15 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PARADITORII NU SCAPA – Judecatoarea ICCJ Adriana Ispas a redeschis dosarul format dupa ce avocatul Razvan Doseanu a publicat inregistrarea in care procurorii Ciprian Man si Cristian Ardelean se auzeau discutand despre „linistirea” unor judecatori locali. Dupa inchiderea SIIJ, PICCJ a clasat cauza pe „fapta nu exista”. Cititi plangerea impotriva clasarii depusa de ONG-ul europarlamentarului Cristian Terhes: „Nu se poate sustine ca organele de urmarire penala ar fi efectuat o ancheta efectiva”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

11 June 2024 15:58
Vizualizari: 2073

Procurorii Ciprian Man (foto 1 stanga) si Cristian Ardelean (foto 1 dreapta) de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor nu scapa de dosarul penal pe care Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie li l-a deschis in 2019 dupa ce avocatul Razvan Doseanu a publicat inregistrarea in care cei doi paraditori (pe atunci la DNA Oradea) se auzeau discutand despre „linistirea” unor judecatori locali.



Este vorba despre magistratii Denisa Vidican, Adina Cioflan, Mihail Udroiu, Olimpiu Berindei, Mihaela Patraus si Florica Roman (click aici pentru a citi).

La 27 mai 2024, judecatoarea Adriana Ispas de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a desfiintat clasarea data in 27 iunie 2023 de catre procurorul Marcel Sandu de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala: „fapta nu exista”. Solutia a fost mentinuta prin ordonanta din 25 august 2023 a procuroarei Adriana-Denisa Cristodor, adjuncta (actualmente sefa) Sectiei de urmarire penala si criminalistica a PICCJ.

Lumea Justitiei prezinta atat cele doua ordonante, cat mai ales plangerea impotriva lor, depusa la ICCJ de catre Romanian Community Coalition (Coalitia Romanilor pentru Combaterea Coruptiei) – asociatia europarlamentarului Cristian Terhes (foto 3). Mentionam ca ONG-ul a fost reprezentat in instanta de catre avocata Corina Popescu (foto 2).


Iata minuta incheierii ICCJ nr. 293/2024 din dosarul nr. 2285/1/2023:


Admite plangerea formulata de petenta Romanian Community Coalition impotriva ordonantei nr. 90/P/2022 din 27 iunie 2023 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica, mentinuta prin ordonanta nr. 272/II/2/2023 din 25 august 2023 a procurorului sef adjunct al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Desfiinteaza solutia de clasare atacata si dispune trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmarirea penala. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta din Camera de consiliu, astazi, 27 mai 2024”.


Dupa ce a plecat Adina Florea, s-a ales praful de dosar


Inainte de a va lasa sa cititi cele doua ordonante ale PICCJ si plangerea avocatei Corina Popescu, mentionam ca initial dosarul s-a aflat la SIIJ la instrumentarea procuroarei Adina Florea, care i-a facut suspecti atat pe procurorii Man si Ardelean, cat si pe judecatoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor (pentru o presupusa complicitate cu primii doi). La sfarsitul anului 2019, Muntean a recuzat-o pe Florea, iar cauza a nimerit la procurorul Silviu Ciocoiu, care a tinut-o in nelucrare timp de circa un an. In final (pana in 2022, cand a fost inchisa sectia speciala), dosarul a stat la procuroarea Mihaiela Iorga-Moraru, care nici ea n-a facut mare lucru. Iar dupa 2022 dosarul a mai zacut un an la Parchetul General pana cand procurorul Marcel Sandu a dat clasare.


Clasare in bataie de joc


Cu alte ocazii, Lumea Justitiei a prezentat solutii de clasare date dupa ce anchetatorii se obosisera sa stranga documente si sa audieze martori. Nu este cazul aici: procurorul Sandu a expediat dosarul in cateva paragrafe, in ciuda faptului ca dosarul este unul stufos – format prin conexarea a numeroase multor plangeri si denunturi depuse de-a lungul timpului – inclusiv de catre judecatori care au devenit tinta paraditorilor de la DNA Oradea (Ovidiu Galea, Elvira-Mihaela Patraus, Adina-Claudia Cioflan, Angela Tod, Traian Munteanu, Mircea Puscas etc.).


Redam principalul pasaj din ordonanta de clasare a cauzei nr. 90/P/2022:


Mijloace de proba si argumente pentru solutia clasarii

La baza sesizarilor din dosar si alegatiilor ca au fost comise foarte multe infractiuni a stat inregistrarea ambientala aparuta in spatiul public la data de 3 ianuarie 2019. Pe baza procesului-verbal de redare in forma scrisa a inregistrarii ambientale, se retine ca discutia s-a purtat in luna ianuarie 2018, in sediul D.N.A. S.T. Oradea, si ca la aceasta au participat procurorii Man Ciprian Florentin, Ardelean Cristian Marius, Pantea Cosmin, Muntean Adrian si Rus Lucian, toti din cadrul unitatii de parchet anterior mentionate. In cadrul acesteia, participantii au discutat despre dosare penale aflate in diverse faze ale procesului penale si despre magistrati din judetul Bihor. Pe parcursul discutiei inregistrate ambiental, Man Ciprian Florentin, Ardelean Cristian Marius si Muntean Adrian au facut trimiteri la dosarele penale nr. 24/P/2013 si nr. 53/P/2015, aflate in lucru pe rolul D.N.A. – S.T. Oradea, in care erau cercetati judecatori. Contrar precizarilor din sesizari si din declaratiile martorilor ce au expus prin depozitiile date acuze, opinii si presupuneri fata de magistratii mentionati in cauza ca fiind faptuitori si ca acestia ar fi comis diverse infractiuni, din inregistrarea ambientala se retine ca nu rezulta presiuni asupra vreunui judecator ori planificarea unor infractiuni viitoare, 'cu scopul de a-i intimida pe toti ceilalti magistrati judecatori si de a-i determina sa pronunte solutii contrare prevederilor legale si probatoriului din cauzele penale pe care le judecau si cu care au fost investiti de catre D.N.A. – S.T. Oradea'. Inregistrarea evidentiaza discutii informale la o masa la care s-au servit diverse produse, fara sa ilustreze indicii, probe sau date ca s-ar fi constituit un grup infractional organizat cu anumita structura, existenta stabila, ierarhii si roluri prestabilite. Nu rezulta din aceasta inregistrarea ambientala probe sau indicii cu privire la vreo forma de ilicit penal, urmand sa se dispuna clasarea pe motiv ca faptele nu exista.

