Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate amandamentele depuse de Consiliul Superior al Magistraturii, asociatiile profesionale ale magistratilor si partidele parlamentare la noile Legi ale Justitiei. Printre ele se regaseste o lovitura crunta pentru ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto).

Consiliul Superior al Magistraturii a instiintat Parlamentul Romaniei, prin amendamentele trimise la noile Legi ale Justitiei, ca se opune eliminarii din viitoarea Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor a sanctiunii pentru magistratii care nu respecta deciziile Curtii Constitutionale. In acest sens, in amendamentele trimise la comisia parlamentara care dezbate noile Legi ale Justitiei, CSM solicita pastrarea abaterii disciplinare si completarea ei cu nerespectarea deciziilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).

CSM explica faptul ca existenta sanctiunii disciplinare pentru nerespectarea deciziilor CCR este nu doar fireasca, ci si necesara. Astfel, Consiliul a propus ca printre abaterile disciplinare sa figureze cea constand in:

“Art. 272 alin.(1) „ș) - nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii sau a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene”.

Redam observatiile CSM privind mentinerea sanctiunii pentru magistratii care nu respecta deciziile CCR:

“In cuprinsul proiectului nu se regaseste o abatere disciplinara similara celei de la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. O propunere legislativa prin care se propunea abrogarea dispozitiilor mai sus mentionate a fost analizata la nivelul Consiliului, prin Hotararea Plenului nr. 86/2022 fiind exprimat un aviz negativ.

In esenta, s-a retinut ca prevederea legala in vigoare nu ar putea reprezenta un risc pentru independenta judecatorilor, judecatorul national avand libertatea de analiza a fiecarei situatii juridice pe care o implica solutionarea unui litigiu pendinte.

In acest demers, inclusiv in situatiile in care se ridica problema conformitatii legislatiei nationale cu dreptul Uniunii Europene, judecatorul ramane singurul abilitat sa decida, in raport de elementele de specificitate ale fiecarei cauze, asupra aplicabilitatii unei anumite dispozitii din dreptul intern sau din dreptul european ori asupra incidentei in cauza a unei hotarari a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau a Curtii Constitutionale ori a unei decizii adoptate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul procedurilor de unificare a jurisprudentei. S-a retinut ca ar trebui atent evaluate efectele potentiale ale abrogarii acestei dispozitii, care, fara indoiala, ar putea constitui premisa unei insecuritati juridice inacceptabile, deschizand calea lipsirii de eficienta juridica a oricarei decizii a Curtii Constitutionale sau a oricarei decizii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii.

Avand in vedere cadrul normativ in vigoare – art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata si art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (pentru deciziile Curtii Constitutionale), si respectiv art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila si art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala (pentru deciziile Inaltei Curte de Casatie si Justitie) – judecatorii si procurorii nu ar putea sa nesocoteasca forta obligatorie a acestor decizii, context in care reglementarea abaterii disciplinare prevazuta la art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este nu doar fireasca, ci si necesara.

Mai mult, din ratiuni similare, de acelasi regim juridic ar trebui sa beneficieze si hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene, context in care reglementarea art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ar trebui completata cu ipoteza nerespectarii acestor hotarari”.

UDMR si AUR se opun eliminarii sanctiunii pentru nerespectarea deciziilor CCR, PSD voteaza cum vrea CSM

Pastrarea abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR este ceruta insa nu doar de CSM, ci si de UDMR (partid aflat la guvernare) si AUR (cel mai important partid de opozitie). In plus, reprezentantii PSD au anuntat deja ca vor sustine punctele de vedere ale CSM referitoare la noile Legi ale Justitiei, ceea ce inseamna ca deputatii si senatorii social-democrati vor vota impotriva eliminarii sanctiunii pentru magistratii care nu respecta deciziile CCR, in conditiile in care abrogarea abaterii disciplinare nu este acceptata de Consiliul Superior al Magistraturii. Or, fara voturile PSD aceasta propunere nociva a ministrului Justitiei Catalin Predoiu nu are cum sa fie inserata in viitoare Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor.

PNL se opune secretizarii activitatii CSM

O alta anomalie bagata in noile Legi ale Justitiei are sanse sa fie respinsa, de aceasta data la propunerea PNL. Este vorba despre prevederile din viitoarea Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii prin care se dorea secretizarea activitatii CSM, in sensul ca sedintele Consiliului sa nu mai fie transmise in direct, iar inregistrarile sedintelor sa nu mai fie postate pe site.

In acest sens, PNL propune renuntarea la aceasta idee si mentinerea reglementarilor din actuala Lege 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, in ceea ce priveste transparenta CSM, deci implicit pastrarea obligativitatii transmiterii sedintelor CSM in direct si a postarii pe site-ul Consiliului a sedintelor de Plen si sectii: “Se preiau prevederile existente in Legea nr. 317/2004 in ceea ce priveste transmiterea in direct a sedintelor de plen/sectii, pentru asigurarea transparentei activitatii Consiliului”. Mai exact, PNL cere preluarea in noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii a prevederilor de la art. 29 alin. 10 lit. a) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii potrvit carora “sedintele publice de plen si de sectii se transmit in direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se inregistreaza si se publica pe pagina de internet a Consiliului, cu exceptia deliberarilor si a audierilor in materie disciplinara”.

Un punct de vedere similar, in sensul transmiterii sedintelor CSM si a publicarii pe site a inregistrarii sedintelor, vine si din partea AUR. In amendamentul facut la Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, AUR propune urmatoarele:

“Lucrarile plenului şi ale sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regula, publice. Membrii plenului sau ai sectiilor hotarasc, cu majoritate de voturi,

situatiile in care sedintele nu sunt publice. Sedintele sectiilor in care se solutioneaza cererile privind incuviintarea perchezitiei, retinerii, arestarii preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cautiune cu privire la judecatori ori procurori nu sunt publice. Sedintele de plen si de sectii se transmit in direct pe pagina de internet a Consiliului si se inregistreaza audiovideo. Inregistrarea se publica pe pagina de internet a Consiliului pentru o durata de 5 ani”.

* Cititi aici amendamentele facute de CSM, asociatiile de magistrati si partidele parlamentare la viitoarea Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor (I)

* Cititi aici amendamentele facute de CSM, asociatiile de magistrati si partidele parlamentare la viitoarea Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor (II)

* Cititi aici amendamentele facute de CSM, asociatiile de magistrati si partidele parlamentare la viitoarea Lege privind organizarea judiciara

* Cititi aici amendamentele facute de CSM, asociatiile de magistrati si partidele parlamentare la viitoarea Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii