O hotarare neatent cantarita si cu opinie saparata a Curtii de Apel Oradea – care a anulat dupa sase ani de procese o decizie a Consiliului Local Iasi nr. 576/2004 referitoare la trecerea unui teren din domeniul public, in cel privat si la aprobarea incheierii unui contract de asociere pentru proiectul imobiliar Palas adjudecat de Iulius Grup SRL – a ajuns sa puna bete in roate unei investitii de peste 260 milioane euro si sa incurce mai mult decat sa ajute comunitatea si pe edilii Iasiului. In prezent, daca s-ar merge cu lucrurile la absurd dupa cum au gandit niste judecatori care nu au analizat ce va naste hotararea lor, neindeplinirea obligatiilor legale ce izvorasc din contractul de asociere ar putea genera consecinte financiare dezastruoase pentru autoritatile locale, intrucat investitorul ar putea sa ceara daune importante, iar bancile finantatoare pentru care CL Iasi a cogarantat ar putea si ele sa-si ceara viitoarele daune, daca proiectul va fi blocat.

CA Bucuresti poate sa remedieze lucrurile

In prezent, Curtea de Apel Bucuresti a fost investita de Consiliul Local Iasi cu o cerere de revizuire a hotararii de la Oradea, proces in care se incearca sa se remedieze situatia critica creata de instanta oradeana care, in loc sa serveasca interesului comunitati, a dat o hotarare care incurca si chiar prejudiciaza. Amintim ca Decizia nr. 976/2010 a Curtii de Apel Oradea – Sectia Comerciala de Contencios (Dosar nr. 3293/35/2006) a carei revizuire se cere, a fost luata in conditii surprinzatoare: cu doua voturi, la unul (respectiv de judecatorii Marcela Filimon si Daniela Sotoc) cu opinia separata a judecatorului Ovidiu Blaga, care a aratat ca legea nu a fost incalcata, si, atentie, dupa ce, la fond, Tribunalul Bihor a respins actiunea in anulare formulata de firmele unui afacerist ostil proiectului Palas, Danut Prisecariu, dupa ce acesta din urma nu a reusit sa faca el asocierea pe un alt proiect cu Municipiul Iasi.

Potrivit specialistilor in materie consultati de Lumeajustitiei.ro, un judecator administrativ nu poate face abstractie intr-o decizie de efectele juridice deja produse de actul administrativ a carui anulare se cere, intrucat prin ignorarea efectelor produse s-ar afecta principiul securitatii juridice, dar si pe cel al asteptarii legitime si rezonabile a destinatarilor (in cazul nostru locuitorii Iasiului care vor sa aiba in centrul orasului un complex ultramodern, care ar stimula serviciile, comertul si ar genera mii de locuri de munca).

In plus, o hotarare a unei instante de contencios-administrativ de anulare a unei hotarari de consiliu local de trecere a unui teren din domeniul public, in cel privat al municipalitatii nu poate avea drept consecinta reintoarcerea in domeniul public a terenului. Si asta pentru simplul fapt ca o instanta poate doar sa recunoasca un drept de proprietate publica, si in niciun caz sa dispuna dobandirea dreptului de proprietate. Or in acest caz, conform legii, numai autoritatile locale pot sa decida, dupa cum considera ca e in folosul comunitatii, schimbarea regimului juridic al unui teren, din cel public, in cel privat al localitatii.

Instantele trebuie sa serveasca interesele comunitatilor

De altfel, Curtea de Apel Oradea a incurcat in loc sa ajute, considerand cu de la sine putere ca pentru schimbarea regimului juridic al terenului aportat in investitie de Municipalitatea Iasi (din public, in privat) trebuia mai intai sa se dezafecteze suprafata de 11 hectare. Pe langa faptul ca in realitate, terenurile fusesera dezafectate prin HCL 576/2004 si cladirile vechi fusesera scoase din functiune si demolate prin HCL 128/2007, instanta oradeana a mai ignorat si faptul ca terenul care face obiectul Ansamblului Palas nu indeplinea la data pronuntarii deciziei de catre CA Oradea niciun criteriu de domenialitate publica consacrat de legiuitor si anume: natura bunului, declaratia legii, uzul ori interesul public. Asadar, nu exista niciun argument legal pentru mentinerea lui in domeniul public al municipalitatii.

De altfel, neadoptarea unei hotarari de confirmare la domeniul privat al localitatii a terenurilor Ansamblului Palas, ar genera in cazul putin probabil al blocarii proiectului, actiuni de dezdaunare atat din partea bancilor care au finantat proiectul initiat in 2005, si pentru care CL Iasi a fost cogarant, cat si din partea investitorului Iulius Grup SRL, care a investit deja peste 200 milioane euro in constructii si care, in baza contractului de asociere care nu a fost niciodata anulat, are dreptul sa ceara daune de la bugetul local in cazul in care municipalitatea nu-si va respecta obligatiile contractuale.