Trebuie avut in vedere faptul ca raspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica, iar aplicarea acesteia necesita probe atat de clare, precise si complete, incat aplicarea pedepsei sa fie inevitabila, inerenta. In speta de fata au fost criticate acte de procedura si aprecierile cu privire la probarea infractiunilor, insa toate actele efectuate de procurorii sunt supuse cenzurii atente in diverse faze si etape ale procesului penal, fie la judecatorul de drepturi si libertati sesizat cu plangere impotriva unei masuri preventive, fie la judecatorul de camera preliminara ce analizeaza legalitatea urmaririi penale si a rechizitoriului, fie la instanta de fond, care se poate pronunta asupra temeiniciei acuzatiei.

In cauza, in perioada 03.06.2019-02.07.2019 fata de Ardelean Cristian Marius si Man Ciprian au fost aplicate masuri de supraveghere si a fost autorizata obtinerea de la furnizorii de retele publice de comunicatii cu privire la posturile lor telefonice. Din continutul mijloacelor de proba si a procedeelor probatorii mentionate rezulta lipsa oricaror date, indicii sau probe cu privire la existenta numeroaselor infractiuni pentru care in speta de fata au fost intocmite acte de acuzare ori s-a dispus inceperea/extinderea urmaririi penale. Nu se impune repetarea tuturor infractiunilor indicate mai sus, insa in prezentul act se retine ca, pentru elementele materiale ale infractiunilor mentionate in ordonantele de incepere a urmaririi penale, de extindere a urmaririi penale si de acuzare, nu au rezultat probe, date sau indicii din aplicarea procedeelor probatorii mentionate.

Nu sunt probe sau indicii cu privire la infractiunile mentionate, din procesele-verbale de redare convorbiri telefonice din 07.06.2019, ora 12.00, din 11.06.2019, ora 13.59, din 11.06.3029, ora 18.33, 20.06.2019, ora 20.42, dintre Man Ciprian si alta persoana si nici din copiile dosarele penale in care procurorii reclamati au lucrat, copii ce au fost solicitate si obtinute la speta de fata.

Tot astfel, din lecturarea si analizarea lor, nu rezulta date, indicii sau probe cu privire la elementele materiale ale infractiunilor cercetate in cauza, din declaratie martor (Indrei Remus Daniel) din 22.01.2019, declaratie martor (Soane Laura Mihaela) din 06.05.2019, declaratie martor (Musta Ovidiu Petru) din 06.05.2019, declaratie martor (Cioflan Adina) din 06.05.2019, declaratie martor (Mascas Aurel) din 06.05.2019, declaratie martor (Roman Florica) din 07.05.2019, declaratie martor (Cuc Raluca Beatrix) din 07.05.2019, declaratie martor (Morar- Herlea Aurelia-Claudia) din 07.05.2019, declaratie de martor (Filimon Marcela Olimpia) din 08.05.2019, declaratie martor (Berindei Olimpiu Daniel) din 08.05.2019, declaratie martor (Filimon Florin loan) din 08.05.2019, declaratie martor (Vidican Denisa Daniela) din 08.05.2019, declaratie p.v. Galea Ovidiu din data de 08.05.2019, declaratie martor (Muntean Adrian Valentin) din 09.01.2019, declaratie martor (Man Ciprian Florentin) din 09.01.2019, declaratie martor (Ardelean Cristian Marius) din 09.01.2019, declaratie martor (Pantea Ioan Cosmin) din 09.01.2019, declaratie martor (Rus Lucian Claudiu) din 09.01.2019, declaratie de martor (ANTIK LEVENTE FARKAS) din 09.05.2019, declaratie de martor (Udroiu Mihail) din 09.05.2019, declaratie martor (Cioflan Adina) din 09.05.2019, declaratie martor (Puscas Mircea) din 09.05.2019, declaratie martor (Patraus Elvira-Mihaela) din 09.05.2019, declaratie martor (Micle Laura Isabela) din 09.05.2019, declaratie martor (Popa Vasile Constantin) din 10.05.2019, proces-verbal efectuare perchezitie informatica din 16.10.2019, proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice, din 07.03.2022, declaratie martor Indrei Remus Daniel din 22.01.2019, declaratie martor Rus Lucian Claudiu din 09.01.2019, declaratie martor Pantea loan Cosmin din 09.01.2019, declaratie martor Muntean Adrian Valentin din 09.01.2019 si declaratie martor Muntean Adrian Valentin din 09.01.2019.

Declaratiile date ca martori de persoanele care ulterior au fost acuzate pot fi folosite doar in favoarea lor, iar ceilalti martori audiati care au invederat infractiuni, nu au fost martori oculari la realizarea elementelor materiale ale faptelor penale invocate. Se retine ca nu pot fi intocmite acte de acuzare sau de trimitere in judecata chiar daca un numar foarte mare de persoane, prin declaratiile date, opineaza sau au convingerea ca au fost comise infractiuni fara sa fi perceput fapte concrete cu privire la conditiile de tipicitate ale acestora.

Din chiar continutul sesizarilor si a actelor atasate in speta de fata rezulta ca au fost criticate acte ale procurorilor si dialog ambiental informal derulat de acestia. Criticile referitoare la legalitatea si temeinicia actelor efectuate de acestia nu pot sta la baza aprecierii ca fiind existente infractiunile sesizate. Actele judiciare mentionate pot fi cenzurate prin caile de atac prevazute de lege. Nu pot fi apreciate ca fiind probe ori indicii ale infractiunilor sesizate afirmatiile si actele atasate, inclusiv extrasele din legi anexate la o sesizare. In ceea ce priveste activitatea magistratilor, atat procurori cat si judecatori, atributiile lor de serviciu se circumscriu solutionarii cauzelor cu care sunt investiti, respectiv interpretarii si aplicarii dispozitiilor legale, in acord cu principiile dreptului substantial si ale celui procedural. Eventualele erori aparute in acest proces de interpretare si aplicare a legii nu echivaleaza cu o exercitare abuziva a atributiilor de serviciu, in sensul legii penale, ele putand fi indreptate in urma exercitarii cailor de atac prevazute de lege in fiecare caz in parte, aceasta fiind, de altfel, si justificarea existentei lor.

Nemultumirile partilor implicate in procedurile judiciare, cu referire la modul concret de solutionare a cauzelor, trebuie sa imbrace forma cailor de atac, in limitele cunoscute de lege, neputandu-se obtine o suplimentare a gradelor de jurisdictie, prin promovarea unei plangeri penale impotriva magistratului care a solutionat cauza.

Referitor la suspectii Man Ciprian Florentin si Ardelean Cristian Marius, se retine ca nu sunt probe sau indicii cu privire la existenta elementelor materiale ale infractiunilor pentru care au fost acuzati, respectiv instigare la santaj, constand in determinarea unei persoane sa exercite fata de vreun judecator sau alte persoane acte de constrangere prin violenta sau amenintare sa dea, sa faca, sau sa nu faca ceva ori abuz in serviciu, constand in exercitarea contrara legii a atributiilor de serviciu, in conditiile in care toate actele emise au putut sau au fost supuse cenzurii si nu au rezultat date ca ar fi comis vreun abuz in serviciu.

Cu privire la suspectul Muntean Adrian Valentin nu reies date, indicii sau probe care sa evidentieze existenta infractiunilor de santaj, abuz in serviciu sau divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice.

Tot astfel, se retine inexistenta elementelor materiale ale infractiunilor pentru care a fost acuzata suspecta Muntean Crina Elena, judecator, de favorizare a faptuitorului, constand in ajutorul dat vreunei persoane care ar fi comis o fapta prevazuta de legea penala, instigare la marturie mincinoasa si abuz in serviciu, nefiind probate infractiunile de marturie mincinoasa si abuz in serviciu, este imposibila retinerea unei instigari la acestea.

Nu se constata fapte sau elemente concrete care sa indice existenta relei credinte in desfasurarea activitatii judiciare, nefiind precizate actiuni exterioare procesului de interpretare si aplicare a legii de catre magistrati, prin care sa fi fost incalcate dispozitiile legale ce reglementeaza activitatea acestora.

Activitatea magistratilor este una de apreciere a probelor si de interpretare a faptelor si a dispozitiilor legale aplicabile, iar adoptarea unei solutii implica un rationament in favoarea sau in detrimentul uneia din parti, ceea ce nu inseamna angajarea de plano a raspunderii penale a magistratilor ca urmare a plangerii penale a partii nemultumite.

Cu luarea in considerare a mijloacelor de proba mentionate si a argumentelor expuse se retine ca infractiunile invocate de persoanele vatamate, ca fiind comise de un judecator si de procurori, nu exista. Nu au fost comise elementele materiale ale infractiunilor sesizate, prin activitatea derulata ca judecatori sau procurori in cauzele in care au fost emise actele criticate prin plangerile penale de la dosar”.


Prezentam cele mai importante fragmente din ordonanta de mentinere a clasarii:


Examinand plangerea, ordonanta si actele dosarului, constatam ca procurorul de caz in raport de datele spetei a dispus in mod just solutia de clasare.

Potrivit prevederilor art.336 alin.1 din Codul de procedura penala,'Orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime', iar conform art.339 alin.6 Dispozitiile art.336-338 se aplica in mod corespunzator'.

Totodata, retinem ca potrivit art.290 alin.1 Cod procedura penala 'denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni', iar potrivit art.79 din acelasi cod 'persoana care a suferit o vatamare fizica, materiala sau morala prin fapta penala se numeste persoana vatamata'.

In aceste conditii, cu referire la titularii care, potrivit art. 339 alin. 4 si 6 rap. la art.336 alin.1 din Codul de procedura penala, pot ataca solutiile de neurmarire penala sau netrimitere in judecata dispuse de procuror, se pune mai intai o problema de principiu, si anume aceea de a stabili in ce masura denuntatorul se circumscrie notiunii de persoana care a suferit o vatamare a intereselor sale legitime, notiune intrebuintata de legiuitor in acest text de lege (art.336 alin.1).

Din aceasta perspectiva, apreciem ca aceasta notiune este incompatibila cu vocatia / statutul denuntatorului, adica de persoana care, in calitate de subiect pasiv si titular al valorii sociale impotriva careia s-a indreptat presupusul act de conduita al faptuitorului, a suferit, prin fapta penala reclamata, o vatamare fizica, morala sau materiala, intrucat in cazul acesteia vorbim despre o alta modalitate de sesizare a organelor judiciare (plangere, iar nu denunt ori sesizare, conform art.290 sau art.291).

Pentru a stabili daca denuntatorul poate fi o persoana care a suferit o vatamare a intereselor sale legitime, trebuie delimitata notiunea de 'interese legitime', prin raportare la conduita celui care sesizeaza si care actioneaza, fie pentru ca legea il obliga la un asemenea demers (de exemplu: in cazul infractiunilor a caror nedenuntare sau nesesizare a organelor judiciare constituie ea insasi o infractiune), fie pentru ca spiritul etic sau civic il determina la o asemenea actiune.

In aceste cazuri, nu se poate vorbi despre un interes legitim propriu, concret si actual pe care l-ar avea cel care sesizeaza pentru a depasi demersul initial, de incunostintare a organelor de urmarire penala cu privire la presupusa savarsire a unei infractiuni, indiferent de cauza care l-a determinat in prima instanta sa actioneze (o obligatie legala sau propria constiinta). Daca legea recunoaste oricarei persoane dreptul de a sesiza organele de urmarire penala, atunci cand apreciaza ca s-a comis o infractiune, nu acelasi lucru se poate afirma si in ceea ce priveste posibilitatea de a contesta ulterior actul prin care procurorul a apreciat, cu referire la aspectele sesizate, ca nu este cazul sa se inceapa urmarirea penala sau, dupa caz, sa dispuna trimiterea in judecata a persoanei (persoanelor) cercetate. Aceasta pentru ca procedura instituita de dispozitiile amintite are esentialmente un caracter privat, dedus din cerinta unei vatamari suferite de persoana care se adreseaza autoritatii judiciare, in interesele sale legitime.

Or, incunostintand organele judiciare cu privire la savarsirea unei presupuse infractiuni, denuntatorul / persoanele cu functii de conducere si alte persoane (conform art.290 sau art.291 din Codul de procedura penala) actioneaza in virtutea unui interes public, ca reprezentant al societatii, ajutand astfel aceste organe sa cerceteze fapte prevazute de legea penala despre care ele nu au avut cunostinta pe alta cale (plangere sau sesizare din oficiu).

Acest interes public este limitat insa la sesizarea organelor de urmarire penala si nu confera celor mentionati dreptul de a supune cauza cenzurii procurorului ierarhic superior atunci cand nu s-a dispus inceperea urmaririi penale sau trimiterea in judecata.

Asa fiind, nu au fost invocate lezari directe ale unor drepturi proprii sau interese legitime ale entitatii petente, ale vreunui membru identificat al acestora ori ale unei alte persoane pentru care sa se faca dovada reprezentarii.

In concluzie, sesizand organele de urmarire penala, petentul-denuntator nu este indrituit, fata de cele expuse anterior, la un demers in fata procurorului ierarhic superior, in procedura instituita de art. 339 alin.4 din Codul de procedura penala si ca atare, plangerea formulata apare ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala, urmand sa fie respinsa ca inadmisibila.

Si Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa (...) a statuat ca denuntatorul, inclusiv denuntatorul care beneficiaza de cauza de nepedepsire prevazuta de art. 290 alin. (3) din Codul penal, are calitatea de martor in procesul penal.

Or, potrivit legii, martorul are urmatoarele drepturi:

- dreptul de a fi supus masurilor de protectie si de a beneficia de restituirea cheltuielilor prilejuite de chemarea in fata organelor judiciare, atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege – art. 120 alin. 2 lit. a C.p.p.;

- dreptul de a nu se acuza art. 118 C.p.p., respectiv 'declaratia de martor data de o persoana care, in aceeasi cauza, anterior declaratiei a avut, sau ulterior a dobandit, calitatea de suspect ori inculpat, nu poate fi folosita impotriva sa. Organele judiciare au obligatia sa mentioneze, cu ocazia consemnarii declaratiei, calitatea procesuala anterioara'. (...)

Cu toate acestea, pentru asigurarea respectarii principiilor fundamentale ale procesului penal, respectiv:

- principiului legalitatii procesului penal (art. 2 C.p.p.);

- principiului aflarii adevarului in procesul penal (art. 5 alin. 1 C.p.p.);

- principiului oficialitatii laturii penale a procesului penal (art. 7 C.p.p.),

se va proceda la analizarea din oficiu a solutiei de clasare.

Astfel, examinand ordonanta de clasare si actele dosarului, retinem ca nu exista niciun indiciu de natura a conduce la identificarea vreunui viciu de natura substantiala ori procedurala apt sa conduca la infirmarea acesteia.

Elementele existente in cuprinsul sesizarii si in actele dosarului au avut aptitudinea necesara formarii convingerii clare / juste a procurorului de caz, neexistand niciun element / indiciu de natura a intrezari necesitatea unei suplimentari a probatiunii (de exemplu: audieri de persoane / ridicare de inscrisuri etc.).

Conform art.103 alin.1 din Codul de procedura penala: 'Probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza'.

Corelativ fazei de urmarire penala, actul de acuzare / inculpare si ulterior, de trimitere in judecata trebuie sa se conformeze urmatoarelor dispozitii din Codul de procedura penala:

- art.305 alin.3: 'Atunci cand exista probe din care sa rezulte banuiala rezonabila ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala si nu exista vreunul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect';

- art.309 alin.1 'Actiunea penala se pune in miscare de procuror, prin ordonanta, in cursul urmaririi penale, cand acesta constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana savarsit o infractiune si nu exista vreunul dintre cazurile de impiedicare prevazute la art. 16 alin. (1)';

- art.327 'Atunci cand constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa si exista probele necesare si legal administrate, procurorul:

a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata, daca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de inculpat si ca acesta raspunde penal'.

In consecinta, potrivit art.100 si art.103 alin.1 din Codul de procedura penala, sarcina administrarii probelor, aprecierea si interpretarea acestora sunt prerogative recunoscute exclusiv organelor judiciare, acestea din urma fiind singurele a aprecia concludenta si utilitatea unor mijloace de proba determinate.

In cauza de fata, dat fiind continutul concret al faptelor descrise in plangerea penala, mijloacele de proba se releva ca suficiente pentru lamurirea cauzei, prin raportare stricta la situatia persoanelor reclamate fata de care s-a dispus solutia de clasare atacata.

Procurorul de caz este tinut a administra probele necesare si suficiente finalizarii urmaririi penale, cu respectarea garantiilor procesuale recunoscute si reglementate in favoarea partilor, iar judecata ofera largi posibilitati de a exercita dreptul la aparare prin combaterea probelor in acuzare cu probe eficiente tezelor apararii.

Or, nu exista date / indicii / probe care sa intrezareasca o posibila comitere a unei fapte penale dintre cele sesizate, astfel incat incidenta art. 16 lit. a) din Codul de procedura penala a fost corect retinuta.

In motivarea solutiei, procurorul de caz a retinut faptul ca la baza sesizarilor din dosar si alegatiilor ca au fost comise foarte multe infractiuni, a stat inregistrarea ambientala aparuta in spatiul public la data de 3 ianuarie 2019. Pe baza procesului-verbal de redare in forma scrisa a inregistrarii ambientale, se retine ca discutia s-a purtat in luna ianuarie 2018, in sediul D.N.A. – S.T. Oradea, si ca la aceasta au participat procurorii Man Ciprian Florentin, Ardelean Cristian Marius, Pantea Cosmin, Muntean Adrian si Rus Lucian, toti din cadrul unitatii de parchet anterior mentionate. In cadrul acesteia, participantii au discutat despre dosare penale aflate in diverse faze ale procesului penale si despre magistrati din judetul Bihor. Pe parcursul discutiei inregistrate ambiental, Man Ciprian Florentin, Ardelean Cristian Marius si Muntean Adrian au facut trimiteri la dosarele penale nr. 24/P/2013 si nr. 53/P/2015, aflate in lucru pe rolul D.N.A. – S.T. Oradea, in care erau cercetati judecatori. Contrar precizarilor din sesizari si din declaratiile martorilor ce au expus, prin depozitiile date, acuze, opinii si presupuneri fata de magistratii mentionati in cauza ca fiind faptuitori si ca acestia ar fi comis diverse infractiuni, din inregistrarea ambientala se retine ca nu rezulta presiuni asupra vreunui judecator ori planificarea unor infractiuni viitoare, 'cu scopul de a-i intimida pe toti ceilalti magistrati judecatori si de a-i determina sa pronunte solutii contrare prevederilor legale si probatoriului din cauzele penale pe care le judecau si cu care au fost investiti de catre D.N.A. – S.T. Oradea'. Inregistrarea evidentiaza discutii informale la o masa la care s-au servit diverse produse, fara sa ilustreze indicii, probe sau date ca s-ar fi constituit un grup infractional organizat cu anumita structura, existenta stabila, ierarhii si roluri prestabilite.

Nu rezulta din aceasta inregistrarea ambientala probe sau indicii cu privire la vreo forma de ilicit penal, urmand sa se dispuna clasarea pe motiv ca faptele nu exista.

