Avocatul Corneliu-Liviu Popescu (foto) – membru al barourilor din Bucuresti si Paris – a obtinut la Inalta Curte de Casatie si Justitie o victorie extrem de importanta pentru toti romanii din diaspora. Si nu vorbim despre orice fel de premiera judiciara, ci despre una aparuta datorita unei hotarari a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

La 2 aprilie 2024, judecatoarele Luiza-Maria Paun, Andreea Marchidan si Elena-Diana Tamaga au obligat definitiv Directia Generala pentru Evidenta Persoanelor (DGEP) din cadrul MAI sa-i elibereze maestrului Popescu o carte de identitate fara domiciliu in Romania. Aceasta deoarece avocatul are domiciliul doar in Franta.

Iata minuta deciziei nr. 1872/2024 din dosarul nr. 9625/2/2017:

„Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Popescu Corneliu Liviu impotriva Sentintei civile nr. 1502 din 28 martie 2018 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a de Contencios Administrativ si Fiscal. Caseaza sentinta recurata si, rejudecand:

Admite actiunea formulata de reclamantul Popescu Corneliu Liviu in contradictoriu cu parata Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne. Obliga parata sa-i elibereze reclamantului carte de identitate sau carte electronica de identitate. Obliga intimata-parata la plata catre recurentul – reclamant a sumei de 12.394,60 lei, reprezentand cheltuieli de judecata in recurs.

Definitiva. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, conform art. 402 din Codul de procedura civila, astazi, 2 aprilie 2024”.

A fost nevoie ca CJUE sa sparga gheata

Initial, la 28 martie 2018, prin sentinta nr. 1502/2018, judecatoarea Cristina Petrovici de la Curtea de Apel Bucuresti a respins actiunea avocatului Corneliu-Liviu Popescu (click aici pentru a citi). La 11 mai 2021, magistratele supreme Luiza-Maria Paun, Andreea Marchidan si Denisa-Angelica Stanisor (plecata intre timp la CSM) au suspendat procesul, admitand cererea avocatului de sesizare a CJUE cu intrebarea de mai jos:

„Art. 26 alin. 2 din TFUE, art. 20, 21 alin. 1 si art. 45 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale a UE si art. 4, 5 si 6 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 si de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE si 93/96/CEE se interpreteaza in sensul ca se opun unei reglementari nationale, care nu permite eliberarea unei carti de identitate cu valoare de document de calatorie in interiorul Uniunii Europene cetateanului unui stat membru, ca urmare a faptului ca acesta si-a stabilit domiciliul in alt stat membru?”.

La randul ei, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit, in hotararea pronuntata joi, 22 februarie 2024, ca nu exista niciun motiv pentru care sa persiste discriminarea intre cetatenii aceleiasi tari. Altfel spus: potrivit CJUE, orice stat-membru al Uniunii Europene ar trebui sa le elibereze propriilor cetateni acte de identitate cu valoare de calatorie in UE, chiar daca acestia au domiciliul intr-o tara straina, dar aflata in interiorul Uniunii.

Redam minuta CJUE:

„Articolul 21 TFUE si articolul 45 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 si de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE si 93/96/CEE,

trebuie interpretate in sensul ca

se opun unei legislatii a unui stat membru in temeiul careia unui cetatean al Uniunii Europene, resortisant al acestui stat membru care si-a exercitat dreptul la libera circulatie si sedere in alt stat membru, i se refuza eliberarea unei carti de identitate cu valoare de document de calatorie in interiorul Uniunii Europene pentru singurul motiv ca si-a stabilit domiciliul pe teritoriul acestui alt stat membru”.

Evidenta Populatiei s-a miscat surprinzator de repede

La putin peste o luna de la hotararea ICCJ (mai exact, in 9 mai 2024), Directia Generala pentru Evidenta Persoanelor i-a eliberat avocatului cartea de identitate care la rubrica „Domiciliu” contine mentiunea „Fara domiciliu in Romania” (vezi facsimil). Repetam: aceasta este prima hotarare definitiva de acest fel pronuntata de vreo instanta a Romaniei si va putea fi invocata drept precedent judiciar de catre orice roman din strainatate care va avea nevoie de carte de identitate romaneasca.

Incheiem, prezentand explicatiile avocatului pentru Lumea Justitiei:

„De acum inainte, in executarea deciziei CJUE si a deciziei ICCJ, prin aplicarea prioritara a dreptului UE si inlaturarea legislatiei nationale contrare, sunt primul cetatean roman cu domiciliul in strainatate care posed carte de identitate.

Atentie: decizia CJUE ii vizeaza exclusiv pe cetatenii romani cu domiciliul intr-un alt stat-membru UE, dar, evident, nu si pe cei cu domiciliul instr-un stat tert (adica un stat care nu e membru UE).

Directia Generala de Evidenta a Persoanelor din MAI (actuala denumire a DEPABD) s-a miscat foarte repede si a executat hotararea definitiva. S-a implicat personal si direct directorul general al DGEP, chestorul Catalin Giulescu”.