De multa vreme mi-am creat obiceiul ca, ori de cate ori este cazul, sa imi informez prietenii americani sau vechile mele persoane de contact cu SUA asupra a ceea ce consider a fi derapajele gandirii strategice, precum si cele ale diplomatiei americane in Romania, in Europa si in lume. Cei carora ma adresez au ocupat functii importante sub diverse administratii, in special in cadrul serviciului extern american, si inca se mai bucura de respect, daca nu totdeauna si de ascultare, in reteaua institutiilor guvernamentale ale SUA sau in cea a grupurilor de reflectie (celebrele think-tanks) americane.

Cu prilejul unor asemenea comunicari am constatat ca ambasada SUA la Bucuresti nu informeaza centrala, asa cum prevad bunele practici diplomatice, asupra tututor manifestarilor relevante din Romania care intereseaza relatia romano-americana. In special opiniile critice la adresa politicii americane sunt ocultate, chiar si atunci cand ele sunt exprimate de persoane publice romane (membri ai opozitiei, lideri de partide, fosti demnitari etc.)

Pe aceasta linie de comportament, cu cateva luni in urma, am transmis corespondentilor mei informatia privind comunicatul prin care Ambasada SUA intervenea in ordinea interna a Romaniei impotriva deciziei CSM de a-l exclude din magistratura pe judecatorul #rezist Vasilica Danilet. Am facut-o cu atat mai detaliat cu cat ei tocmai imi solicitasera opinia referitoare la unele erori comise de diplomatii americani acreditati in Albania.

Mi-am insotit comentariul de versiunile in limba engleza ale comunicatului Ambasadei SUA si raspunsului meu la comunicat (asa cum au aparut in presa romana si pe pagina mea de fb), precum si de o fotografie a Lord Justice Danilet, pentru a se vedea si imaginea persoanei care generase “ingrijorarea” diplomatiei americane. Spre deosebire de compatriotii nostri care reclama Romania la Washington, eu sunt convins ca la Washington trebuie reclamata America, locul unde se trateaza turpitudinile romanilor fiind Bucurestiul.

Dupa un interval de timp, care a inclus si perioada sarbatorilor de iarna, probabil necesar pentru a se cerceta si reflecta la cele spuse de mine, am primit raspunsul pe care il reproduc in continuare, tradus in limba romana.

Mentionez ca nu am cerut permisiunea de a-l da publicitatii, dar sunt convins ca expeditorii sai au dorit ca mesajul lor sa ajunga la cunostinta poporului roman. Altminteri nu il scriau asa cum l-au scris.

Pe de alta parte, nu voi divulga numele semnatarilor in dorinta nu de a le ascunde identitatea, caci opiniile lor sunt cu siguranta cunoscute de autoritatile americane, ci de a nu ii implica personal intr-o disputa publica pe teritoriul Romaniei, cu speranta ca astfel ei isi vor putea pastra o influenta mai mare in dezbaterile interne din SUA, mai ales in contextul fluid de astazi. Precizez doar ca este vorba de persoane cu o cariera exceptionala in serviciul diplomatic al SUA, buni cunoscatori ai realitatilor romanesti, membri ai unor familii care s-au remarcat prin apararea intereselor americane in lume si care sunt, intamplator, in majoritatea lor, simpatizanti ai Partidului Democrat.

Dupa cum se poate observa, cei care isi simt radacinile solid infipte in sufletul Americii profunde, asemenea celor care ne simtim cu toata fiinta noastra parte a Romaniei profunde, se considera obligati sa se delimiteze de guvernarile politice trecatoare ale celor care au tradat identitatea si aspiratiile natiunii ajunse prin accidente istorice sub carmuirea lor. O fac, o facem tocmai din dragoste pentru tara pe care trebuie sa o lasam generatiilor viitoare, in incercarea de a convinge ca natiunile noastre, popoarele noastre nu trebuie confundate, in perspectiva timpului istoric lung, cu tagma jefuitorilor de valori (materiale si spirituale) cocotati in varful puterii.

Acceptam ca in termeni imediati este inevitabil sa platim pretul deciziilor acestora, nepuntandu-ne delimita de raspunderea lor. Cerem, insa, ca in fixarea acestui pret sa se tina seama de adevaratele sentimente ale celor multi, care, chiar si, pe moment, fara putere, sunt eterni, spre deosebire de puternicii zilei a caror putere, asemenea lor, este efemera si pasagera, provizorie si iluzorie.

Iata textul mesajului:

„Draga Adrian,

In fine am pus cap la cap toata corespondenta si dupa ce am pus in circulatie scrisoarea ta catre XXX si altii, cu o nota referitoare la Conventia de la Geneva. Guvernul Romaniei POATE cere Ambasadei SUA sa isi trimita acasa purtatorul de cuvant pentru aceasta incalcare flagranta a unui tratat international.

Pe de alta parte, continui sa cred ca rusii au pe cineva in ambasada noastra intr-o pozitie de incredere, care ii “sfatuieste” pe americani (evident nu foarte inteligenti) asupra a ceea ce trebuie sa spuna. In acelasi timp, trebuie observat ca acestea sunt si tacticile caracteristice Victoriei Nuland.

Ne cerem scuze poporului roman in numele poporului Statelor Unite”.

Pe cand tobele razboiului ne suna tot mai tare in urechi si romanii primesc asigurari ca aliatii lor, dupa ce ii trimit la lupta pentru cauze straine, ii vor apara de o eventuala descindere inamicala printr-o certa “ocupatie amicala”, asemenea mesaje sunt bine venite si important a fi cunoscute.