Ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) vrea sa reintroduca Serviciul Roman de Informatii in anchetele penale dupa ce CCR a decis ca acest lucru este neconstitutional.

CCR a pronuntat in 4 februarie 2020 o decizie istorica, 55/2020 (click aici pentru a citi) prin care a decis ca procurorii nu vor mai putea folosi ca mijloace de proba inregistrarile facute pe mandate de siguranta nationala.

La sase luni de la aceasta hotarare, ministrul Justitiei a depus in Parlament, alaturi de liberalii Cristina Traila si Gabriel Andronache, un proiect de lege prin care institutia condusa de Eduard Hellvig este bagata iarasi in anchetele penale. Mai exact, o propunere legislativa de modificare si completare a Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.

Prin Decizia 55/2020, Serviciul Roman de Informatii a fost scos din anchetele penale, dupa ce CCR a constata ca “dispozitiile art.139 alin.(3) teza finala din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nu privesc inregistrarile rezultate ca urmare a efectuarii activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”. 


Iata ce prevede art.139 alin.(3) din Codul de procedura penala:

“Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege”.

CCR si-a motivat decizia prin faptul ca in cazul probelor ce rezulta din interceptarile SRI, legiuitorul nu a reglementat o procedura specifica aplicabila in cazul contestarii legalitatii acestora. Astfel, Curtea a constatat ca judecatorul de camera preliminara se va vedea nevoit sa analizeze legalitatea probelor fie prin raportare la dispozitiile din Legea 51/1991, fie la cele din Codul de procedura penala, care sunt total diferite.

Judecatorii ICCJ, verificati de cei de la instantele inferioare

CCR a mai aratat in Decizia 55/2020 ca judecatorul de camera preliminara trebuie sa poata verifica atat legalitatea probelor rezultate in urma inregistrarilor efectuate de SRI in baza unui mandat de siguranta nationala, cat si a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obtinute. Extrem de important, Curtea preciza in motivarea deciziei ca acest lucru presupune inclusiv verificarea legalitatii incheierii prin care s-a incuviintat masura, precum si a mandatului emis cu aceasta ocazie. Mandat emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, avand in vedere ca mandatele pe siguranta nationala sunt emise de ICCJ, dar multe dintre procese sunt judecate de instante de grad inferior, se ajungea in situatia in care instante ierarhic inferioare celei care a emis mandatul sa aiba competenta verificarii probelor.

De partea cealalta, proiectul lui Predoiu stabileste ca “verificarea legalitatii inregistrarilor, a procedeului probatoriu prin care inregistrarile au fost obtinute se va face prin raportare la prevederile Legii nr. 51/1991”. Insa, in opinia ministrului Justitiei, nu este nici cea mai mica problema ca un judecator de la o instanta inferioara sa verifice un judecator ICCJ. Fara sa tina seama ca prin Legea nr.51/1991, ICCJ a fost desemnata ca instanta specializata in domeniul autorizarii pe legea sigurantei nationale, lucru care presupune si o anumita competenta specializata a acesteia, strict determinata de lege. Mai concret, desi ICCJ este singura instanta abilitata de lege sa emita mandate pe siguranta nationala, Predoiu propune in proiectul de lege ca verificarea legalitatii acestora sa poate fi facuta si de instantele inferioare.

In ceea ce priveste interceptarile si activitatile de supraveghere ale SRI, conform proiectului lui Predoiu, acestea vor putea fi folosite din nou in dosarele penale: "Datele si informatiile de interes pentru securitatea nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, sunt retinute in scris si transmise organelor de urmarire penala”.

Iata ce prevede propunerea legislativa de modificare si completare a Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei:

* Cititi aici expunerea de motive a proiectului de lege