Trebuie avut in vedere faptul ca raspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica, iar aplicarea acesteia necesita probe atat de clare, precise si complete, incat aplicarea pedepsei sa fie inevitabila, inerenta. In speta de fata, au fost criticate acte de procedura si aprecierile cu privire la probarea infractiunilor, insa toate actele efectuate de procurori sunt supuse cenzurii atente in diverse faze si etape ale procesului penal, fie la judecatorul de drepturi si libertati sesizat cu plangere impotriva unei masuri preventive, fie la judecatorul de camera preliminara ce analizeaza legalitatea urmaririi penale si a rechizitoriului, fie la instanta de fond, care se poate pronunta asupra temeiniciei acuzatiei.

In cauza, in perioada 03.06.2019 – 02.07.2019 fata de Ardelean Cristian Marius si Man Ciprian au fost aplicate masuri de supraveghere si a fost autorizata obtinerea de la furnizorii de retele publice de comunicatii [date] cu privire la posturile lor telefonice. Din continutul mijloacelor de proba si a procedeelor probatorii mentionate, rezulta lipsa oricaror date, indicii sau probe cu privire la existenta numeroaselor infractiuni pentru care in speta de fata au fost intocmite acte de acuzare ori s-a dispus inceperea / extinderea urmaririi penale. Nu se impune repetarea tuturor infractiunilor indicate mai sus, insa in prezentul act se retine ca, pentru elementele materiale ale infractiunilor mentionate in ordonantele de incepere a urmaririi penale, de extindere a urmaririi penale si de acuzare, nu au rezultat probe, date sau indicii din aplicarea procedeelor probatorii mentionate.

Nu sunt probe sau indicii cu privire la infractiunile mentionate, din procesele- verbale de redare convorbiri telefonice din 07.06.2019, ora 12.00, din 11.06.2019, ora 13.59, din 11.06.3029, ora 18.33, 20.06.2019, ora 20.42, dintre Man Ciprian si alta persoana si nici din copiile dosarele penale in care procurorii reclamati au lucrat, copii ce au fost solicitate si obtinute la speta de fata.

Tot astfel, din lecturarea si analizarea lor, nu rezulta date, indicii sau probe cu privire la elementele materiale ale infractiunilor cercetate in cauza, din declaratie martor (Indrei Remus Daniel) din 22.01.2019, declaratie martor (Soane Laura Mihaela) din 06.05.2019, declaratie martor (Musta Ovidiu Petru) din 06.05.2019, declaratie martor (Cioflan Adina) din 06.05.2019, declaratie martor (Mascas Aurel) din 06.05.2019, declaratie martor (Roman Florica) din 07.05.2019, declaratie martor (Cuc Raluca Beatrix) din 07.05.2019, declaratie martor (Morar-Herlea Aurelia-Claudia) din 07.05.2019, declaratie de martor (Filimon Marcela Olimpia) din 08.05.2019, declaratie martor (Berindei Olimpiu Daniel) din 08.05.2019, declaratie martor (Filimon Florin loan) din 08.05.2019, declaratie martor (Vidican Denisa Daniela) din 08.05.2019, declaratie p.v. Galea Ovidiu din data de 08.05.2019, declaratie martor (Muntean Adrian Valentin) din 09.01.2019, declaratie martor (Man Ciprian Florentin) din 09.01.2019, declaratie martor (Ardelean Cristian Marius) din 09.01.2019, declaratie martor (Pantea Ioan Cosmin) din 09.01.2019, declaratie martor (Rus Lucian Claudiu) din 09.01.2019, declaratie de martor (ANTIK LEVENTE FARKAS) din 09.05.2019, declaratie de martor (Udroiu Mihail) din 09.05.2019, declaratie martor (Cioflan Adina) din 09.05.2019, declaratie martor (Puscas Mircea) din 09.05.2019, declaratie martor (Patraus Elvira-Mihaela) din 09.05.2019, declaratie martor (Micle Laura Isabela) din 09.05.2019, declaratie martor (Popa Vasile Constantin) din 10.05.2019, proces-verbal efectuare perchezitie informatica din 16.10.2019, proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice, din 07.03.2022, declaratie martor Indrei Remus Daniel din 22.01.2019, declaratie martor Rus Lucian Claudiu din 09.01.2019, declaratie martor Pantea Ioan Cosmin din 09.01.2019, declaratie martor Muntean Adrian Valentin din 09.01.2019 si declaratie martor Muntean Adrian Valentin din 09.01.2019.

Declaratiile date ca martori de persoanele care ulterior au fost acuzate pot fi folosite doar in favoarea lor, iar ceilalti martori audiati care au invederat infractiuni nu au fost martori oculari la realizarea elementelor materiale ale faptelor penale invocate. Se retine ca nu pot fi intocmite acte de acuzare sau de trimitere in judecata, chiar daca un numar foarte mare de persoane, prin declaratiile date, opineaza sau au convingerea ca au fost comise infractiuni fara sa fi perceput fapte concrete cu privire la conditiile de tipicitate ale acestora.

Din chiar continutul sesizarilor si a actelor atasate in speta de fata, rezulta ca au fost criticate acte ale procurorilor si dialog ambiental informal derulat de acestia. Criticile referitoare la legalitatea si temeinicia actelor efectuate de acestia nu pot sta la baza aprecierii ca fiind existente infractiunile sesizate. Actele judiciare mentionate pot fi cenzurate prin caile de atac prevazute de lege. Nu pot fi apreciate ca fiind probe ori indicii ale infractiunilor sesizate afirmatiile si actele atasate, inclusiv extrasele din legi anexate la o sesizare. In ceea ce priveste activitatea magistratilor, atat procurori cat si judecatori, atributiile lor de serviciu se circumscriu solutionarii cauzelor cu care sunt investiti, respectiv interpretarii si aplicarii dispozitiilor legale, in acord cu principiile dreptului substantial si ale celui procedural.

Eventualele erori aparute in acest proces de interpretare si aplicare a legii nu echivaleaza cu o exercitare abuziva a atributiilor de serviciu, in sensul legii penale, ele putand fi indreptate in urma exercitarii cailor de atac prevazute de lege in fiecare caz in parte, aceasta fiind, de altfel, si justificarea existentei lor.

Nemultumirile partilor implicate in procedurile judiciare, cu referire la modul concret de solutionare a cauzelor, trebuie sa imbrace forma cailor de atac, in limitele cunoscute de lege, neputandu-se obtine o suplimentare a gradelor de jurisdictie, prin promovarea unei plangeri penale impotriva magistratului care a solutionat cauza.

Referitor la suspectii Man Ciprian Florentin si Ardelean Cristian Marius, se retine ca nu sunt probe sau indicii cu privire la existenta elementelor materiale ale infractiunilor pentru care au fost acuzati, respectiv instigare la santaj (constand in determinarea unei persoane sa exercite fata de vreun judecator sau alte persoane acte de constrangere prin violenta sau amenintare sa dea, sa faca, sau sa nu faca ceva) ori abuz in serviciu (constand in exercitarea contrara legii a atributiilor de serviciu), in conditiile in care toate actele emise au putut sau au fost supuse cenzurii si nu au rezultat date ca ar fi comis vreun abuz in serviciu.

Cu privire la suspectul Muntean Adrian Valentin, nu reies date, indicii sau probe care sa evidentieze existenta infractiunilor de santaj, abuz in serviciu sau divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice.

Tot astfel, se retine inexistenta elementelor materiale ale infractiunilor pentru care a fost acuzata suspecta Muntean Crina Elena, judecator, de favorizare a faptuitorului, constand in ajutorul dat vreunei persoane care ar fi comis o fapta prevazuta de legea penala, instigare la marturie mincinoasa si abuz in serviciu. Nefiind probate infractiunile de marturie mincinoasa si abuz in serviciu, este imposibila retinerea unei instigari la acestea.

Nu se constata fapte sau elemente concrete care sa indice existenta relei credinte in desfasurarea activitatii judiciare, nefiind precizate actiuni exterioare procesului de interpretare si aplicare a legii de catre magistrati, prin care sa fi fost incalcate dispozitiile legale ce reglementeaza activitatea acestora.

Activitatea magistratilor este una de apreciere a probelor si de interpretare a faptelor si a dispozitiilor legale aplicabile, iar adoptarea unei solutii implica un rationament in favoarea sau in detrimentul uneia din parti, ceea ce nu inseamna angajarea de plano a raspunderii penale a magistratilor ca urmare a plangerii penale a partii nemultumite.

Cu luarea in considerare a mijloacelor de proba mentionate si a argumentelor expuse, se retine ca infractiunile invocate de persoanele vatamate, ca fiind comise de un judecator si de procurori, nu exista. Nu au fost comise elementele materiale ale infractiunilor sesizate, prin activitatea derulata ca judecatori sau procurori in cauzele in care au fost emise actele criticate prin plangerile penale de la dosar.

In raport de cele sus-mentionate, consideram ca procurorul a realizat o analiza completa a probelor existente la dosarul cauzei, apreciind justificat ca nu exista niciun indiciu de natura a conduce la decelarea vreunui viciu de natura substantiala ori procedurala, apt sa conduca la infirmarea solutiei adoptate in dosarul nr.90/P/2022.

In consecinta, ordonanta de clasare [data in] cauza este legala si temeinica, solutia dispusa in privinta petentului intemeindu-se, in mod corect, pe lipsa oricaror probe privind savarsirea de catre suspecti a faptelor reclamate cu caracter penal, in acceptiunea temeiurilor legale aratate in plangerea petentului”.


Prezentam plangerea avocatei Corina Popescu impotriva clasarii:


Ambele ordonante sunt vadit nelegale.

IN DREPT

A. Argumente privind desfiintarea ordonantei de clasare

1. Nelegalitatea ordonantei de clasare in conditiile in care faptele sesizate de subscrisa nu au fost cercetate – fiind incalcat dreptul la o ancheta efectiva, urmarirea penala fiind incompleta

Prin plangerea penala, subscrisa am sesizat savarsirea urmatoarelor infractiuni: constituirea unui grup infractional organizat, represiune nedreapta, cercetare abuziva, abuz in serviciu, santaj, complicitate la uzurpare de calitati oficiale, omisiunea sesizarii, fals intelectual si uz de fals, iar prin ordonanta emisa la data de 04.01.2019 s-a dispus inceperea urmaririi penale doar cu privire la infractiunile: santaj, cercetare abuziva, abuz in serviciu, inducerea in eroare a organelor judiciare, grup infractional organizat.

Asadar, organul de urmarire penala nu a dispus inceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de represiune nedreapta, complicitate la uzurpare de calitati oficiale, omisiunea sesizarii, fals intelectual si uz de fals, iar, drept consecinta, nu a efectuat niciun act de urmarire penala cu privire la aceste fapte.

In cauza, s-a dispus inceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de represiune nedreapta si fals intelectual si uz de fals, insa ordonanta emisa la data de 25.04.2019 in dosarul nr. 590/P/2019 (ulterior reunit la dosarul nr. 1/2019) priveste faptele sesizate de numitul Galea Ovidiu, care sunt diferite de faptele sesizate de subscrisa.

Mai mult decat atat, faptul ca organul de urmarire penala nu a efectuat niciun act de urmarire penala cu privire la infractiunile de complicitate la uzurpare de calitati oficiale si omisiunea sesizarii rezulta chiar din continutul ordonantei de clasare, nefiind dispusa nicio solutie cu privire la acestea.

Asadar, in privinta infractiunilor de represiune nedreapta, fals intelectual si uz de fals, complicitate la uzurpare de calitati oficiale si omisiunea sesizarii, organul de urmarire penala a incalcat obligativitatea reglementata de dispozitiile art. 305 NCPP.

Potrivit art. 305 NCPP, 'Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege, organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarsita ori a carei savarsire se pregateste, chiar daca autorul este indicat sau cunoscut'.

Or, actul de sesizare efectuat de subscrisa indeplinea toate conditiile prevazute de lege, motiv pentru care este nelegala incalcarea obligatiei pozitive de catre organul de urmarire penala.

Potrivit art. 282 alin. 1 NCPP, 'Incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori ale subiectilor procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului'. (...)

Nu se poate sustine ca organele de urmarire penala ar fi efectuat o ancheta efectiva, avand in vedere ca in prezenta cauza nu au fost administrate mijloacele de proba care pot contribui la aflarea adevarului si la justa solutionare a cauzei.

2. Nelegalitatea ordonantei de clasare in conditiile in care ordonanta este nemotivata in raport de faptele sesizate de subscrisa

Pentru a dispune clasarea cauzei, s-a retinut doar ca 'Inregistrarea evidentiaza discutii informale la o masa la care s-au servit diverse produse, fara sa ilustreze indicii, probe sau date ca s-ar fi constituit un grup infractional organizat cu anumita structura, existenta stabila, ierarhii si roluri prestabilite. Nu rezulta din aceasta inregistrare probe sau indicii cu privire la vreo forma de ilicit penal, urmand sa se dispuna clasarea pe motiv ca faptele nu exista'.

Cu alte cuvinte, pentru infractiunile de represiune nedreapta (art. 283 NCP), cercetare abuziva (art. 280 NCP), abuz in serviciu (art. 297 NCP), santaj (art. 207 NCP), complicitate la uzurpare de calitati oficiale (art. 48 rap la art. 258 NCP), omisiunea sesizarii (art. 267 NCP), fals intelectual si uz de fals, s-a dispus clasarea cauzei, pentru ca din inregistrare nu rezulta probe sau indicii cu privire la vreo forma de ilicit penal.

Astfel, ordonanta de clasare a fost emisa cu incalcarea dispozitiilor art. 286 alin. 1 lit. d) NCPP, care prevad ca 'Ordonanta trebuie sa cuprinda: obiectul actului sau masurii procesuale ori, dupa caz, tipul solutiei, precum si motivele de fapt si de drept ale acestora', aceasta fiind nemotivata.

Prin Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 28 aprilie 2005, pronuntata in Cauza Albina impotriva Romaniei, paragraful 30, s-a constatat ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca observatiile formulate de apelanti sunt in mod real 'ascultate', adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata.

Intr-adevar, in conditiile in care singura analiza – si aceea extrem de sumara – priveste infractiunea de constituirea unui grup infractional organizat, este evidenta incalcarea dreptului subscrisei la un proces echitabil.

Astfel, ordonanta de clasare nu a fost motivata corespunzator cu privire la temeiurile de fapt si de drept si nu cunoastem motivele reale pentru care s-a dispus clasarea cauzei cu privire la infractiunile mentionate.

Simpla afirmatie pretins acoperitoare ca din inregistrare 'nu rezulta probe sau indicii cu privire la vreo forma de ilicit penal' nu poate reprezenta 'indicarea motivelor de fapt si de drept ale solutiei de respingere a plangerii', in conditiile in care, prin plangerea formulata, subscrisa am invocat numeroase fapte prevazute de legea penala, insa procurorul a dispus clasarea acestora, fara a indica, in concret, cu privire la fiecare in parte, care sunt motivele pentru care apreciaza ca acestea 'nu exista'.

Mai mult decat atat, potrivit art. 3 alin. (2) NCPP, 'Functiile judiciare se exercita din oficiu, in afara de cazul cand, prin lege, se dispune altfel'.

Totodata, potrivit art. 8 NCPP, 'Organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor procesuali, astfel incat sa fie constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, intr-un termen rezonabil'.

Asadar, desi total fals, chiar daca din inregistrare nu ar rezulta probe sau indicii cu privirea la savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, organul de urmarire penala avea obligatia ca din oficiu sa efectueze acte de urmarire penala din care sa rezulte daca sunt sau nu intrunite elementele constitutive ale infractiunilor sesizate, fiind inoperant principiul disponibilitatii in ramura dreptului penal.

3. Nelegalitatea ordonantei de clasare

Pentru a dispune clasarea cauzei, s-a retinut in mod nelegal: 'Contrar precizarilor din sesizari si din declaratiile martorilor ce au expus prin depozitiile date, acuze, opinii si presupuneri fata de magistratii mentionati in cauza ca fiind faptuitori si ca acestia ar fi comis diverse infractiuni, din inregistrarea ambientala se retine ca nu rezulta presiuni asupra vreunui judecator ori planificarea unor infractiuni viitoare 'cu scopul de a-i intimida pe toti ceilalti magistrati judecatori si de a-i determina sa pronunte solutii contrare prevederilor legale si probatoriului din cauzele penale pe care le judecau si cu care au fost investiti de catre DNA – S.T. Oradea''.

Contrar motivului pentru care s-a dispus clasarea cauzei, in segmentul 12:03-13:47 al inregistrarii ambientale:

'Man Ciprian: Daca incep urmarirea fata de astea doua judecatoare si trimiterea in judecata pe aia trei, o sa mai intre frica in ei.

Voce: Se mai linistesc, da... suta la suta'.

Contrar sustinerilor, in segmentul 21:39-23:31 al inregistrarii ambientale:

'Man Ciprian: Denisa ii foarte apropiata de ea. Era foarte... Ea cu Udroiu merge la asta. Va avea un impact foarte puternic trimiterea lui Patraus'.

In aceste conditii, motivarea procurorului de caz sfideaza legalitatea activitatii de urmarire penala si buna-credinta.

Or, potrivit art. 4 alin. 3 din Legea nr. 304/2022, 'Judecatorii si procurorii isi desfasoara activitatea cu buna-credinta si in mod impartial, asigurand inclusiv aparenta de impartialitate'.

In conditiile in care din inregistrarea ambientala rezulta fara putinta de tagada ca faptuitorii urmareau ori continuarea urmaririi penale, ori trimiterea in judecata a unor judecatori, care sa aiba drept rezultat declarat 'un impact foarte puternic', este vadit nelegala concluzia procurorului care a exercitat functia de urmarire penala, impunandu-se, fara dubiu, desfiintarea ordonantei de clasare si analizarea, in mod impartial, a inregistrarii ambientale.

Procurorul de caz isi motiveaza solutia pe faptul ca in perioada 03.06.2019 – 02.07.2019 fata de Ardelean Cristian Marius si Man Ciprian au fost aplicate masuri de supraveghere si a fost autorizata obtinerea de la furnizorii de retele publice de comunicatii cu privire la posturile lor telefonice si ca nu au rezultat date, indicii sau probe cu privire la existenta vreuneia dintre infractiunile sesizate.

Dat fiind faptul ca inregistrarea ambientala a aparut in spatiul public la data de 03.01.2019, este evident ca faptuitorii, care ocupa, fiecare dintre ei, de altfel, functia procuror, au intreprins toate diligentele necesare astfel incat sa nu se obtina mijloace materiale de proba prin inregistrari impotriva acestora.

Fiind adusa inregistrarea ambientala la cunostinta publicului larg la data de 03.01.2019, rezulta cu puterea evidentei ca, la 6 luni dupa acest moment, procurorii nu au mai discutat telefonic despre actele de urmarire penala sau de inculpare pe care le planuiau impotriva judecatorilor.

Asadar, explicatia procurorului de caz atesta, din nou, ca acesta a exercitat functia de urmarire penala fara a respecta principiile fundamentale ale procesului penal si cu incalcarea bunei-credinte, actionand strict cu scopul de a identifica argumente care sa fundamenteze solutia de clasare pentru colegii procurori.

B. Argumente privind desfiintarea ordonantei 272/II/2/2023/25.08.2023

1. Incidenta sanctiunii nulitatii ordonantei nr. 272/II/2/25.08.2023, in conditiile in care aceasta a fost emisa de catre procurorul-sef adjunct al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Potrivit art. 339 alin. 1 NCPP, 'Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva, dupa caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie'.

Or, ordonanta nr. 272/II/2/25.08.2023 a fost emisa de catre procurorul-sef adjunct al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Potrivit art. 19 alin. 3 lit. e) din Regulamentul din 2019 de ordine interioara al parchetelor, 'Procurorul sef sectie are urmatoarele atributii: analizeaza legalitatea si temeinicia solutiilor adoptate de catre procurorii din sectie'.

Potrivit art. 19 alin. 4 din Regulamentul din 2019 de ordine interioara al parchetelor, 'Procurorul sef sectie adjunct are urmatoarele atributii:

a) organizeaza, conduce, controleaza si raspunde de indeplinirea atributiilor manageriale incredintate de procurorul sef sectie;

b) solutioneaza lucrarile repartizate de procurorul sef sectie si de conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

c) exercita atributiile procurorului sef sectie, in absenta acestuia;

d) exercita orice alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau de conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie'.

Or, in continutul ordonantei nr. 272/II/2/2023/25.08.2023 nu exista nicio mentiune despre faptul ca procurorul-sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi fost absent, astfel incat rezulta ca ordonanta este lovita de nulitate.

Intrucat nu au fost indeplinite conditiile pentru ca plangerea formulata de subscrisa sa fie solutionata de catre procurorul-sef adjunct al Sectiei de urmarire penala si criminalistica, au fost incalcate dispozitiile art. 339 alin. 1 NCPP, fapt care atrage incidenta dispozitiilor art. 282 NCPP.

Potrivit art. 282 alin. 1 NCPP, 'Incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori ale subiectilor procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului'.

In conditiile in care nu s-a dovedit ca procurorul-sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica a fost absent la data de 25.08.2023, rezulta ca in mod nelegal a fost solutionata plangerea de catre procurorul-sef adjunct, fapt care a produs o vatamare a subscrisei, intrucat nu a fost respectat intocmai dreptul ca plangerea sa fie solutionata de procurorul-sef, si nu de catre procurorul-sef adjunct.

2. Nelegalitatea ordonantei nr. 272/II/2/25.08.2023, in conditiile in care aceasta s-a retinut ca subscrisa avem calitate de denuntator si, pe cale de consecinta, nu putem formula plangere impotriva ordonantei de clasare

Conform art. 79 NCPP, 'Persoana care a suferit o vatamare fizica, materiala sau morala prin fapta penala se numeste persoana vatamata'.

Subscrisa suntem o persoana juridica infiintata in anul 2014 cu scopul de a sprijini statul de drept, democratia, independenta justitiei, lupta anticoruptie si respectarea drepturilor omului in Romania.

Astfel, vatamarea subscrisei este de natura morala si consta in violarea valorilor a caror aparare face obiectul de activitate al subscrisei.

Legislatia romana privind ONG-urile se refera expres la crearea cadrului pentru: exercitarea dreptului la libera asociere; promovarea valorilor civice, ale democratiei si statului de drept; urmarirea realizarii unui interes general, local sau de grup.

Conform art. 187 NCC, intitulat marginal 'elementele constitutive', 'Orice persoana juridica trebuie sa aiba o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general'.

Prin urmare, scopul persoanei juridice face parte din insesi elementele sale constitutive, astfel incat impiedicarea realizarii acestui scop creeaza evident un prejudiciu moral persoanei juridice.

Conform art. 252 NCC, 'Orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane', iar conform art. 257 NCC 'Dispozitiile prezentului titlu se aplica prin asemanare si drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice'.

Prin urmare, persoana juridica este indreptatita sa solicite si sa obtina respectarea elementelor sale constitutive, intre care si scopul sau.

Acest lucru se realizeaza – intre altele – prin respectarea dreptului la un proces echitabil, care include in materie penala dreptul la o ancheta efectiva.

Avand in vedere ca infractiunile cu privire la care am formulat plangerea sunt infractiuni de coruptie sau contra infaptuirii justitiei si contextul acestor fapte, este evident ca intra in scopul subscrisei.

Prin urmare, subscrisa suntem persoana vatamata, intrucat am savarsit un prejudiciu moral urmare infractiunilor ce formeaza obiectul plangerii, intrucat s-a adus atingere unuia dintre elementele constitutive ale subscrisei, ca persoana juridica, organizatie non-guvernamentala.

In plus, aratam ca la fila nr. 17 din ordonanta prin care s-a dispus clasarea cauzei, se prevede ca 'solutia se comunica persoanelor vatamate si suspectilor'.

Or, faptul ca subscrisa suntem persoana vatamata este atestat si prin aceea ca s-a procedat la comunicarea ordonantei prin care s-a dispus clasarea, subscrisa fiind informata si despre dreptul de a formula plangere in termen de 20 de zile.

In conditiile in care subscrisa nu aveam calitatea de persoana vatamata, procurorul nu ne comunica ca avem dreptul de a formula plangere impotriva solutiei de clasare, in termen de 20 de zile de la comunicarea ordonantei”.


* Cititi aici ordonanta de clasare data de PICCJ

* Cititi aici ordonanta de mentinere a clasarii

* Cititi aici actiunea in instanta

Comentarii

# santinela date 12 June 2024 07:01 +6

"Specimenul" asta de magistrat cica,parchetarul lui peste,in loc sa fie la puscarie el mai bantuie pe holurile justitiei,ca si aia de la Prahova de altfel. Parchetarul general doarme pe EL si este si mandru ca mai are astfel de lichele in subordine !

# DODI date 12 June 2024 08:51 0

Pe lângă faptul că cei doi PORCurori au însăilat un dosar la ordinul venit de la Noua securitate se pune și cheltuiala imensă făcută de aceștia (și de magistrații care au răsfoit acel dosar), cheltuieli pentru care PORCurorii nu răspund dar care sunt puse pe umerii (și așa apăsați) ai românilor care sunt obligați să mențină o structură stufoasă a SRI și să nu-i poată trage la răspundere pentru fărădelegile comise.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 14.06.2024 – Guvernul inflameaza grefierii

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva