14 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PNRR NU POATE FI PRETEXT PENTRU DISTRUGEREA JUSTITIEI – CSM a trimis la CCR sesizare amicus curiae in sprijinul obiectiei de neconstitutionalitate a ICCJ impotriva proiectelor de legi care taie pensiile judecatorilor si procurorilor: „Invocarea simplista a PNRR nu poate reprezenta o justificare temeinica... PNRR stabileste doar obiectivele care trebuie atinse, fara a impune masurile concrete... Legiuitorul avea la dispozitie masuri mai putin restrictive pentru implementarea jalonului din PNRR”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

11 July 2023 15:47
Vizualizari: 5140

Mult-trambitatul Plan National de Redresare si Rezilienta (PNRR) este invocat in mod distorsionat de catre coalitia PSD-PNL in demersul de a schimba conditiile de pensionare pentru judecatori si procurori, prin diminuarea pensiilor, cresterea varstei de pensionare si interzicerea cumulului pensiei cu salariul, sustine Consiliul Superior al Magistraturii – condus de judecatorul Daniel Gradinaru (foto) – in sesizarea amicus curiae trimisa luni, 10 iulie 2023, la Curtea Constitutionala a Romaniei. Mai exact, PNRR este folosit de catre partidele puterii pentru eliminarea abuziva a pensiilor de serviciu ale magistratilor, subliniaza CSM. Si, adaugam noi, pentru distrugerea justitiei, prin cresterea deficitului de personal, determinat de binecunoscuta hemoragie de pensionari.



Sesizarea CSM a fost trimisa in sprijinul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a atacat deja la CCR proiectul de act normativ la sfarsitul lunii trecute (click aici pentru a citi).

In plus fata de argumentele invocate atat de ICCJ, cat si de asociatiile magistratilor (pe fond: incalcarea jurisprudentei CCR si CEDO, precum si a principiilor privind non-discriminarea, independenta justitiei si asteptarile profesionale legitime; pe procedura: nerespectarea normelor de tehnica legislativa si crearea unei instabilitati legislative etc.), CSM ataca partidele de la putere cu propriile lor arme. Mai exact, pornind de la intentia exprimata de coalitie privind modificarea pensiilor de serviciu pentru incadrarea in jalonul din PNRR, Consiliul Superior al Magistraturii avertizeaza ca proiectul nu face altceva decat sa elimine complet pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, reducandu-le de facto la conditia de pensii comune, bazate pe contributivitate. Or, PNRR nu se refera niciun moment la eliminarea completa a pensiilor de serviciu. Dimpotriva: puterea legiuitoare are la dispozitie masuri mai putin restrictive pentru indeplinirea obiectivelor din Planul National de Redresare si Rezilienta. Astfel de masuri au fost luate, de exemplu, in ceea ce priveste conditiile de pensionare pentru militari.

In plus, PNRR impune ca jalonul legat de pensiile magistratilor sa fie indeplinit cu respectarea Constitutiei, adauga CSM.


Redam principalele pasaje din sesizarea amicus curiae:


Consiliul Superior al Magistraturii apreciaza ca obiectiile de neconstitutionalitate invocate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite sunt intemeiate, actul normativ fiind adoptat cu nesocotirea manifesta a unor dispozitii din Legea fundamentala.

I. Nesolicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii reprezinta o incalcare a art. 1 alin. (5) raportat la art. 133 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, ceea ce constituie, in mod implicit, o incalcare a art. 1alin. (3) privind statul de drept.

Astfel, din perspectiva criticilor de neconstitutionalitate (extrinseca) invocate in sesizare, trebuie avut in vedere faptul ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227 /2015 privind Codul fiscal a fost adoptata de Parlamentul Romaniei fara solicitarea unui nou aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile in care prin forma adoptata s-a modificat substantial continutul actului normativ, din perspectiva reglementarii dreptului la pensia de serviciu a judecatorilor si procurorilor.

Prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187 din 22.12.2022, a fost avizat favorabil, cu observatii, proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmis Consiliului de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, insa forma finala a legii adoptate de Parlament este fundamental diferita fata de forma initiala a proiectului de lege, afectand substantial statutul judecatorilor si procurorilor, motiv pentru care solicitarea unui nou aviz al Consiliului se impunea cu necesitate. (...)

Asadar, in acord cu aspectele invocate in sesizarea instantei supreme, este fara indoial faptul ca un act normativ care modifica statutul magistratilor, in componenta referitoare la independenta justltiei din perspectiva dreptului judecatorilor si procurorilor la pensia de serviciu, face parte din categoria celor pentru care solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii este obligatorie.

Nesocotirea obligatiei de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii constituie o incalcare a art. 1 alin. (3) raportat la art. 133 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, ceea ce constituie, in mod implicit, o incalcare a art. 1 alin. (3) privind statul de drept, asa cum s-a retinut expres in jurisprudenta Curtii Constitutionale. (...)

Faptul ca, inainte de sesizarea Parlamentului, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii pe o forma fundamental diferita de cea adoptata de legiuitor nu este suficient pentru a satisface exigentele de constitutionalitate subliniate de Curtea Constitutionala.

In acord cu aceste exigente, avizul Consiliului Superior al Magistraturii si obligatia corelativa de solicitare a acestuia nu pot avea doar un caracter formal, ci trebuie sa fie efective, astfel incat sa poata satisface spiritul reglementariior legale si constitutionale care impun solicitarea acestui aviz, in scopul ca legiuitorul sa aiba la dispozitie si punctul de vedere al garantului independentei justltlei. Or, pentru atingerea acestui deziderat este necesar ca punctul de vedere sa vizeze tocmai reglementarile pe care autoritatea legiuitoare urmeaza sa le adopte, cu atat mai mult in situatia in care forma adoptata de Parlament este fundamental diferita de forma initiatorului.

Astfel, filozofia noii reglementari in ceea ce priveste pensia de serviciu a magistratilor este total diferita de forma initiatorului atat cu privire la varsta de pensionare (fara existenta unei etapizari reale, asa cum vom arata in cele ce urmeaza), cat si cu privire la modalitatea de calcul a pensiei (baza de calcul si cuantumul), concretizand de fapt o noua reglementare, pentru care in mod evident se impunea avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii se impunea si din perspectiva respectarii principiului cooperarii loiale intre autoritatile publice, constant recunoscut in jurisprudenta Curtii Constitutionale si aplicat, in mod corespunzator, de autoritatea legiuitoare in alte situatii in care punctul de vedere al Consiliului a fast solicitat si cu privire la unele amendamente formulate in procedura parlarnentara.

Pe aceste premise, apreciem ca omisiunea legiuitorului de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii asupra noii forme a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este contrara dispozitiilor art. 1 alin. (3) si (5) si art. 133 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

II. Legea adoptata incalca in mod grav principiul independentei judecatorilor, precum si statutul constitutional al procurorilor, nesocotind astfel prevederile art. 124 alin. (3) si art. 132 cu referire la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutia Romaniei, republicata, dar si caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii constitutionale, consacrat prin art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata.

In considerarea importantei rolului judecatorilor si procurorilor in apararea statului de drept, aspectele vizand remuneratia adecvata si pensia de serviciu ale acestora au fost consacrate, in mod constant, atat in documentele internationale de referinta, cat si in jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei,

Astfel, 'Principiile fundamentale privind independenta magistraturii', adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevad in mod expres, prin art. 11, ca 'durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvat garantate prin lege'.

