Fabulos! Procurorul sibian Ioan Sandru adus de la Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia de pensionarul Augustin Lazar si ajuns sef adjunct la Sectia de urmarire penala si criminalistica din Parchetul General a clasat dosarul deschis sotilor Carmen (foto stanga) si Klaus Iohannis (foto dreapta) in urma denuntului formulat de Lumea Justitiei invocand o solutie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene care se refera la interpretarea unui articol din Conventia de punere in aplicare a acordului Schengen, zona din care Romania nu este parte! In plus, dupa cum veti vedea, din Ordonanta de clasare in posesia careia Lumea Justitiei a intrat (vezi facsimil 1), procurorul Ioan Sandru nu doar ca a ignorat prevederile Codului de procedura penala in acest dosar, ci si Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei in ce priveste imunitatea presedintelui Romaniei.

Astfel cum reiese din Ordonanta ce ne-a fost comunicata in cursul acestei zile, miercuri, 12 februarie 2020, dosarul sotilor Iohannis a fost clasat in data de 6 februarie 2020, invocandu-se, in principal, autoritatea de lucru judecat si, in subsidiar, ca faptele nu sunt prevazute de legea penala, in ce priveste infractiunile de fals intelectual, uz de fals, complicitate la fals intelectual, abuz in serviciu si complicitate la abuz in serviciu, dar si ca faptele de constituirea unui grup infractional organizat si spalarea banilor nu exista in materialitatea lor.

Sa facem intai un scurt rezumat al evolutiei dosarului sotilor Iohannis:

-Lumea Justitiei a formulat in mai 2018 o sesizare privindu-i pe sotii Iohannis, in care reclamam, in esenta, ca acestia ar fi comis o serie de infractiuni cu ocazia obtinerii imobilului din Strada Nicolae Balcescu nr. 29 din Sibiu, imobil de pe urma caruia au castigat 320.000 euro, bani din care au reusit sa achizitioneze alte trei case (Click aici pentru a citi). Vorbim despre imobilul despre care Curtea de Apel Brasov a decis definitiv ca a ajuns in posesia sotilor Iohannis cu ajutorul unui certificat de mostenitor falsificat, retinandu-se inclusiv in solutia instantei civile reaua-credinta in dobandirea acestui imobil.

Dupa ce dosarul s-a plimbat de la DNA la Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia, ca mai apoi sa ajunga in ograda Parchetului Inaltei Curti, procurorul PICCJ, la acea data, Cristian Lazar a dispus la data de 10 octombrie 2018 inceperea urmaririi penala in rem pentru abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, complicitate la fals intelectual, complicitate la abuz in serviciu, constituire de grup infractional organizat si spalare de bani.

-Dupa inceperea urmaririi penale, procurorul Cristi Lazar a plecat din Parchetul General la Parchetul Curtii de Apel Timisoara (la 16 decembrie 2018), iar dosarul i-a fost dat pe mana procurorul Ioan Sandru, care intr-un foc i-a chemat la audieri pe sotia presedintelui Iohannis, Carmen Iohannis, dar si pe notarul Radu Bucsa (atentie, in Ordonanta de clasare nu se specifica ziua in care a fost data declaratia in fata procurorului, desi din informatiile noastre Carmen Iohannis a fost audiata in 6 februarie 2019);

-Timp de un an dosarul sotilor Iohannis s-a aflat in grija procurorului Sandru, perioada in care nu reiese din Ordonanta ca ar mai fi desfasurat vreun act in dosar;

-La data de 6 februarie 2020 (adica la fix un an de la audierea lui Carmen Iohannis), procurorul Ioan Sandru claseaza cauza privind faptele sesizate de Lumea Justitiei pe motiv principal de autoritate de judecat, omitand prevederile Codului de procedura penala, si invocand in schimb o solutie a CJUE care avea ca obiect interpretarea unui articol din Conventia de punere in aplicare a acordului Schengen (LA CARE ROMANIA NU ESTE PARTE). Era vorba despre art. 54 din Conventie despre care CJUE a stabilit ca trebuie interpretat in sensul ca 'o ordonanta de netrimitere in judecata care impiedica, in statul contractant in care a fost data, o noua urmarire penala pentru aceeasi fapta impotriva persoanei care a beneficiat de ordonanta respectiva, cu exceptia cazului in care intervin noi probe impotriva acestei persoane, trebuie considerata ca fiind o hotarare definitiva in sensul acestui articol, care impiedica desfasurarea unei noi urmariri penale impotriva aceleasi persoane, pentru aceeasi fapta, intr-un alt stat contractant';

