. 249 C.proc.civ., ca cele 3 acte juridice ar fi contrare legii si ordinii publice ori ca acestea ar constitui mijloace pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative. Astfel, o cauza contrara legii si ordinii publice este o cauza care urmareste obtinerea unor beneficii sau satisfacerea unor interese ca urmare a incheierii unui contract pe care persoana respectiva nu avea dreptul sa-l incheie, nefiindu-i permis de lege. De asemenea, frauda la lege reprezinta situatia in care anumite norme legale sunt folosite nu in scopul in care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte, frauda la lege este o nesocotire oculta a legii, prin abaterea unor dispozitii legale de la sensul si spiritul lor, sanctiunea fiind nulitatea absoluta.

Or, cele trei acte juridice nu sunt contrare art. 1469, 1470, 2343 si art. 2366 C.civ., cum a sustinut fara fundament apelantul-reclamant care s-a limitat la enumerarea acestor texte legale fara a explicita in concret cum anume cauza celor trei acte juridice ar contraveni acestor dispozitii legale, la fel cum nu s-a probat existenta fraudei la lege.

Pe de alta parte, rectificarea prin radierea dreptului de ipoteca reprezinta o procedura necontencioasa de competenta Oficiului de cadastru si publicitatea imobiliara, urmand ca, in eventualitatea ramanerii definitive a prezentei solutii, reclamantul sa efectueaza demersuri sub acest aspect, conform Legii nr. 7/1996.

In final, avand in vedere solutia data cererii introductive de instanta, nu se mai impune analiza capatului subsidiar de cerere.

Avand in vedere toate aspectele de fapt si de drept retinute, Curtea, in temeiul art. 480 alin. (2) C.proc.civ., va admite apelul si va schimba sentinta civila apelata, in sensul ca va declara nulitatea absoluta a contractului de imprumut autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1770/28.09.2016; a declaratiei autentificate de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1722/22.09.2016; contractului de ipoteca autentificat de SPN Diaconescu Adina si Diaconescu Remus-Stefan sub nr. 1771/28.09.2016”.


* Cititi aici intreaga sentinta TMB

* Cititi aici intreaga decizie CAB

Comentarii

# camelia date 7 July 2024 18:55 +1

Dacă Ion Cioflan este "om de afaceri" cinstit față de autoritățile fiscale române, de ce nu a împrumutat oficial de la o instituție autorizată suma respectivă? Cu o asemenea garanție (7500 mp teren în Băneasa) toate bancile-i acordau împrumut. Deci, nu cred că s-au întâlnit hoțul cu sfântul....

# aseptam cu mare interes recursul date 8 July 2024 09:22 0

care probabil se va invarti in jurul unei singure chestiuni cne si cum face dovada faptelor negative determinate . Si asta, in contextul in care, ICCJ a fost investit de mai multe ori cu dosare in care aea posiilitatea sa arate cine si cum probeaza faptele negative determinate si, in contextu in care, de niste ani buni (o fi fo 8) CEDO are pe masa o sesizare, prin care se arata ca romanica nu are asa ceva (de fapt, nu are nimica, ... da' ce conteaza). Hai supremilor ca puteti, sunteti inventati nu doar sa arbitati grefierii si sa gratificati judecatoresele

# maxtor date 8 July 2024 09:36 +1

"romi" e neologism venit din Vest,se refera la o anumita po******tie de culoare,avem cuvint CORESPUNZATOR in romaneste daca nu le spunem "tigani".

# Io date 8 July 2024 14:28 +1

Da' ce? Metoda este cunoscuta, si nu este primul caz. Se zice ca si intermediarul imprumutului se face ca nu returneaza imprumutul.Doar sa pagubeasca fraierul.Iar daca fraierul vrea sa isi plateasca datoria, imprumutatorul se ascunde.Termenul este depasit si fraierul, executat silit.Dar nicun procuror din Romania, nu il intreaba pe imprumutator de unde are banii? Si cash....Si daca are "afaceri " in strainatate, sa verifice ce firme detine ce impozite si taxe a platit si ce profit a avut...Si cum i-a trecut peste granita...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 15.07.2024 – „Deep State” stia de atacatorul lui Trump (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva