Ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) risca sa-si atraga furia tuturor judecatorilor si procurorilor de buna-credinta din Romania din cauza scandaloaselor propuneri inserate in proiectul de „Lege privind statutul magistratilor din Romania”. Caci asa se numeste initiativa de act normativ lansata in dezbatere publica miercuri, 30 septembrie 2020, de catre Ministerul Justitiei si gandita sa inlocuiasca de la zero actuala Lege nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Proiectul va ramane in dezbatere publica pana la 31 martie 2021.

Desi documentul – pe care il gasiti anexat integral la sfarsitul acestui material – cuprinde o serie de propuneri binevenite, ele sunt eclipsate de valul de pasaje care macelaresc orice urma de bun-simt si care risca sa pice cu surle si tobe la Curtea Constitutionala a Romaniei.

Liber la racolat magistrati

De departe cea mai scandaloasa prevedere a proiectului legislativ se refera la eliminarea interdictiei ca serviciile de informatii sa racoleze judecatori si procurori, interdictie continuta in art. 7 alin. 4 din actuala Lege nr. 303/2004:

„Serviciilor de informatii le este interzis sa racoleze persoanele prevazute la alin. (1) ca lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori. Incalcarea acestei interdictii este infractiune impotriva independentei justitiei si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani. In cazul in care infractiunea este comisa de un ofiter cu functii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majoreaza cu jumatate. Tentativa se pedepseste”.

Or, fix aceasta prevedere a fost eliminata.

Insistam asupra acestei groaznice propuneri, avand in vedere nenumaratele executii judiciare comise de catre DNA si alte parchete in parteneriat cu SRI, in ultimul deceniu, precum si lungul sir de dovezi despre imixtiunea serviciilor de informatii in actul de justitie.

Cu toate acestea, se pastreaza interdictia ca judecatorii si procurorii sa fie lucratori sau colaboratori ai serviciilor secrete. Mai pe romaneste: daca un magistrat este dovedit ca fiind securist, raspunde doar el, nu si serviciul secret care l-a racolat.

Magistratii, mai presus de CCR

Alta incalificabila prevedere din proiect vizeaza permisiunea judecatorilor si a procurorilor de a batjocori deciziile CCR fara sa raspunda disciplinar. Este vorba despre modificarea art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, in sensul absolvirii de raspundere disciplinara a magistratilor care incalca deciziile CCR sub pretextul ca acestea ar contraveni dreptului Uniunii Europene. Da, ati citit bine: Catalin Predoiu ii plaseaza pe judecatori si procurori mai presus de Curtea Constitutionala, dandu-le de facto atributia de a se pronunta asupra constitutionalitatii unei legi sau a alteia. Fireste ca v-ati gandit la judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care au suspendat judecarea unor dosare pana la primirea raspunsurilor de la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, unde CJUE sa le spuna daca au sau nu voie sa nesocoteasca deciziile CCR. Ei bine, daca va intra in vigoare legea lui Predoiu, acesti magistrati supremi nu vor mai putea fi cercetati disciplinar.

Alta prevedere revoltatoare se refera la eliminarea interdictiei ca judecatorii si procurorii sa defaimeze Guvernul si Parlamentul. Altfel spus: nu vor mai putea fi trasi la raspundere magistratii care, de exemplu, se cocoata pe treptele a diverse institutii, ca sa faca scandal impotriva unor modificari legislative.

Ramanand in zona judecatorilor si a procurorilor #rezistenti, trebuie sa va spunem ca acestia nu vor mai fi pasibili doar de retrogradarea profesionala sau de excluderea din magistratura (ca in actuala reglementare), ci sectiile disciplinare din CSM (respectiv ICCJ, in recurs) le vor putea aplica inclusiv sanctiuni mai blande – chiar si un biet avertisment.

Si apropo de avertisment: ramanerea definitiva a unei asemenea sanctiuni nu va mai constitui interdictie de a ocupa functii de conducere. Ne dam seama ca v-ati gandit la procurorul Marius Iacob, care din acest motiv a pierdut postul de adjunct al Directiei Nationale Anticoruptie.

In acelasi domeniu al cercetarilor disciplinare, ministrul Justitiei a relaxat pedepsele pentru unele abateri disciplinare, eliminand posibilitatea ca, in functie de gravitatea lor, magistratilor in cauza sa le fie deschise dosare penale.

Sa-i dam Predoiului ce-i al Predoiului

In ciuda nenorocirilor expuse mai sus (si ca ele sunt multe altele), proiectul lui Catalin Predoiu are si cateva aspecte pozitive. De exemplu, initiativa imbunatateste procedura prin care statul se indreapta cu actiune in regres impotriva judecatorilor sau a procurorilor dovediti definitiv ca au comis abuzuri impotriva justitiabililor. Mai exact, noua lege elimina posibilitatea ca, dupa bunul plac, statul roman sa ramana pasiv in fata magistratilor abuzivi. Singura parte proasta este ca Predoiu sporeste birocratia de pe circuitul procedural.

Mentionam ca, asa cum veti vedea mai jos, textul legii propuse de Catalin Predoiu este cel putin dublu fata de cel al actualei Legi 303/2004. Motivul il constituie faptul ca noua lege reglementeaza pana in ultimul detaliu aspectele ce tin de cariera judecatorilor si a procurorilor, asa cum a dictat CCR, prin Decizia nr. 121/2020. Mai exact, Curtea Constitutionala a impus ca numirea, delegarea si transferul sa fie reglementate prin lege, iar nu prin norme infralegale (respectiv hotarari ale CSM), asa cum se intampla in prezent.

Incheiem, asteptandu-ne sa urmeze un tsunami de reactii revoltate ale judecatorilor si procurorilor de buna-credinta din Romania impotriva aberatiilor ticluite de ministrul Justitiei Catalin Predoiu.

Iata principalele noutati aduse de proiectul lui Catalin Predoiu privind Legea 303/2004. Anexat gasiti si proiectele de rescriere ale legilor 304/2004 (privind organizarea judiciara) si 317/2004 (privind CSM):

-art. 1 alin. 2: se elimina prevederea explicita legata de separarea carierelor;

-art. 2 alin. 3: se simplifica dubios de mult precizarile legate de independenta judecatorilor;

-art. 3 alin. 1: procurorilor li se acorda o independenta mult prea mare, eliminandu-se precizarea restrictiva legata de independenta pe solutii (alineatul risca sa pice la CCR);

-art. 4 alin. 3: desi a pastrat obligativitatea independentei si a pastrarii aparentei de independenta (un principiu dictat de jurisprudenta CEDO), Predoiu a eliminat obligativitatea independentei procurorilor fata de judecatori;

-art. 5 alin. 1 (noul art. 228 alin. 3): clarificarea faptului ca judecatorii si procurorii nu sunt demnitari (o idee buna, avand in vedere jurisprudenta CCR in acest sens, care subliniaza ca magistratii nu pot avea atributii ce tin de puterea legislativa si cea executiva);

-se elimina art. 7 alin. 4 privind interdictia racolarii magistratilor de catre serviciile de informatii; se pastreaza interdictia ca judecatorii si procurorii sa fie lucratori sau colaboratori ai serviciilor secrete;

-se elimina art. 9 alin. 3 (ar fi trebuit sa fie noul articol 233): judecatorilor si procurorilor nu le mai sunt interzise manifestarile sau exprimarile defaimatoare la adresa celorlalte puteri ale statului – deci liber la activism #rezist;

-art. 12-15/1 (noile articole 5-42): admiterea la INM si absolvirea Institutului

-art. 16 alin. 3 (noul art. 25 alin. 3): se revine la 2 durata cursurilor INM de 2 ani, fata de 4 ani, cat este acum;

-art. 16 alin. 3 (ar fi trebuit sa fie noul articol 26, alineatul 1): se elimina practica la cabinetele de avocatura;

-art. 20 alin. 1 (noul art. 42 alin. 1): scade de la 10 la 6 ani obligativitatea ramanerii in functia de judecator sau procuror, cum era inainte de 2018;

-art. 22 alin. 1 (noul art. 44 alin. 1): se reduce de la 2 ani la 1 an stagiul pentru judecatori si procurori (ca inainte de 2018);

-art. 23 alin. 1 (noul art. 45 alin. 1): extinderea competentelor pentru judecatorii stagiari;

-se elimina art. 33/1 (ar fi trebuit sa fie noul articol 64), care le permitea fostilor judecatori si procurori care au demisionat sa revina in sistem fara examen (vezi cazul procurorului George Balan, fost vicepresedinte al CSM, care a demisionat din cauza presiunilor politice, apoi s-a intors in sistem fara concurs, pentru ca Legea 303/2004 ii dadea dreptul);

-art. 52 alin. 1 (noul art. 109 alin. 3): cresterea vechimii de la 3 ani la 5 ani in functia de judecator de curte de apel inaintea promovarii la ICCJ; se mentine vechimea obligatorie de 18 ani (o idee buna);

-art. 52/1 (noul art. 114): introducerea unei probe scrise, cu caracter teoretic si practic (o idee buna);

-art. 52/1 (noul art. 110 alin. 5): judecatorii care candideaza pentru promovarea la ICCJ isi pot trece doua specializari in cererea de inscriere la concurs; Predoiu motiveaza aceasta modificare prin posibilitatea ca judecatorii supremi sa poata cere transferul de la o sectie la alta a instantei supreme, posibilitate nereglementata pana acum prin Legea 303;

-art. 52/3 (noul art. 117 alin. 2): mult mai multe criterii pentru evaluarea hotararilor judecatoresti ale candidatilor la ICCJ (revenirea la o reglementare din 2012 – o idee buna);

-art. 44 alin. 1 (noul art. 129 alin. 1): scade de la 10 la 9 ani vechimea pentru promovarea efectiva sau pe loc la curti de apel si la PCA-uri (se mentin vechimile de 7 ani pentru tribunale si PT-uri, respectiv 10 ani pentru Inalta Curte si Parchetul General);

-vechimea in calitate de student la INM (auditor de justitie) nu mai este luata in calcul la calculul vechimii cand judecatorul sau procurorul candideaza pentru o functie de conducere ori participa la examenul de promovare efectiva sau pe loc, inclusiv la ICCJ;

-art. 54 alin. 1 (noul art. 145 alin. 1): creste de la 3 la 4 ani durata mandatului pentru sefii, prim-adjunctii, adjunctii si sefii de sectii ale marilor parchete (PICCJ, DNA si DIICOT, inclusiv Procurorul General), acestia putand fi reinvestiti o singura data; scade vechimea minima necesara pentru numire de la 15 la 12 ani;

-art. 54 alin. 3 (noul art. 149 alin. 2): presedintele Romaniei poate refuza la infinit numirea procurorilor de rang inalt (sefii, prim-adjunctii, adjunctii si sefii de sectii din PICCJ, DNA si DIICOT, inclusiv Procurorul General);

-art. 51 alin. 2 si 7 (noile art. 170 alin. 1 si art. 173 alin. 1): sanctiunea disciplinara a avertismentului nu mai reprezinta caz de revocare din functiile de conducere de la instante si parchete; prevederea este valabila si pentru functiile de conducere de la marile parchete, enumerate mai sus (vezi cazul procurorului Marius Iacob, care a pierdut functia de adjunct al DNA din cauza avertismentului disciplinar);

-cresterea de la 3 la 4 ani a duratei tuturor functiilor de conducere la nivel de instante si parchete ce pot fi ocupate prin numire, cu posibilitatea reinvestirii o singura data;

-art. 57 (noile art. 176 si 177): delegarile de judecatori si de procurori sunt dispuse doar de catre presedintii de curti de apel, respectiv de catre procurorii generali de la parchetele de pe langa curtile de apel din circumscriptiile respective; sunt scoase din schema sectiile CSM (altfel spus: delegarile vor depinde de vointa unui singur om, iar nu de voturile a 9 judecatori, respectiv a 5 procurori);

-art. 57 alin. 1 (noile art. 176 alin. 1 si art. 177 alin. 1): delegarea judecatorilor si a procurorilor in functii de conducere si de executie se poate face „in cazuri obiective, temeinic justificate”;

-art. 57 (noul art. 177 alin. 3): interdictia delegarilor la DNA si DIICOT de la alte parchete, inclusiv PICCJ; interdictia se aplica si in sens invers: in cazul delegarilor dinspre DNA si DIICOT catre alte parchete, inclusiv PICCJ (idei bune);

-art. 57 (noul art. 177 alin. 4): procurorii pot fi delegati chiar si fara acordul lor, timp de maximum 30 de zile calendaristice;

-art. 57 alin. 7 (noul art. 178): procurorii pot fi delegati inclusiv de catre Procurorul General (Sectia pentru procurori a CSM este scoasa din schema);

-art. 58 alin. 1 (noul art. 182 alin. 2): detasarea judecatorilor pentru maximum 1 an se dispune de catre presedintele curtii de apel din circumscriptia respectiva; detasarile de peste 1 an raman in competenta Sectiei pentru judecatori a CSM;

-art. 58 alin. 2 (noul art. 182 alin. 3): detasarea procurorilor se dispune numai de catre Procurorul General (Sectia pentru judecatori a CSM este scoasa din schema);

-art. 58 si art. 60 (noile art. 182 alin. 4, respectiv art. 189 alin. 4): procurorii nu pot fi detasati sau transferati la DNA ori la DIICOT, dar nu este prevazuta interdictia transferurilor de la DNA sau DIICOT la alte parchete;

-art. 62 alin. 1/1 (noul art. 198 alin. 1 lit. a): judecatorul sau procurorul este obligatoriu suspendat din functie la trimiterea in judecata, indiferent daca sectia corespunzatoare din CSM apreciaza sau nu ca presupusele fapte aduc atingere prestigiului profesiei; partea buna este ca trimiterea in judecata se ia in considerare numai dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatorului de camera preliminara privind inceperea judecatii pe fond, iar nu la simpla masura dispusa de catre parchet; actuala reglementare prevede doar „confirmarea judecatorului de camera preliminara”, fara sa precizeze daca aceasta confirmare trebuie sau nu sa fie definitiva;

