Coalitia Romanilor din SUA condusa de preotul Chris Terhes a trimis in 20 septembrie 2018 o petitie presedintilor celor doua camere ale Parlamentului si Primului-ministru pentru a lua in considerare sesizarea Curtii Constitutionale in vederea solutionarii unui conflict juridic de natura constitutionala ivit intre Inalta Curte de Casatie si Justiție condusa de Cristina Tarcea (foto centru) si Parlament, respectiv Guvern, ca urmare a faptului ca Inalta Curte refuza sa puna in aplicare prevederile legale de compunere a completelor de 5 judecatori.

In petitie se arata ca desi exista obligativitatea ca toti membrii completelor de 5 judecatori sa fie desemnati prin tragere la sorti, in sedinta publica, ICCJ a refuzat sa puna in aplicare aceasta dispozitie legala. In petitie se acuza si faptul ca obligativitatea de tragere la sorti a judecatorilor care intra in completele de 5 era stabilita prin lege inca din 2014, lucru care nu s-a intamplat: "ICCJ a decis cu de la sine putere sa aplice selectiv dispozitiile art. 32 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, atat inainte, cat si dupa modificarea acesteia prin Legea nr. 207/2018, cu consecinta anihilarii rolului constitutional al puterii legislative si al incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale tuturor persoanelor care au fost judecate de completele de 5 judecatori de la intrarea in vigoare a Legii 255/2013 si pana in prezent", acuza Coalitia Romanilor din SUA in petitie.

Condamnarile trebuie anulate

Si avocatul Toni Adrian Neacsu a avut o luare de pozitie in legatura cu hotarea Colegiului de conducere al ICCJ din 4 septembrie 2018. Avocatul arata intr-o postare pe facebook ca "Potrivit art. 32 alin. 4 ‘ (..)Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica (...). Potrivit art. 32. alin. 5 din Legea 303/2004, ' Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele ICCJ, atunci cand acesta face parte din complet, potrivit alin. 4. (adica atunci cand a fost tras la sorti - nota mea), de presedintele Sectiei Penale sau de decanul de varsta, dupa caz".
Numai ca, in 4 septembrie 2018, 11 din cei 12 judecatori supremi membri ai Colegiului de conducere al ICCJ, printre care si presedinta Inaltei Curti, Cristina Tarcea, si cei doi vicepresedinti Iulian Dragomir si Elena Bogasiu, in loc sa dispuna organizarea unor trageri la sorti pentru a respecta noile prevederi ale Legii 304/2004, cu mentiunea ca obligativitatea de a se trage la sorti toti cei 5 membrii ai completului, dupa cum au aratat si avocatul Toni Neacsu, dar si Coalitia Romanilor din SUA, era inca din 2014, au interpretat legea cum le-a convenit. Asa ca au decis sa pastreze componenta Completelor de 5 ca si pana acum, urmand ca de la 1 ianuarie 2019 sa devina aplicabile noile norme ale Legii 304, si abia de atunci sa se formeze Completele de 5 astfel cum prevede legea. Justificarea Colegiului de conducere al ICCJ pentru argumentarea acestei decizii a fost aceea ca nu sunt prevazute norme tranzitorii In opinia noastra.

Clar este ca avem in opinia noastra o evidenta porblema de nelegalitate a completelor de 5 judecatori ICCJ. Ceea ce atrage nulitatea condamnarilor dispuse de aceste complete in ultimii ani.

Iata postarea avocatului Toni Neacsu din 21 septembrie 2018:

„Ieri cand am afirmat la Romania TV ca avocatii din dosarul Dragnea (eu cel putin sigur) vor invoca nelegala compunere a completului de judecata exact la acest aspect ma refeream.

Vorbim de un complet special in care, potrivit art. 32 din Legea 304/2004, in forma in vigoare la acel moment, toti cei 5 judecatori trebuiau trasi la sorti.

Colegiul de conducere al iCCJ a tras la sorti in 30 octombrie 2017 doar 4 din cei 5 judecatori.

Presedintele completului a fost desemnat fara tragere la sorti, in data de 20 noiembrie 2017, dupa ce a fost numit vicepresedintele ICCJ.

Din 2014, potrivit legii, nu mai exista membri de drept ai completelor de 5 judecatori in materie penala.

Potrivit art. 32 alin. 4 ‘ (..) Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati prin tragere la sorti, in sedinta publica(...)’

Potrivit art 32 alin. 5 din Legea 303/2004, ‘ Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti, atunci cand acesta face parte din complet, potrivit alin.4 (adica atunci cand a fost tras la sorti – nota mea), de presedintele Secției penale sau de decanul de varsta, dupa caz’.

ICCJ a preferat sa aplice propriul Regulament de organizare si functionare (art. 28 alin. 4 si art. 29), care permitea numirea de drept a presedintelui de complet, iar nu prevederile obligatorii ale Legii 304/2004.

Desigur, toata aceasta argumentare juridica trebuie validata de o instanta de judecata, altfel tot ce am spus eu aici nu are nici o valoare. Daca nu ar fi aparut aceasta analiza a preotului Terhes nici nu as fi adus in discutie in spatiul public. Tocmai de aceea puterea de analiza a d-lui Terhes, care nu este jurist si cu care tocmai am avut o placuta discutie, trebuie apreciata.

Intr-adevar, cred ca legalitatea in ultimii 4 ani a completelor de 5 in materie penala ale ICCJ, cele care judeca demnitarii in ultima instanta, este o problema de maxim interes care va provoca nenumarate discutii in perioada urmatoare. Cu atat mai mult mai spun inca o data ca pana nu avem o solutie din partea unei instante, care va fi sesizata chiar foarte repede, legalitatea compunerii completelor trebuie prezumata, mai ales avand in vedere consecintele juridice.”

*Cititi aici integral petitia Coalitiei Romanilor din SUA