-In subsidiar, zice Sandru in ordonanta de clasare, faptele nu sunt prevazute de legea penala, dar si ca nu exista in materialitatea lor (acest ultim temei fiind invocat pentru infractiunile de constituire a unui grup infractional organizat si spalarea banilor);

Halucinant, solutia de clasare in ceea ce priveste constituirea unui grup infractional organizat este nu doar insuficienta si neclarificatoare, dar credem noi, netemeinica si nemotivata, atat timp cat pentru aceasta decizie proba suprema in cercetarea penala a reprezentat-o, coroborarea declaratiilor oferite in timpul audierilor ca martori Carmen Iohannis si notarul Radu Bucsa;

-Procurorul Ioan Sandru nu a clarificat participatia fiecarei persoane in falsificarea inscrisurilor gratie carora sotii Iohannis au devenit in timp proprietari de sase case, ignorand flagrant necesitatea audierii tuturor celor vizati de dosar, inclusiv a lui Klaus Iohannis.

Gogomania cu autoritate de lucru judecat

Sa le luam insa pe rand: infractiunile pentru care Sandru a inteles sa stabileasca autoritatea de lucru judecat si care vizau, evident, modul de obtinere a imobilului din Strada Nicolae Balcescu nr. 29 din Sibiu cu ajutorul unui certificat de mostenitor fals, astfel cum a decis definitiv Curtea de Apel Brasov, raman si in acest moment neanchetate de Parchetul General, care a stabilit "autoritatea de lucru judecat" doar pentru ca "au fost formulate numeroase sesizari vizand aceeasi stare de fapt – identitate de persoane si obiect – ce a format obiectul dosarelor sus mentionate, in toate fiind adoptate solutii de netrimitere in judecata, cu exceptia lui Munteanu Liviu".

Pentru acest temei de clasare, procurorul Ioan Sandru a invocat si o solutie data de Curtea de Justitie a Uniunii Europene intr-o cauza care avea ca obiect interpretarea unui articol din Conventia de punere in aplicare a acordului Schengen (LA CARE ROMANIA NU ESTE PARTE). Este vorba despre articolul 54 pe care CJUE a recomandat a fi interpretat in sensul ca 'o ordonanta de netrimitere in judecata care impiedica, in statul contractant in care a fost data, o noua urmarire penala pentru aceeasi fapta impotriva persoanei care a beneficiat de ordonanta respectiva, cu exceptia cazului in care intervin noi probe impotriva acestei persoane, trebuie considerata ca fiind o hotarare definitiva in sensul acestui articol, care impiedica desfasurarea unei noi urmariri penale impotriva aceleasi persoane, pentru aceeasi fapta, intr-un alt stat contractant'.

Dar oare procurorul Sandru nu s-a gandit ca inainte sa caute jurisprudenta internationala pe autoritate de lucru judecat (care oricum nu poate fi aplicata atat timp cat se vorbeste despre infractiuni in doua state din zona Schengen), sa se uite intai in Codul de procedura penala care, la articolul 28 privind autoritatea hotararii penale in procesul civil si efectele hotararii civile in procesul penal explica autoritatea de lucru judecat prin existenta unor hotarari definitive ale instantelor. Or, in cazul lui Iohannis nu exista nicio Hotarare de instanta care sa confirme ca nu a comis faptele sesizate de Lumea Justitiei. Exista doar solutii de netrimitere in judecata, clasari si scoateri de sub urmarire. Acestea insa nu pot fi considerate autoritate de lucru judecat, mai ales in conditiile in care, potrivit legii, dosarele pot fi oricand redeschise daca apar probe noi, asa cum a fost cazul sotilor Iohannis, in care s-a profitat de pe urma caselor obtinute prin fals, chiar si dupa ce Klaus Iohannis a devenit presedinte.

Chiar si daca s-ar fi referit la autoritate de lucru judecat, facand trimitere la deciziile Curtii de Apel Brasov care au stabilit ca sotii Iohannis au dobanit imobilele prin fals, procurorul Sandru tot nu era acoperit, caci articolul 28 din Codul de procedura penala prevede urmatoarele:

"(1) Hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei si a persoanei care a savarsit-o. Instanta civila nu este legata de hotararea definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei ilicite.

(2) Hotararea definitiva a instantei civile prin care a fost solutionata actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat in fata organelor judiciare penale cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia”.

Declaratia data de Carmen Iohannis, proba suprema in dosar

Dincolo de faptul ca, in proportie de 80%, Ordonanta de clasare reprezinta doar un istoric al dosarelor care vizau modul de dobandire a caselor de catre familia Iohannis, dosarul nu contine, in opinia noastra, niciun element care sa arate ca in cauza s-a efectuat o minutioasa urmarire penala. Singura infractiune asupra careia procurorul Sandru pare ca s-a indreptat mai aplicat spre a o demonta este fapta de constituire a unui grup infractional organizat, despre care a constatat ca nu exista in materialitatea sa, bazandu-si concluzia pe marturiile date de Carmen Iohannis si de notarul Radu Bucsa:

"Relevante in acest sens fiind, intre altele, cele declarate de catre notarul public Bucsa Radu Gabriel (...) Aceasta se coroboreaza cu cele declarate de catre Iohannis Carmen Georgeta".

Pentru procurorul Sandru nu exista in materialitatea sa nici infractiunea de spalare a banilor, care ar fi putut rezulta legitim ca urmare a faptului ca imobilul pe care instanta civila a stabilit ca a fost dobandit prin fals a adus familiei Iohannis beneficii de ordin financiar (atat timp cat din chiriile obtinute pe imobilul din strada Nicolae Balcescu a achizitionat alte case pe care de asemenea le-a inchiriat).

Sandru a trecut peste imunitatea lui Iohannis

Daca numele sotiei presedintelui si al notarului mai sunt invocate pe ici, pe colo prin ordonanta, nu acelasi lucru se poate spune despre Klaus Iohannis.

Ne intrebam, cum l-a cercetat procurorul Ioan Sandru pe Klaus Iohannis astfel incat sa poata dispune clasare intregului dosar, fara ca macar sa il audieze. Mai mult, solutia de clasare nu putea sa il priveasca si pe Klaus Iohannis din moment ce se prezuma ca presedintele Romaniei are imunitate. Firesc ar fi fost ca fata de presedintele Iohannis sa disjunga cauza si sa suspende solutionarea acesteia pana la terminarea mandatului.

In acest sens, relevanta este chiar jurisprudenta Parchetului General. Amintim speta privindu-i pe fostul presedinte Traian Basescu si actualul primar al Capitalei Gabriela Firea, in care procuroarea Adina Petrescu (la acea data la Parchetul General) a inceput urmarirea penala pentru infractiunea de santaj la adresa lui Firea, insa a dispus prin ordonanta suspendarea dosarului de santaj fata de Traian Basescu, pe motiv de imunitate prezidentiala, invocand art. 312 alin. 2 Cod procedura penala care prevede ca "exista un impediment legal temporar pentru punerea in miscare a actiunii penale" (Click aici pentru a citi).

Ulterior solutiei date de Adina Petrescu de suspendare a dosarului privindu-l pe Traian Basescu, pe motiv de imunitate, Curtea Constitutionala, sesizata fiind pentru a clarifica daca presedintele Romaniei are sau nu imunitate a precizat: "In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.312 alin.(2) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

Curtea a retinut ca dispozitiile art.312 alin.(2) din Codul de procedura penala sunt incidente si in cazul urmaririi penale declansate impotriva persoanei care ocupa functia de Presedinte al Romaniei, impedimentul legal temporar care determina suspendarea urmarii penale fiind constituit in aceasta situatie de prevederile art.84 alin.(2) din Constitutie referitor la imunitatea Presedintelui Romaniei" (Click aici pentru a citi).