Totodata, art. 6.4 din Carta Europeana privind statutul judecatorilor prevede ca magistratii au dreptul la 'plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala'. (...)

In acelasi sens, instanta de contencios constitutional a stabilit fara echivoc ca independenta justitiei, ca garantie constitutionala, include securitatea financiara a magistratilor, care presupune si asigurarea unor garantii sociale, precum pensia de serviciu (...).

Pensia de serviciu trebuie sa fie reglementata astfel incat sa incurajeze stabilitatea in serviciu si formarea unei cariere in magistratura, in acest scop fiind instituite atat o pensie cat mai apropiata de indemnizatia avuta in timpul activitatii, cat si conditii specifice de pensionare.

Reglementarea pensiei de serviciu pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv prin prisma specificului activitatii judecatorilor si procurorilor, care impune acestora cele mai stricte obligatii si interdictii, precum si responsabilitati si riscuri sporite care nu se regasesc la alte categorii profesionale, constituind asadar o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special al acestora.

II.1. In acord cu sesizarea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, reglementarea ex abrupto a unor solutii legislative diferite care reconfigureaza fundamental statutul judecatorilor si procurorilor, in componenta referitoare la pensia de serviciu, este de natura a incalca principiul asteptarii legitime.

Pe aceste premise, trebuie avut in vedere ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului stabileste ca: '1. Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

2. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a pune in aplicare legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contributii, sau a amenzilor'.

Referitor la existenta unui 'bun' in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1., in conceptia Curtii Europene a Drepturilor Omului, conceptul 'bunuri' este unul autonom, care include atat 'bunurile actuale', cat si activele, inclusiv creantele, despre care reclamantul poate sustine ca are cel putin o 'asteptare legitima'.

Astfel cum s-a retinut in jurisprudenta Curtii, pentru ca o 'asteptare' sa fie 'legitima', aceasta trebuie sa aiba o natura mai concreta decat o simpla speranta si sa se bazeze pe o prevedere legala sau pe un act juridic, precum o hotarare iudecatoreasca, care sa aiba legatura cu dreptul patrimonial in cauza (...).

Dreptul la pensia de serviciu a magistratilor a fost recunoscut inca din forma republicata a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, in reglementarea careia judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiau, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul de stabilitate in magistratura, avute la data penslonarii.

Ulterior, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevedea, la momentul intrarii sale in vigoare, posibilitatea acestora de a se pensiona la cerere inainte de implinirea varstei prevazute de lege, daca aveau o vechime de cel putin 25 de ani numai in aceste functii, la calcularea careia se putea lua in considerare si o perioada maxima de 10 ani in care judecatorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat.

Prin modificarile aduse Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 97/2008, categoriile beneficiare ale pensiei de serviciu au fost extinse, fiind adaugati fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi. Totodata, s-a prevazut ca la calcularea vechimii de 25 ani se luau in considerare si perioadele in care judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si judecatorul, procurorul financiar si consilierul de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

In prezent, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor reglementeaza la art. 211 alin. (1) ca 'judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, indiferent de varsta, cu o vechime de cel putin 25 de ani in functiile de judecator, procuror, judecator de la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii'.

Asadar, de mai bine de 25 ani, legiuitorul national a pastrat principiile de reglementare a pensiei de serviciu a judecatorilor si procurorilor, sub aspectul conditiilor de pensionare si a modului de calcul al pensiei.

Avand in vedere existenta unor astfel de prevederi, chiar la nivelul legislatiei primare (atat la momentul intrarii in profesie, cat si pe parcursul carierei judecatorilor si procurorilor), dar si jurisprudenta constanta a instantei de contencios constitutional in aceasta materie, este fara indoiala ca acestia au, in privinta pensiei de serviciu si a conditiilor de acordare a acesteia, o asteptare legitima, in sensul de bun protejat de Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Aceeasi problema se pune, in repere similare, si in privinta magistratilor-asistenti si a personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat in mod constant ca si o prestatie sociala la un regim necontributiv ar putea constitui un bun in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 (...). Totodata, legislatia care prevede plata unei pensii pentru limita de varsta, conditionata sau nu de contributii, genereaza un drept patrimonial care se incadreaza in domeniul de aplicare al acestui articol, pentru persoanele care indeplinesc cerintele sale (...).

Dat fiind ca pe tot parcursul carierei beneficiarii mai sus amintiti au avut un statut sever si restrictiv si s-au supus tuturor rigorilor specifice profesiei, inclusiv interdictiei exercitarii unor drepturi fundamentale si incompatibilitatilor stabilite la nivel constitutional si legal, acestia au o speranta legitima, care constituie un 'bun' din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1, ca vor beneficia de pensia de serviciu in conditiile de reglementare existente la momentul la care au ales sa se supuna acestor rigori sau, in orice caz, in conditii care sa nu difere in mod substantial.

In aceste conditii, trebuie avut in vedere ca, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, orice ingerinta in drepturile fundamentale recunoscute de Conventie, deci inclusiv in dreptul consacrat de art. 1 din Protocolul nr. 1, trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca un scop legitim si sa fie proportionala cu scopul urmarit.

In raport de aceste premise, consideram ca masurile adoptate prin legea criticata se constituie intr-o ingerinta grava asupra sperantei legitime a beneficiarilor dreptului la pensia de serviciu, astfel cum aceasta este reglementata in prezent prin Legea nr. 303/2022.

In acelasi timp, pentru motivele expuse in cele ce urmeaza, apreciem ca ingerinta nu indeplineste conditia de a fi prevazuta de lege si nici pe aceea de a fi proportionala cu scopul urmarit.

Orice ingerinta in drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 trebuie sa indeplineasca cerinta de legalitate (...). Expresia 'in conditiile prevazute de lege', referitoare la orice ingerinta in dreptul la respectarea 'bunurilor', trebuie interpretata in acelasi mod precum expresia 'prevazuta de lege' de la art. 8 in ceea ce priveste ingerinta in drepturile protejate de aceasta dispozitie sau 'prevazute de lege', in legatura cu ingerintele in drepturile protejate in temeiul art. 9, 10 si 11 din Conventie.

Existenta unui temei legal in dreptul intern nu este suficienta, in sine, pentru a indeplini principiul legalitatii, fiind necesara si indeplinirea cerintei de calitate a legii, ilustrata, de altfel, constant si semnificativ in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Principiul legalitatii presupune, de asemenea, ca dispozitiile aplicabile ale dreptului intern sa fie suficient de accesibile, precise si previzibile in aplicarea lor.

Sub un prim aspect, legea care vizeaza modificarea conditiilor de pensionare referitoare la varsta de pensionare, vechimea in functie si calculul acesteia, fara o temeinica fundamentare si in lipsa unui studiu de impact, incalca dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata, vizand exigentele legale si constitutionale referitoare la calitatea legii.

Necesitatea fundamentarii temeinice a noilor reglementari si realizarii studiilor de impact este impusa de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de jurisprudenta nationala si europeana in materie.

Normele de tehnica legislativa prevazute de legislatia nationala stabilesc in mod indubitabil obligatia unei temeinice motivari a proiectului de act normativ, statuand totodata ca in procesul de elaborare a actelor normative trebuie sa se realizeze evaluarea preliminara a impactului noilor reglementari asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, sa se identifice si sa se analizeze efectele economice, sociale, de mediu, legislative si bugetare pe care le produc reglementarile propuse. (...)

Jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la exigentele legisticii formale este concordanta cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului in aceeasi materie. (...)

Prin urmare, doar o lege care intruneste toate exigentele referitoare la calitatea actului normativ, inclusiv cele care decurg din legistica formala, poate raspunde conditiilor evidentiate, sub acest aspect, atat in jurisprudenta Curtii Constitutionale, cat si in cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Contrar acestor exigente, actul normativ adoptat de Parlament nu a fost precedat de vreun studiu de impact si ii lipseste o fundamentare temeinica, motiv pentru care nu respecta cerinta de calitate a legii, astfel cum aceasta este conturata, sub aspectul analizat, de reglementarile constitutionale, conventionale si legale.

Invocarea simplista a Planului National de Redresare si Rezilienta nu poate reprezenta o justificare temeinica, intrucat aceasta trebuie realizata, sub aspect formal, prin instrumentele prevazute de lege si sa surprinda toate implicatiile economice si sociale ale actului normativ preconizat. Cu atat mai mult, este necesara o justificare specifica, in conditiile in care Planul National de Redresare si Rezilienta stabileste doar obiectivele care trebuie atinse, fara a impune masurile concrete prin care acestea urmeaza sa fie realizate. Or, alegerea acestor masuri este de resortul legiuitorului national, care este tinut si de obligatia de fundamentare temeinica a fiecarei solutii legislative promovate, in acord cu exigentele prezentate in cele ce preced.

Cu atat mai mult, in conditiile in care solutiile normative preconizate pentru magistrati greveaza semnificativ statutul acestora, concentrand majoritatea masurilor restrictive prevazute de lege, asa cum se va arata in cele ce urmeaza, era necesara o fundamentare temeinica a tuturor acestor solutii.

O astfel de justificare se impunea cu atat mai mult cu cat pensia de serviciu a magistratilor se bucura de protectia Constitutiei Romaniei. De altfel, chiar si in Planul National de Redresare si Rezilienta se invoca necesitatea respectarii protectiei oferite de deciziile Curtii Constitutionale numai cu privire la pensiile de serviciu ale magistratilor, nu si ale altor categorii.

Sub un alt aspect, calitatea legii impune ca aceasta sa fie predictibila, conditie care trebuie sa caracterizeze orice sistem normativ si care este impusa de jurisprudenta constanta a instantei de contencios constitutional si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

In concret, reglementarea in materia pensiilor de serviciu trebuie sa raspunda in continuare asteptarilor legitime ale destinatarilor ei, ce isi desfasoara activitatea in sistemul judiciar, in conditiile unui cadru normativ care, de mai bine de 25 de ani, recunoaste acest drept.

Previzibilitatea normelor juridice reprezinta o cerinta esentiala de buna reglementare, constituind totodata unul dintre fundamentele principiului securitatii juridice, recunoscut in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Constitutionale a Romaniei.

Cerinta predictibilitatii trebuie sa caracterizeze cadrul normativ in ansamblul sau, astfel incat aceasta este impusa nu doar pentru legea criticata, ci si pentru legea in vigoare, careia nu trebuie sa ii fie afectata aptitudinea de a raspunde asteptarilor legitime ale destinatarilor sai. Este evident ca o reglementare care sa conduca la pierderea intempestiva a vocatiei de pensionare in perioada urmatoare pentru numerosi judecatori si procurori sau pentru magistratii-asistenti ori personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor, vocatie pe care reglementarea in vigoare o recunoaste, este de neacceptat si din acest punct de vedere.

Prin urmare, o reglementare etapizata a conditiilor de pensionare trebuie sa asigure recunoasterea in continuare, in mod real, a dreptului la pensionare, intr-un interval care sa nu difere fundamental de asteptarile beneficiarilor, intemeiate in mod legitim pe cadrul normativ in vigoare.

Un exemplu edificator in acest sens este oferit de reglementari anterioare in domeniul legislatiei privind sistemul public de pensii, in care majorarea varstei de pensionare si a stagiului de cotizare a fost realizata etapizat pe o perioada indelungata de timp, prin cresterea treptata a conditiilor mentionate, astfel incat impactul unor asemenea modificari sa fie minim din perspectiva beneficiarilor. Astfel, prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care varsta de pensionare a fost majorata de la 57 ani la 63 ani pentru femei, respectiv de la 62 ani la 65 ani pentru barbati, perioadele de crestere de 6 ani si, respectiv, de 3 ani, au fost etapizate pe o durata de aproximativ 20 ani si, respectiv, 15 ani.

Or, modalitatea de etapizare adoptata prin legea criticata nu respecta exigentele de calitate a legii din perspectiva previzibilitatii acesteia, intrucat conduce la o crestere intempestiva a varstei de pensionare, cu 12 ani, pentru toti magistratii nascuti dupa data de 31 decembrie 1975, ceea ce constituie in acelasi timp o incalcare a principiului securitatii juridice, care impune legiuitorului limite in activitatea de modificare a normelor juridice, potrivit art. 26 teza I din Legea nr. 24/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, in conformitate cu care 'Proiectul de act normativ trebuie sa cuprinda solutii legislative pentru situatii tranzitorii, in cazul in care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situatii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu si-au produs in intregime efectele pana la data intrarii in vigoare a noii reglementari'.

Din aceasta perspectiva, in sfera de aplicare a normei tranzitorii referitoare la cresterea etapizata a varstei de pensionare se pot incadra doar persoanele care la data intrarii in vigoare a legii au varsta de 50 ani sau care implinesc aceasta varsta in perioada 2023-2025 si care au o vechime minima de 25 de ani.

Pentru persoanele care ar realiza aceeasi vechime imediat dupa data intrarii in vigoare a legii, insa au varsta de 47 ani in prezent sau implinesc aceasta varsta pe parcursul anului 2023, dispozitiile tranzitorii raman fara niciun efect, acestea putand beneficia de pensia de serviciu doar la implinirea varstei de 60 ani. De altfel, dispozitiile tranzitorii sunt lipsite de efecte cu privire la toti ceilalti magistrati in functie care au varsta de cel mult 47 ani la data de 31 decembrie 2023, indiferent de vechimea in functie.

Impredictibilitatea noii legi este pusa in lumina si de solutia normativa adoptata in privinta vechimilor asimilate, cu privire la care, desi se acrediteaza ideea unei abordari etapizate, sunt eliminate in aceeasi maniera intempestiva, prin faptul ca magistratii care nu pot valorifica aceste vechimi in anul 2024, nu le vor mai putea valorifica niciodata, nici macar partial.

Or, in reglementarea in vigoare, respectiv art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, este recunoscuta posibilitatea de intrare in profesie pentru persoanele care au o vechime de cel putin 5 ani in alte functii juridice, context in care este rezonabil si concordant cu principiul simetriei juridice ca aceasta perioada de 5 ani sa fie luata in considerare si la momentul eliberarii din functie prin pensionare, indiferent de data pensionarii. (...)

Prin urmare, pornind de la principiul sperantei legitime care se aplica magistratilor in functie, o interventie legislativa care sa afecteze statutul judecatorilor si procurorilor trebuie sa asigure recunoasterea in continuare, in mod real, a dreptului la pensionare, intr-un interval care sa nu difere fundamental de asteptarile beneficiarilor, intemeiate in mod legitim pe cadrul normativ in vigoare.

Pretinsa etapizare a varstei de pensionare prevazuta in cuprinsul Anexei nr. 4, precum si prevederile art. XIII alin. (5) si (6) din legea criticata nu raspund acestor exigente, in conditiile in care acestea nu se aplica majoritatii covarsitoare a magistratilor in activitate.