-art. 64/1 (ar fi trebuit sa fie noul art. 198 alin. 1): eliminarea posibilitatii ca judecatorul sau procurorul sa fie suspendat in cazul in care este numit in functia de magistrat sau alte functii judiciare la instante sau curti de arbitraj europene sau internationale;

-art. 65 alin. 2 (noul art. 202 alin. 2): pensionarile sunt propuse de catre Plenul CSM, iar nu de catre sectii, ca pana acum;

-art. 82 (noul art. 212): magistratii se pot pensiona anticipat doar dupa 25 de ani de vechime (este exclusa varianta pensionarii dupa 20 de ani, care ar fi trebuit sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2020);

-art. 96 (noile art. 269-270): sporirea garantiilor pentru magistrati, prin clarificarea situatiilor in care acestia nu raspund pentru erorile judiciare; Ministerul Finantelor Publice nu va mai putea sesiza direct Inspectia Judiciara pentru stabilirea eventualelor erori judiciare, ci doar prin intermediul Plenului CSM; partea proasta este ca statul nu mai are un termen-limita pentru sesizarea (indirecta a) Inspectiei Judiciare; in actuala reglementare, termenul-limita este de 2 luni; partea buna este ca se reduce de la 1 an la 6 luni termenul la care statul trebuie sa plateasca despagubirile catre justitiabili, dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti in acest sens; alt aspect pozitiv: statul (MFP) nu mai poate refuza exercitarea actiunii in regres impotriva magistratului abuziv (actuala reglementare prevede ca statul „va exercita actiunea in regres (...) daca, in urma raportului consultativ al Inspectiei Judiciare (...) si al propriei evaluari, apreciaza ca eroarea judiciara a fost cauzata ca urmare a exercitarii de judecator sau procuror a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”); aspect negativ: este sporita birocratia, prin introducerea CSM in schema; aspect pozitiv: statul va fi obligat sa exercite actiunea in regres la maximum 6 luni de la plata despagubirilor catre justitiabili (actuala reglementare stipuleaza 6 luni de la comunicarea raportului IJ);

-art. 96 alin. 5-11 (noul art. 270):

-art. 99: inasprirea conditiilor privind sanctiunile disciplinare de la literele i (nerespectarea indatoririi de a se abtine) si p (obstructionarea activitatii inspectorilor judiciar);

-tot la art. 99, sunt relaxate in mod scandalos sanctiunile de la literele j (nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor) si t (exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta), eliminandu-se mentiunile legate de sanctiunile penale; altfel spus: Predoiu permite ca parchetele sa claseze dosarele penale deschise in legatura cu asemenea fapte, pretextand ca doar Inspectia Judiciara este competenta sa faca cercetari;

-cea mai grava modificare de la art. 99 este operata la nivelul abaterii disciplinare de la litera ș (textul actual: „nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”); Predoiu o reformuleaza astfel: „ignorarea sau neaplicarea, in mod nejustificat, a deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii, cu exceptia cazului in care hotararea a fost motivata de aplicarea dreptului Uniunii Europene”; cu alte cuvinte: judecatorii si procurorii nu mai pot fi sanctionati disciplinar daca isi permit sa incalce decizii ale CCR sub pretextul ca aceste decizii ar incalca dreptul UE; altfel spus: Predoiu ii plaseaza pe magistrati deasupra Curtii Constitutionale a Romaniei; caz concret: judecatorii ICCJ care au suspendat solutionarea unor dosare pana la pronuntarea CJUE nu vor mai fi pasibili de cercetari disciplinare;

-alt amendament extrem de grav: la art. 273 alin. 3 din proiectul de lege (corespunzator art. 99/1 din actualul act normativ), se introduce alin. 3, cu urmatorul text: „In scopul determinarii cazurilor in care se nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual se va lua in considerare gradul de claritate si precizie a normelor incalcate, noutatea si dificultatea problemei de drept prin raportare la jurisprudenta si doctrina in materie, gravitatea nerespectarii, precum si alte circumstante profesionale obiective”; pe scurt: Predoiu da Inspectiei Judiciare si Sectiei pentru judecatori / procurori in materie disciplinara atributii de Curte Constitutionala;

-art. 100 (noul art. 274): se elimina prevederea ca pentru abaterile disciplinare de la art. 99 lit. b (incalcarea prevederilor privind incompatibilitatile si interdictiile), d (manifestarea convingerilor politice) si t teza I (exercitarea functiei cu rea-credinta) sa fie aplicate doar retrogradarea profesionala sau excluderea din magistratura.

* Cititi aici noua Lege 303/2004 privind statutul magistratilor

* Cititi aici expunerea de motive

* Cititi aici noua Lege 304/2004 privind organizarea judiciara

* Cititi aici expunerea de motive

* Cititi aici noua Lege 317/2004 privind CSM

* Cititi aici expunerea de motive