De altfel, nu trebuie omis dosarul Flota, pe care Traian Basescu il avea deschis cand a obtinut primul mandat de presedinte, dar care a fost suspendat de fostul sef DNA, astazi judecator CCR, Daniel Morar, pe motiv ca presedintele beneficiaza de imunitate prezidentiala. Cercetarile au fost reluate dupa incheierea mandatului de presedinte al lui Traian Basescu, fiind clasat.

Practic, daca tinem cont de cazul lui Traian Basescu, ale carui dosare au fost suspendate pe perioada mandatelor de presedinte, concluzionam fie ca Iohannis nu a fost nici macar cercetat, insa cu toate acestea i s-a inchis dosarul, fie putem crede, din superficiala Ordonanta de clasare, ca Iohannis a fost cercetat, in timp ce beneficia de imunitate, lucru care este nelegal.

Lumea Justitiei va ataca ordonanta de clasare la procurorul ierarhic superior si apoi in instanta, daca va fi cazul.

Pana atunci, asteptam sa vedem cine va fi premiat pentru clasarea data sotilor Iohannis. Sa ne asteptam sa il vedem curand pe procurorul sibian Ioan Sandru promovat in vreo functie de si mai mare sef?

Iata cum motiveaza procurorul Ioan Sandru clasarea din dosarul sotilor Iohannis:

"Astfel, fata de cele expuse, se constata cu prisosinta, ca au fost formulate numeroase sesizari vizand aceeasi stare de fapt – identitate de persoane si obiect – ce a format obiectul dosarelor sus mentionate, in toate fiind adoptate solutii de netrimitere in judecata, cu exceptia lui Munteanu Liviu.

Avand in vedere aceste aspecte, apreciem ca in cauza este incident un caz care impiedica punerea in miscare si exercitare a actiunii penale, respectiv existenta autoritatii de lucru judecat (art. 16 alin. 1 lit. i CPP), in raport de infractiunile de fals intelectual, uz de fals, complicitate la fals intelectual, abuz in serviciu si complicitate la abuz in serviciu.

Potrivit art. 6 din Codul de procedura penala: 'Nicio persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru savarsirea unei infractiuni atunci cand fata de acea persoana s-a pronuntat anterior o hotarare penala definitiva cu privire la aceeasi fapta, chiar si sub alta incadrare juridica'.

In context, mai retinem ca, in conformitate cu Jurisprudenta CEDO (cauza Zigarella vs. Italia, 3 octombrie 2002, 48154/99 sau cauza Mihalache vs. Romania, 8 iulie 2019, 54012/10, Marea Camera a CEDO), principiul non bis in idem, prevazut si de Codul de procedura penala roman in articolul 6, nu vizeaza doar situatia unei duble condamnari, ci a dublei urmariri penale;

articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului aplicandu-se chiar si atunci cand o persoana a facut obiectul unei simple urmariri penale, care nu a condus la o condamnare.

In principiu, Curtea a considerat ca principiul non bis in idem este aplicabil indiferent daca o persoana a fost condamnata sau nu si ca, o dublare a procedurilor ar putea fi compatibila cu articolul 4 din Protocolul nr. 7, daca cel de-al doilea set de proceduri constituie o redeschidere in conformitate cu conditiile prevazute la articolul 4/2 din Protocolul nr. 7 respectiv 'daca fapte noi sau recent descoperite sau un viciu fundamental in cadrul procedurii precedente sunt de natura sa afecteze hotararea pronuntata'.

De asemenea, prin hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene – Camera a IV-a pronuntata in cauza C-398/12 din 5 iunie 2014 s-a dispus ca articolul 54 din Conventia de punere in aplicare a acordului Schengen trebuie interpretat in sensul ca 'o ordonanta de netrimitere in judecata care impiedica, in statul contractant in care a fost data, o noua urmarire penala pentru aceeasi fapta impotriva persoanei care a beneficiat de ordonanta repsectiva, cu exceptia cazului in care intervin noi probe impotriva acestei persoane, trebuie considerata ca fiind o hotarare definitiva in sensul acestui articol, care impiedica desfasurarea unei noi urmariri penale impotriva aceleasi persoane, pentru aceeasi fapta, intr-un alt stat contractant'.