Prin urmare, ceilalti magistrati cu o vechime in functie considerabila, chiar daca ar fi indeplinit conditiile de pensionare in orizontul imediat apropiat, dar dupa intrarea in vigoare a modificarilor preconizate, nu vor mai putea beneficia de pensia de serviciu, pentru care exista o asteptare legitima. Situatia este considerabil mai grava in cazul persoanelor nascute dupa anul 1975, pentru care actul normativ criticat nu reglementeaza, in fapt, niciun fel de etapizare, acesti magistrati putand beneficia de drepturile de pensie doar la 60 de ani.

Din alta perspectiva, atat previzibilitatea legii, cat si securitatea juridica sunt afectate si de instabilitatea legislativa creata de reluarea in discutie si legiferarea intr-un mod fundamental diferit a aspectelor referitoare la pensia de serviciu a magistratilor, care au fost reglementate de data recenta, prin Legea nr. 303/2022, intrata in vigoare la data de 16.12.2022, dupa un amplu proces legislativ, bazat pe dezbateri publice si dialog interinstitutional.

La momentul derularii procedurii parlamentare care a precedat adoptarea Legii nr. 303/2022, erau, de asemenea, bine cunoscute imperativele Planului National de Redresare si Rezilienta, frecvent invocate in discutiile purtate in spatiul public, iar adoptarea noilor legi ale justitiei a insemnat si indeplinirea unuia dintre jaloanele Planului National de Redresare si Rezilienta.

In acelasi timp, in procesul de elaborare si adoptare a legilor justitiei au fost respectate toate recomandarile Comisiei Europene si jaloanele mecanismului national de redresare si rezilienta, inclusiv cele referitoare la pensii, care prevad expres ca pensiile magistratilor se bucura de protectia deciziilor Curtii Constitutionale. In plus, legile recent adoptate au fost apreciate in ultimul raport privind Mecanismul de Cooperare si Verificare si constituie un element esential in Raportul privind Statul de Drept. Este primul moment de reforma majora a acestor legi dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si trebuie asigurate stabilitatea si ireversibilitatea acestor reforme.

Asadar, legea adoptata de Parlament nu indeplineste conditiile de calitate a normei juridice din perspectiva consideratiilor prezentate anterior si, prin urmare, nu este indeplinita conditia ca ingerinta sa fie prevazuta de lege.

Cu privire la proportionalitatea ingerintei, rezulta dintr-o jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului ca acest principiu impune ca legea sa fie apta sa realizeze obiectivele urmarite si sa nu depaseasca limitele privind ceea ce este adecvat si necesar pentru realizarea acestor obiective (...).

Or, modificarea conditiilor de pensionare a magistratilor incalca principiul proportionalitatii consacrat de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin aceea ca rupe justul echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general.

Necesitatea asigurarii unui 'just echilibru' intre exigentele intereselor generale ale comunitatii si imperativele de aparare a drepturilor fundamentale ale individului se concretizeaza in existenta unui raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit. Referitor la proportionalitatea dintre ingerinta statului in dreptul recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie si interesul urmarit, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca aceasta trebuie analizata, in functie de circumstantele cauzei si natura ingerintei in discutie, prin raportare la mai multi factori relevanti, precum durata masurii si valoarea bunurilor supuse acesteia (...), necesitatea mentinerii masurii (...), caracterul discriminatoriu al pierderii dreptului (...), absenta unor masuri tranzitorii (...).

Or, o modificare intempestiva a conditiilor de pensionare, in forma adoptata, are ca efect faptul ca persoanele care nu le indeplinesc in primii 3 ani de aplicare a legii nu le vor realiza nici treptat, ci doar la sfarsitul perioadei de pretinsa etapizare, desi, la nivel declarativ, se acrediteaza ideea unei aplicari etapizate.

In acest fel, asteptarea legitima a acestor persoane – fundamentata pe un cadru normativ aplicabil pe toata durata carierei acestora – este complet ignorata de legiuitor, fiind nesocotita grav cerinta de proportionalitate a legii in raport cu scopul urmarit. In lipsa stabilirii unei etapizari reale sub aspectul conditiei vizand varsta de pensionare, judecatorii si procurorii in activitate, in mod special cei aflati in ultima parte a carierei, vor suporta o sarcina disproportionata si excesiva. (...)

Pe aceste premise, este evidenta incalcarea cerintei de proportionalitate a legii prin impunerea unei sarcini excesive magistratilor, in contextul in care actul normativ adoptat de Parlament modifica major conditiile de pensionare, conducand la situatia in care judecatori si procurori care exercita aceste functii de peste 20 ani, cu speranta legitima ca la implinirea vechimii de 25 ani pot beneficia de pensia de serviciu, vor obtine aceasta pensie cel mai devreme dupa 13 ani de la momentul intrarii in vigoare a legii.

Prin modalitatea de reglementare adoptata, nu se mentine justul echilibrul intre interesele concurente, in conditiile in care legiuitorul avea la dispozitie masuri mai putin restrictive pentru atingerea scopului propus, reprezentat de implementarea jalonului din Planul Nationale de Redresare si Rezilienta vizand reducerea cheltuielilor cu pensiilor de serviciu.

In acest sens, trebuie avut in vedere ca, in ceea ce priveste categoria profesionala a magistratilor, legiuitorul a stabilit un cumul de masuri, respectiv cresterea drastica si intempestiva a varstei de pensionare, modificarea bazei de calcul a pensiei, care va conduce la scaderea semnificativa a cuantumului pensiei, impozitarea progresiva a veniturilor din pensii, precum si eliminarea vechimilor asimilate. Tot acest cumul de masuri conduce la nerespectarea exigentei unei ingerinte minime, respectiv adoptarea unei reglementari care sa atinga scopul urmarit cu aceeasi eficienta, fara a afecta drepturile fundamentale deja recunoscute.

Or, potrivit jurisprudentei instantei de contencios constitutional, ori de cate ori sunt in discutie drepturi fundamentale, exigentele constitutionale de protectie a acestor drepturi impun o gradare a interventiei etatice, astfel incat optiunea legislativa sa se indrepte catre masura cel mai putin restrictiva de drepturi.

Este evident ca legiuitorul putea adopta masuri mai putin intruzive – asa cum, de altfel, a procedat in cazul altor categorii profesionale vizate de acelasi act normativ (dupa cum vom arata in continuare), prin asigurarea unei etapizari care sa nu afecteze intempestiv persoane carora legea in vigoare le confera vocatia la pensionare intr-un orizont de timp foarte apropiat.

In egala masura, modificarile vizand baza de calcul utilizata pentru stabilirea pensiei de serviciu vor determina, in timp, o scadere semnificativa a cuantumului pensiei, in conditiile in care spre sfarsitul perioadei de etapizare propuse vor fi luate in calcul veniturile aferente unei perioade de 25 ani (300 luni). Aceasta va conduce la stabilirea pensiei prin luarea in considerare si a veniturilor din prima parte a carierei – in mod firesc, mai mici, si, in acelasi timp, drastic diminuate, ca efect al devalorizarii generate de inflatia cumulata in aceasta perioada.

Trebuie mentionat ca pentru alte categorii de personal, respectiv in cazul pensiilor militare de stat, art. XI pct. 2 din legea criticata prevede actualizarea cu indicele preturilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie a veniturilor care intra in baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat. O astfel de dispozitie nu a fost prevazuta si pentru pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, aspect care nu are nicio justificare si care va conduce la diminuarea semnificativa a cuantumului acestor pensii de serviciu.