Totodata, chiar daca acest impediment nu ar exista, se constata ca faptele sesizate nu sunt prevazute de legea penala, fiind fapte ce intersecteaza sfera ilicitului civil/disciplinar si nu a ilicitului penal, asa cum s-a evidentiat in cele ce au precedat.

In ceea ce priveste infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat, prevazuta de art. 367, alin. (1) din Codul penal, din coroborarea probelor administrate, retinem ca nu se deceleaza niciun element/indiciu care sa conduca in vreun fel la presupunerea rezonabila ca s-ar fi consumat acte/actiuni de natura a initia/constitui, de catre persoane nominalizate, bazele unui grup infractional organizat, in intelesul prevazut de art. 367 alin. 6 din Codul penal.

Relevante in acest sens fiind, intre altele, cele declarate de catre notarul public Bucsa Radu Gabriel, in sensul ca:

'Doresc sa precizez faptul ca in anul 1999 nu il cunosteam pe Klaus Werner Iohannis si nici pe sotia acestuia, astfel ca ei au fost pentru mine clienti ca oricare alti cetateni care doreau sa beneficieze de serviciile mele notariale, mai concret, de solicitarea intocmirii unor acte notariale s-a ocupat doamna Carmen Iohannis, sotia lui Klaus Iohannis, pe dumnealui cunoscandu-l fizic dupa anul 2000, cand a devenit primarul Municipiului Sibiu'. (...)

Aceasta se coroboreaza cu cele declarate de catre Iohannis Carmen Georgeta, in sensul ca:

'Mentionez ca nu l-am cunoscut pe acest notar decat atunci cand s-a deschis succesiunea de pe urma defunctului Bastea Nicolae, respectiv in anul 1999. (...) Nu m-am intalnit cu acest notar multi ani dupa aceea, ultima data cu ocazia dezbaterii sucesiunii dupa mama mea, respectiv in 2018. (...)

In ceea ce priveste infractiunea de spalare a banilor, prevazuta de art. 29 alin. (1) litera c din Legea nr. 656/2002 (in prezent art. 49 alin. 1 lit. C din Legea nr. 129.2019 'dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri de catre o alta persoana decat subiectul activ al infractiunii din care provin bunurile, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni', dupa cum se stie, aceasta infractiune este conditionata de existenta unei infractiuni predicat (sau premisa) din care sunt obtinute fonduri ilicite (bani sau bunuri mobile ori imobile), ajungandu-se la disimularea originii ilicite a acestora prin intermediul unor operatiuni legitime.

Asadar, infractiunea de spalare a banilor are un caracter corelativ derivat, presupunand preexistenta unei infractiuni predicat din care sunt extrase fonduri ilicite, ajungandu-se la disimularea originii ilicite a acestora prin intermediul unor operatiuni complexe juridice, economice sau financiare.

Or, in speta, atat timp cat infractiunea premisa (predicat) nu exista nu se poate vorbi de existenta acestei infractiuni.

Fata de cele ce preced,

In temeiul art. 314 alin. 1 lit. a, 315 ali. 1 lit. b Cod de procedura penala rap. La art. 16 alin. 1 lit. a, b si i Cod de procedura penala, art. 315 alin. 2 lit. b si f si art. 316 Cod procedura penala.

Dispun:

Clasarea cauzei privind faptele sesizate in denuntul formulat de SC Jurindex Media SRL (editor al publicatiei Lumea Justitiei), reprezentata de Razvan Savaliuc, in calitate de manager, intrucat, in principal, exista autoritate de lucru judecat, iar in subisidiar, faptele nu sunt prevazute de legea penala, in raport de infractiunile de fals intelectual, uz de fals, complicitate la fals intelectual, abuz in serviciu si complicitate la abuz in serviciu (...);

Clasarea cauzei in raport de pretinsele fapte care ar contura continutul constitutiv al infractiunilor de constituirea unui grup infractional organizat si spalarea banilor intrucat nu exista in materialitatea lor".

*Cititi aici intregral Ordonanta de clasare dispusa de procurorul Ioan Sandru