Or, toate documentele internationale invocate mai sus, precum si jurisprudenta Curtii Constitutionale impun reglementarea unei pensii pentru magistrati cu un cuantum cat mai apropiat de remuneratia avuta inainte de pensionare.

Lipsa de proportionalitate deriva si din preocuparea excesiva si de neinteles a legiuitorului de a concentra asupra sistemului de pensionare a magistratilor cele mai multe dintre masurile care au ca scop reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, in pofida faptului ca numarul fostilor judecatori si procurori care beneficiaza de pensie de serviciu este mult mai mic decat cel al beneficiarilor de pensii de serviciu din alte sisteme. Tot astfel, si cheltuielile pe care le implica sustinerea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor sunt incomparabil mai mici decat cele pentru plata pensiilor de serviciu ale altor categorii profesionale.

Orientarea legiuitorului este cu atat mai greu de inteles, in conditiile in care doar pensia de serviciu a magistratilor se bucura de protectia legii fundamentale, fapt subliniat in jurisprudenta Curtii Constitutionale. De altfel, chiar si in Planul National de Redresare si Rezilienta se invoca necesitatea respectarii protectiei oferite de deciziile Curtii Constitutionale numai cu privire la pensiile de serviciu ale magistratilor, nu si a ale altor categorii. In acelasi timp, cresterea varstei de pensionare a magistratilor nu poate fi fundamentata de Planul National de Redresare si Rezilienta, in conditiile in care acesta nu statueaza o astfel de obligatie pentru statul roman, in privinta acestei categorii de persoane.

Protectia speciala de care beneficiaza magistratii din perspectiva pensiei de serviciu nu este intamplatoare si nici nu reprezinta un scop in sine, ci este expresia deosebirilor majore de statut in raport cu celelalte categorii profesionale. Or, o abordare consecventa cu aceste realitati ar fi trebuit sa determine legiuitorul sa evite concentrarea celor mai severe masuri restrictive cu caracter intruziv tocmai in privinta magistratilor.

Optica legiuitorului este, din aceasta perspectiva, departe de ideea de protectie a magistratilor, conducand mai degraba la o abordare punitiva, menita sa slabeasca independenta justitiei si statutul magistratilor, pe care, dimpotriva, Constitutia Romaniei le garanteaza si care, prin urmare, nu pot fi afectate.

II.2. Legea criticata incalca in mod grav principiul independentei judecatorilor, precum si statutul constitutional al procurorilor, dar si caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale si prin faptul ca, date fiind conditiile de pensionare stabilite si modul de calcul a drepturilor de pensie, este eliminata practic pensia de serviciu pentru magistrati, situatie care echivaleaza cu o golire de continut a dispozitiei ce confera dreptul respectiv.

Astfel, magistratii aflati la inceput de cariera se vor putea pensiona, in conditiile legii adoptate, abia la 60 de ani, in multe cazuri dupa 35 ani de vechime efectiva in functie, iar drepturile de pensie ale acestora se vor calcula in functie de baza de calcul potrivit esalonarii prevazute, care pentru anul 2043 prevede 300 de luni de contributie. In acest fel, baza de calcul va cuprinde si veniturile mult mai mici de la inceputul carierei, de exemplu din perioada stagiaturii sau a primilor ani de activitate la judecatorie / parchet de pe langa judecatorie. Or, pe langa faptul ca este ignorat principiul statuat in jurisprudenta Curtii Constitutionale si in multe documente internationale relevante, in conformitate cu care de esenta pensiei de serviciu este ca aceasta sa fie cat mai apropiata de veniturile avute in ultima perioada de activitate, nu este prevazuta nici macar o actualizare a veniturilor care, potrivit legii, ar trebui sa constituie baza de calcul, a caror valoare va fi afectata major de procesul inflationist dintr-o perioada de timp atat de indelungata.

Astfel cum am mai aratat, in cazul pensiilor militare de stat, art. XI pct. 2 din legea criticata prevede actualizarea cu indicele preturilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie a veniturilor care intra in baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat. O astfel de dispozitie nu a fost prevazuta si pentru pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, aspect care nu are nicio justificare si care va conduce la diminuarea semnificativa a cuantumului acestor pensii de serviciu.

Chiar si in sistemul public de pensii, relevanta, in modalitatea de calcul a pensiei, a veniturilor obtinute la inceputul carierei si pe tot parcursul acesteia este asigurata de modalitatea de stabilire a punctajului mediu anual care asigura o actualizare constanta a contributiilor sociale platite pentru salariat.

In plus, drepturile de pensie astfel stabilite vor fi impozitate progresiv, potrivit prevederilor din actul normativ criticat.

In aceste conditii, luand in calcul intreaga perioada contributiva si modul de calcul al pensiei in sistemul public, cuantumul pensiei de serviciu va deveni similar cu cel al pensiei din sistemul public.

Toate aceste elemente – si anume: cuantumul similar cu cel al pensiei din sistemul public, un stagiu de cotizare egal sau chiar mai mare decat cel din sistemul public (37 ani pentru judecatorii si procurorii intrati in profesie la varsta de 23 de ani), varsta de pensionare (de 60 ani) apropiata celei din sistemul public si uneori chiar superioara acesteia, in conditiile in care in sistemul public sunt posibile pensionarea anticipata la 57, respectiv 60 ani si reducerea varstei standard de pensionare pentru desfasurarea activitatii in conditii deosebite de munca (posibilitati inexistente in cazul magistratilor) – conduc la concluzia ca efectul legii criticate este acela de transformare a pensiei de serviciu intr-o pensie de drept comun din sistemul public, ceea ce echivaleaza, in fapt, cu eliminarea pensiei de serviciu.

De altfel, acest efect a fost subliniat si asumat public de puterea legiuitoare, care in mod repetat a declarat ca prin aceasta lege se urmareste 'trecerea de la sistemul retributiv la sistemul contributiv' si ca, prin marirea bazei de calcul la 300 de luni (veniturile din aceasta perioada nefiind nici macar actualizate), cheltuielile efectuate cu pensiile de serviciu ale magistratilor vor fi diminuate pana la nivelul cheltuielilor aferente sistemului contributiv (...).

Practic, prin efectul cumulativ al prevederilor referitoare la pensia de serviciu a magistratilor, acestia pierd orice beneficiu rezultat din reglementarea specifica statutului lor si care, potrivit jurisprudentei constante a instantei de contencios constitutional, reprezinta in reglementarea in vigoare o garantie a independentei justitiei.

Prin acest demers, puterea legislativa a incalcat principiul independentei judecatorilor, garantat de Legea fundamentala prin art. 124 alin. (3), si a afectat statutul constitutional al procurorilor, reglementat prin art. 132 din Constitutia Romaniei, republicata. Asa cum am mai aratat, statutul magistratului impune acordarea pensiei de serviciu si a remuneratiei adecvate ca o componenta a independentei justitiei, garantie a statului de drept, prevazut de art. 1 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata.

O astfel de reglementare, care echivaleaza cu o golire de continut a dreptului la pensia de serviciu, incalca flagrant caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, nesocotind dispozitiile art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata.

Efectele deciziilor pronuntate de Curtea Constitutionala sunt prevazute de lege, asa cum rezulta din art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, si din art. 31 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Mai mult, Curtea Constitutionala a subliniat in mod constant extinderea acestor efecte si in ceea ce priveste considerentele pe care se sprijina dispozitivul deciziilor pronuntate. (...)

In consecinta, desi Parlamentul avea obligatia sa respecte cele stabilite de Curtea Constitutionala, inclusiv prin prisma considerentelor deciziilor mentionate, in mod constient s-a legiferat contrar acestora, fiind incalcate dispozitiile art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata.

III. Dispozitiile legii criticate referitoare la modificarea conditiilor de pensionare a magistratilor sunt contrare principiului egalitatii si principiului nediscriminarii, consacrate de art. 16 din Constitutia Romaniei, republicata si, respectiv art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 20 din Constitutia Romaniei, republicata. (...)

Contrar acestor imperative, legea adoptata de Parlament conduce la discriminari evidente, fara niciun fundament acceptabil.

Practic, in conceptia noii reglementari, daca la data intrarii in vigoare a noii legi nu sunt indeplinite conditiile de pensionare prevazute de Legea nr. 303/2022, un judecator care implineste varsta de 50 ani la data de 31.12.2025 si are o vechime in functie de 25 ani se poate pensiona la aceeasi data, in timp ce un alt judecator, care implineste aceeasi varsta doar cu o zi mai tarziu, respectiv la data de 01.01.2026, ar putea beneficia de pensia de serviciu doar peste 10 ani, ca efect al pretinsei etapizari pe care legea o acrediteaza.

Asadar, in optica legiuitorului, unei zile din conditia de varsta ii corespunde o amanare cu 10 ani a realizarii dreptului la pensia de serviciu, disproportia fiind una evidenta, de neinteles, imposibil de justificat rational si obiectiv si, prin urmare, profund discriminatorie.

Diferenta nejustificata de tratament este cu atat mai evidenta cand intervine intre persoane care fac parte din aceeasi generatie si care au absolvit, in acelasi timp, studiile superioare juridice si cursurile Institutului National al Magistraturii. Pentru acestia este imposibil de justificat obiectiv relevanta acordata de legiuitor faptului ca unul dintre ei ar putea fi nascut cu o zi inaintea celuilalt, astfel incat sa conduca la o decalare cu 10 ani a momentului dobandirii vocatiei de pensionare.

Si acest exemplu este edificator pentru necesitatea unei etapizari reale si rezonabile, pe o perioada de timp indelungata, impartita pe mai multe intervale de varsta si mult mai scurte decat cel de un an prevazut de legea criticata (care face practic inaplicabila etapizarea), astfel incat sa fie evitate consecinte discriminatorii de natura celei prezentate.

Astfel cum am aratat si in precedent, pot fi avute in vedere in acest context exemplele oferite de reglementari anterioare in domeniul legislatiei privind sistemul public de pensii, in care majorarea varstei de pensionare si a stagiului de cotizare a fost realizata etapizat pe o perioada indelungata de timp, prin cresterea treptata a conditiilor mentionate, astfel incat impactul unor asemenea modificari sa fie minim din perspectiva beneficiarilor. Relevant in acest sens este exemplu oferit anterior, vizand Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care varsta de pensionare a fost majorata de la 57 ani la 63 ani pentru femei, respectiv de la 62 ani la 65 ani pentru barbati, perioadele de crestere de 6 ani si, respectiv de 3 ani, au fost etapizate pe o durata de aproximativ 20 ani si, respectiv 15 ani.

Un alt exemplu edificator in acelasi sens este chiar Planul National de Redresare si Rezilienta, care, pentru egalizarea varstei de pensionare intre barbati si femei, la 65 ani, prevede ca aceasta sa fie realizata pana in anul 2035. Cu alte cuvinte, acest document aloca un interval de 12 ani pentru esalonarea unui interval de varsta de doar 2 ani, ceea ce inseamna o crestere a varstei de pensionare cu o medie de 2 luni/an, in timp ce legea criticata, intr-o reglementare complet utopica si desprinsa de scopul unei etapizari reale, prevede o crestere a varstei de 1 an la fiecare an calendaristic, care, prin modul in care este reglementata, poate conduce chiar si la prelungirea cu 12 ani a momentului la care unii magistrati pot dobandi vocatia de pensionare.

Din aceeasi perspectiva, este relevant faptul ca insasi legea criticata are in privinta altor categorii profesionale o abordare mai rationala, concretizata intr-o alta etapizare a varstei standard de pensionare. In acest sens, poate fi exemplificata situatia personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, pentru care, in anexa nr. 5 la lege (anexa nr. 3 la Legea nr. 567/2004), se prevede o etapizare din 6 in 6 luni, incepand cu anul 2026 pana in anul 2035.

Pe de alta parte, uniformizarea pe care legea urmareste sa o realizeze intre categorii profesionale diferite, in privinta varstei de pensionare, ignora diferentele specifice evidente de statut profesional dintre aceste categorii, generand si din aceasta perspectiva consecinte discriminatorii.

In acest fel, abordarea fortata a legiuitorului nu tine seama de deosebirile majore de statut profesional, care nu doar ca justifica, dar si impun diferente de tratament juridic. De altfel, necesitatea reglementarii pensiei de serviciu a fost deseori subliniata de Curtea Constitutionala ca un element al statutului magistratilor, fara ca instanta de contencios constitutional sa manifeste o abordare similara in privinta celorlalte categorii profesionale cu privire la care legea criticata urmareste sa consacre un regim juridic al varstei de pensionare similar sau chiar mai favorabil decat cel al magistratilor.

Sub acest ultim aspect, trebuie avuta in vedere situatia militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special ale caror reglementari specifice prevad reduceri ale varstei de pensionare, cu consecinta posibilitatii acestora de a obtine pensia de serviciu cu mult timp inaintea unui judecator sau procuror aflat in aceleasi conditii de varsta si vechime in munca.

Astfel, potrivit art. 21 alin. (1) si (2) din privind Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, militarii, politistii si functionarii publici cu statut special care, la data trecerii in rezerva/retragere sau incetarii raporturilor de serviciu, indeplinesc conditiile de vechime prevazute de lege, au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de varsta cu reducerea varstei prevazute la art. 16 alin. (2). Reducerea varstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau in alte conditii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, varsta standard de pensionare nu poate fi mai mica de 45 de ani.

De exemplu, la o vechime realizata in conditii deosebite si/sau in grupa a II-a de munca de 6 ani, beneficiaza de o reducere a varstei de pensionare cu 1 an, iar pentru o vechime realizata in conditii deosebite si/sau in grupa a II-a de munca de 35 ani, beneficiaza de o reducere a varstei de pensionare cu 8 ani.

Pe de alta parte, la o vechime realizata in conditii speciale si alte conditii si/sau in grupa I de munca de 2 ani, beneficiaza de o reducere a varstei de pensionare cu 1 an, iar la o vechime realizata in conditii speciale si alte conditii si/sau in grupa I de munca de cel putin 26 de ani, beneficiaza de o reducere a varstei de pensionare cu 13 ani.

Situatia expusa trebuie privita in corelatie cu faptul ca, potrivit legii criticate, in cazul acestor categorii profesionale, cresterea varstei standard de pensionare, de la 60 la 65 ani, este prevazuta a se realiza doar incepand cu anul 2031, data pana la care actualele conditii de pensionare raman nemodificate. Mai mult, prin aplicarea conditiilor de reducere prezentate anterior, varsta reala de pensionare a acestor categorii profesionale poate fi redusa pana in anul 2031 chiar si la 47 ani, ajungand ca in anul 2035 sa poata fi redusa pana la 52 ani. Prin comparatie, in cazul judecatorilor si procurorilor, daca la data intrarii in vigoare a noii legi nu sunt indeplinite conditiile de pensionare prevazute de Legea nr. 303/2022, inca din anul 2025 nicio persoana care nu va avea varsta de 50 ani in acel an nu se mai poate pensiona inainte de implinirea varstei de 60 ani.

In conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, o distinctie este discriminatorie in sensul art. 14 din Conventie, daca 'nu are o justificare obiectiva si rezonabila', adica daca nu urmareste un 'scop legitim' sau daca nu exista un 'raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit' (a se vedea Bucheň impotriva Republicii Cehe, pct. 70). In aceeasi hotarare, Curtea a retinut ca exista incontestabil o diferenta de tratament in ceea ce priveste plata indemnizatiei de pensionare catre diferite categorii de fosti militari si a considerat ca diferenta de tratament referitoare la plata indemnizatiei de pensionare in randul diferitelor categorii de fosti militari, si a fortiori in randul fostilor judecatori militari, a carui victima a fost reclamantul, nu se bazeaza pe nicio 'justificare obiectiva si rezonabila'.

IV. Legea criticata incalca prevederile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutia Romaniei, republicata, referitoare la calitatea legii.

In acord cu aspectele invocate in sesizarea instantei supreme, legea adoptata de Parlamentul Romaniei nu respecta exigentele de calitate proprii unui act normativ, respectiv cerintele de accesibilitate, claritate, precizie si previzibilitate, fiind incompatibila cu principiul preeminentei dreptului.

Astfel, trebuie avuta in vedere terminologie neunitara din cuprinsul legii criticate, care va determina dificultati de interpretare si de aplicare a normelor respective. Astfel, referitor la baza de calcul a pensiei de serviciu, actul normativ foloseste sintagme diferite precum 'media indemnizatiilor de incadrare brute lunare'(art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022), 'valoarea veniturilor cuvenite unui judecator in activitate' [art. III alin. (2)], 'media veniturilor nete aferente bazei de calcul' [la art. 211 alin. (3) si (4)], fara a se arata care este intelesul acestor sintagme.

Totodata, neclaritati exista si in ceea ce priveste stabilirea intervalului temporar in functie de care se stabileste baza de calcul a pensiei, in conditiile in care la art. 211 alin. (1) si (11) nu se utilizeaza aceeasi terminologie (din ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform esalonarii, respectiv dintr-un numar de luni consecutive conform esalonarii).

Sub un alt aspect, reglementarea cuprinsa la art. XIII alin. (5) din lege vizeaza, in privinta magistratilor, doua situatii care se suprapun si care pot genera, prin alaturarea lor, dificultati de interpretare si aplicare a normei. In acest sens, desi prima teza a alineatului mentionat se refera la persoanele care, pana la data intrarii in vigoare a noii legi, indeplinesc cerintele legale pentru a beneficia de pensie de serviciu conform reglementarilor in vigoare anterior modificarilor si completarilor aduse prin noua lege, cea de a doua teza vizeaza persoanele care, pana la aceasta data, au o vechime de minimum 25 de ani conform acelorasi reglementari.

Or, pentru a beneficia de pensia de serviciu conform reglementarilor in vigoare pana la aplicarea noii legi, este necesar ca judecatorii si procurorii sa aiba o vechime de minim 25 ani in functiile prevazute de lege. In aceste conditii, nu este clara modalitatea de aplicare a celor doua ipoteze vizate de aceasta norma, avand in vedere ca in ambele situatii este ceruta indeplinirea conditiei unei vechimi minime de 25 ani, potrivit legii. In conditiile in care cea de-a doua ipoteza a textului de lege s-ar suprapune, ca domeniu de aplicare, primei, singura interpretare in care aceasta teza ar produce efecte este aceea in care, prin coroborare cu alin. (6) al art. XIII, pot beneficia de aceasta norma toate persoanele care indeplinesc conditiile de pensionare pana la data de 31 decembrie 2028.

Claritatea oricarei norme juridice reprezinta, intr-un stat de drept, un deziderat esential care trebuie avut in vedere de legiuitor pentru a se asigura ca dreptul pozitiv este inteles de cetatean si astfel poate fi pus in aplicare conform scopului urmarit la edictarea normei juridice.

Prin urmare, pentru a asigura indeplinirea conditiei de calitate a legii in acord cu art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata, este necesara interventia legiuitorului pentru clarificarea ipotezei, motiv pentru care se impune admiterea sesizarii de neconstitutionalitate si retransmiterea actului normativ in Parlament in vederea reexaminarii.

Pe de alta parte, prevederea referitoare la beneficiul drepturilor aferente pensiei de serviciu 'in conditiile reglementate anterior prezentei legi' este lipsita de claritate si susceptibila de a genera dificultati semnificative de aplicare a normei.

Din reglementarea adoptata de legiuitor nu rezulta daca aceasta dispozitie se refera doar la indeplinirea conditiei legale de vechime (singura cerinta stabilita de Legea nr. 303/2022) sau vizeaza atat aceasta conditie, cat si modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie (baza de calcul si cuantum), astfel cum aceasta este prevazuta in prezent de Legea nr. 303/2022. Aceasta lipsa de claritate a legii greveaza asupra unor elemente esentiale referitoare la stabilirea pensiei de serviciu si este de natura sa creeze probleme majore de interpretare si aplicare, incompatibile cu exigentele de calitate a legii afirmate constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

In acelasi timp, trebuie avut in vedere si faptul ca solutiile normative adoptate prin legea criticata sunt total diferite de cele existente in prezent. In masura in care ar fi aplicabila cea de-a doua modalitate de interpretare mentionata anterior, beneficiarii pensiei de serviciu care, la data intrarii in vigoare a noii legi, indeplinesc cerintele legale de pensionare vor avea drepturi in mod evident mai favorabile atat fata de persoanele pensionate anterior ale caror pensii se vor recalcula potrivit noii legi, cat si fata de persoanele ale caror drepturi de pensie vor fi stabilite in temeiul actului normativ criticat. In acest sens, trebuie retinut si faptul ca, pentru pensiile ce urmeaza a fi stabilite in conformitate cu art. XIII alin. (5) nu este prevazuta si obligatia recalcularii reglementata la art. III pentru pensiile stabilite prin decizii emise anterior intrarii in vigoare a legii criticate sau ca urmare a unor cereri formulate pana la aceeasi data.

Totodata, reglementarea adoptata ar putea fi lipsita de finalitate in conditiile in care, potrivit art. III din legea criticata, legiuitorul a recunoscut indeplinirea conditiilor de acordare a pensiei de serviciu, inclusiv a vechimii utilizate la stabilirea acesteia, atat in cazul persoanelor care aveau decizii de pensionare, indiferent daca acestea sunt sau nu puse in plata la data intrarii in vigoare a noii legi, cat si in cazul persoanelor care au formulat cereri de pensionare, inregistrate la casele de pensii si nesolutionate anterior acestei date. Prin urmare, pentru categoria persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la data intrarii in vigoare a noii legi, art. III le recunoaste dreptul de a beneficia de pensia de serviciu, considerandu-se indeplinite conditiile de acordare a pensiei. Mai mult, cum art. III nu stabileste o limita temporara sub aspectul aplicabilitatii sale, cu atat mai mult prevederile de la art. XIII alin. (5) si (6) genereaza dificultati de interpretare si aplicare, in conditiile in care se prevede ca aceste dispozitii se aplica pana la data de 31 decembrie 2028.

Pe aceste premise, reiteram ca singura interpretare care nu ar genera efecte contradictorii intre cele doua norme mentionate este aceea ca, prin introducerea alin. (6) la art. XIII, se urmareste de fapt aplicarea alin. (5) pentru toate persoanele care indeplinesc pana la data de 31 decembrie 2028 conditiile de pensionare reglementate in prezent de Legea nr. 303/2022.

In plus, caracterul neclar al reglementarii cuprinse la art. XIII alin. (5) si (6) poate genera si consecinte discriminatorii intre beneficiarii pensiilor de serviciu. Astfel, daca alin. (5) ar fi interpretat in sensul ca si modalitatea de stabilire a pensiei de serviciu (baza de calcul si cuantum) este supusa Legii nr. 303/2022, pensiile de serviciu obtinute de persoanele vizate de aceasta dispozitie speciala nu ar mai fi supuse recalcularii, asa cum s-a aratat anterior.

Consecintele discriminatorii ale reglementarii criticate sunt evidente si sub un alt aspect, concretizat in faptul ca persoanele care indeplinesc conditiile de pensionare pana la data intrarii in vigoare a noii legi, pot beneficia de pensie de serviciu indiferent de vechimea in functii asimilate (avocat, consilier juridic etc.), care poate fi si de 20 ani sau mai mare, in timp ce pentru celelalte persoane, chiar cu vechime mai mare in functiile din magistratura, nu ar mai fi recunoscuta posibilitatea valorificarii niciunei perioade de vechimi asimilate daca la data intrarii in vigoare a legii nu au cel putin 20 ani de vechime efectiva.

Valoarea juridica superioara a Constitutiei fata de orice alta norma de drept impune ca toate actele normative adoptate de Parlament si Guvern sa se conformeze normelor si principiilor constitutionale. Or, prin modificarea conditiilor de pensionare a magistratilor, cu nesocotirea unor dispozitii constitutionale, conventionale si legale, a fost nesocotita forta juridica superioara a Constitutiei si, odata cu ea, implicit si drepturile legitime ale magistratilor in calitatea lor de membri ai altei puteri a statului – puterea judecatoreasca, factorul de echilibru intr-un stat democratic.


* Cititi aici intreaga sesizare amicus curiae trimisa de CSM la CCR

Comentarii

# dulpul securelii ,pelticiunii si pierzaniei nationale date 11 July 2023 16:16 +159

TRAIASCA SUVERANITATEA si SUPREMATIA CONSTITUTIEI si A DECIZIILOR CURTII CONSTITUTIONALE! JOS LABELE DE PENSIILE Si DREPTURILE MAGISTRATILOR COMPONENTE ale GARANTIEI INDEPENDENTEI JUSTITIEI! TRAIASCA MAGISTRATII INDEPENDENTI si LIBERI APARATORII CONSTITUTIEI si DECIZIILOR CURTII CONSTITUTIONALE! RESPECTATI CONSTITUTIA si DECIZIILE CCR PENTRU DREPTURILE MAGISTRATILOR si PENTRU DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE TUTUROR JUSTITIABILILOR! Afara cu securicii, sorosistii, rezistii, ciaistii, cacavistii, macavistii, lulutzistii, securistii, veveritzistii, portocalistii, protocoalistii si vandutii din justitie care nu RESPECTA SUPREMATIA si SUVERANITATEA CONSTITUTIEI si A DECIZIILOR CCR! aista-i o opinie

# Nicolae date 11 July 2023 16:39 +61

Observatie;modul de recalculare propus de art 211,duce la desfiintarea pensiei care ar trebui sa fie de 80% din venitul brut.Aceasta pt.ca; 1.se stabileste suma procentuala 80%. 2.suma rezultata se impoziteaza conform legii. 3suma obtinuta se reduce prin comparatie cu venitul net al celui activ.Venitul net este cel ramas dupa scaderea din venitul brut,care constituie baza de calcul legala,a contributiilor obligatori,CASS,CAS,Impozit pe venit(a doua oara). Deci pensia raportata la venitul brut,este supusa de doua ori impozitari pe venit,si la plata CASS,SI CAS,desi pensionari sunt scutiti legal.

# Nicolae date 11 July 2023 17:15 +41

P.S.Deci pensia,numai este de 80% din venitul brut,ci 80% din venitul net,exact ce au urmarit initial " legiuitiri",ca pensia sa nu depaseasca pe cea in plata,dar o reduce consistent.

# AvemJustitie? date 11 July 2023 19:15 -13

Propun ca alegerile Prezidentiale sa nu mai fie in Romania si sa se aleaga unul dintre cei de la CCR, sefii InConstitutiei Romaniei!

# AvemJustitie? date 11 July 2023 19:19 -42

'Tot astfel, si cheltuielile pe care le implica sustinerea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor sunt incomparabil mai mici decat cele pentru plata pensiilor de serviciu ale altor categorii profesionale.' Cat tupeu pe CSM! Pai totul pleaca de la pensia medie! Aveti pensia medie de peste 20000 lei pe luna. Aveti pensia medie de serviciu de 2,4 sau 5 ori mai mare decat celelalte categorii, despre ce vorbim? Pai nu e normal ca voi sunteti mai putini decat altii? Cati ar vrea sa fiti, 30000 de mii de judecatori si procurori?

# AvemJustitie? date 11 July 2023 19:43 -28

@Nicolae, Nu te mira! Uita-te la altii sa vezi ca se intampla asa de peste 5 ani. Dar normal, magistratii trebuia sa fie scutititi de asa ceva, stim de ce! Ce se intampla cu CCR si pensiile magistratilor se gaseste doar in Romania!!! Toata lumea stie ca ceea ce face CCR, aparandu-si propriile pensii, se numeste conflict de interes!

# Impact date 11 July 2023 20:11 +10

Ce studiu de impact vreți domnilor și dosmnelor. A spus ciolacu și budăi că trebuie să ..., nu știu nici ei ce trebuie, pentru că nu prea au nici minte, nici pregătire, dar trebuie să ..., că pnrr-ul. Nu contează prea mult pentru că ei nici pnrr-ul nu știu ce e, dar poate e ceva, de aceea trebuie să... Asta e motivarea și cam ce au în cap cei care conduc acum România.

# maxtor date 11 July 2023 20:16 +1

e " jalon ", asa e in argoul lor.

# Petre date 11 July 2023 22:22 0

O chestiune ce nu a fost abordata în ceea ce privește discriminarea: o persoană născută în 1976 se va pensiona la aceeași data si CU ACEEAȘI PENSIE ca o persoană născută în acelasi an care a întrat în magistratură 12 ani mai târziu.Adica primul este magistrat 35 de ani iar cel de-al doilea 25 de ani și primesc pensie in același cuantum(in raport de salariul avut ultimii 12 ani) când împlinesc 60 de ani. Este incredibil cât de incompetenți sunt cei care au gândit asta!

# ilie matriteru date 12 July 2023 15:18 +1

@AvemJustitie? Esti suparat si pe langa subiect, dar asta nu te impiedica sa pui mana pe carte. Daca nu vrei, stai in lumea ta, e mai odihnitor.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.07.2024 – Zeci de procurori vor sa devina si sa ramana sefi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva