29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Presedintele CSM Florica Bejinaru: “Ii doresc noii echipe a CSM sa poata, peste sase ani, sa predea institutia cu toate atributiile si competentele pe care le are astazi!”

Scris de: | pdf | print

5 January 2011 12:26
Vizualizari: 7702

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Florica Bejinaru a transmis viitorilor membri ai CSM-ului, prin intermediul unui interviu acordat in exclusivitate Lumeajustitiei.ro, urarea ca acestia sa pastreze pentru institutie toate atributiile si competentele pe care le are institutia in acest moment. De asemenea, judecatorul Florica Bejinaru a apreciat ca procurorii si judecatorii din Romania au suficiente garantii legislative pentru a fi independenti, chiar daca procurorii sunt nemultumiti de statutul lor. Prezentam in continuare interviul acordat de judecatorul Florica Bejinaru.

In calitate de ultim presedinte al CSM, in aceasta formula, considerati ca institutia a devenit cu adevarat un “garant al Justitiei”, astfel cum a fost conceputa in momentul nasterii ei?

Da, cu siguranta CSM a fost in toata aceasta perioada un garant al independentei Justitiei.

Care este cea mai mare realizare a Consiliului in ultimul an?

Practic, nu putem vorbi de o singura cea mai mare realizare a Consiliului Superior al Magistraturii, au fost multe realizari in aceasta perioada, am analizat obiectivele pe care ni le-am propus si am constatat, urmare a evaluarii activitatii, ca toate acestea au fost indeplinite. Putem considera aceasta ca fiind cea mai mare realizare, ca ne-am indeplinit toate obiectivele pe care ni le-am propus la inceputul anului. Ramane insa o neimplinire: si anume rezultatul evaluarii Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, evaluare cu privire la care CSM a avut uneori o pozitie usor diferita, insa probabil ca nu intodeauna am reusit sa convingem cu privire la progresele realizate in perioada supusa evaluarii. Progresele au fost facute in interiorul sistemului judiciar, insa nu intodeauna au putut fi transmise eficient in afara.

Care ar fi esecul in activitatea Consiliului, in cazul in care exista, si de ce credeti ca a avut loc?

Nu l-as cataloga drept un esec, insa, asa cum va spuneam, ramane o neimplinire faptul ca nu s-a reusit in acest an ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare pe Justitie, neimplinire pentru care exista responsabilitati ce revin nu numai Consiliului Superior al Magistraturii. Chiar daca nu au o responsabilitate directa, exista una indirecta, pentru ca asigurarea unui cadru corespunzator functionarii justitiei la un standard european este o responsabilitate a celor trei puteri in stat.

Cum apreciati colaborarea CSM cu Ministerul Justitiei si cu Parchetul General? Dar pe cea cu asociatiile profesionale ale magistratilor?

Unul dintre obiectivele pe care le-am avut in vedere la inceputul acestui mandat a fost acela de a avea relatii constructive, principiale cu toate institutiile implicate in buna functionare a sistemului judiciar. Consider ca este una dintre conditiile reusitei in acest demers, intrucat, asa cum am afirmat si mai inainte, resonsabilitati si competente revin si Ministerului Justitiei si Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar relatiile cu asociatiile profesionale sunt mai mult decat necesare. Cred ca am reusit in acest an sa avem o colaborare constructiva cu toti factorii implicati in functionarea sistemului judiciar si a CSM, in incercarea de a gasi impreuna solutii, respectand totodata si punctele de vedere diferite.

Condamnarile Romaniei la CEDO sunt deseori imputate, cel putin public, magistratilor. Insa nu este cunoscuta pana acum nicio actiune in regres impotriva unui magistrat, care sa fi fost finalizata. Ce a facut CSM-ul pentru a se asigura ca magistratii care gresesc platesc, iar cei care isi exercita profesia asa cum trebuie nu sunt defaimati in mod gratuit?

In primul rand as dori sa fac precizarea ca peste 90 la suta din condamnarile CEDO nu sunt imputabile magistratilor judecatori si procurori, iar in putinele condamnari imputabile sistemului judiciar, nu s-a putut promova o actiune in regres, avand in vedere cadrul legislativ care reglementeaza aceasta actiune. In concret, data fiind durata mare de solutionare a cauzelor si la CEDO, practic s-a constatat de catre Inspectia Judiciara ca o eventuala raspundere disciplinara impotriva magistratului era deja prescrisa. Vreau de asemenea sa precizez ca inca din 2009 CSM a transmis Ministerului Justitiei un proiect de lege privind raspunderea magistratilor, proiect ce a fost completat de catre Minister, ulterior CSM a acordat aviz cu observatii pe acest proiect, insa inteleg ca MJ doreste gasirea unei solutii impreuna cu CSM si pe textele cu privire la care noi am formulat obiectiuni.

Stim cu totii ca problema resurselor umane in sistemul judiciar este una grava. Ce poate face CSM din acest punct de vedere, si ce ar trebui sa faca celelalte autoritati implicate?

Problemea resurselor umane este una dintre cele mai sensibile vulnerabilitati ale sistemului judiciar, la ora actuala functionand cu scheme de personal ce au fost apreciate ca fiind corespunzatoare in urma cu aproximativ 14 ani. In aceasta perioada, insa, volumul de activitate aproape s-a triplat, in timp ce numarul de judecatori a ramas acelasi, ba mai mult, la ora actuala, exista un numar considerabil si de posturi vacante. S-a ajuns la aceasta situatie datorita instabilitatii legislative privind regimul de pensionare iar iesirile din sistem din ultimii ani au creat serioase probleme CSM in ocuparea posturilor vacante. Ce a facut CSM in acesti ani a fost sa organizeze concursuri pentru ocuparea acestor posturi vacante, utilizand practic toate modalitatile de acces in magistratura prevazute de lege. Aceste eforturi au trebuit sa tina seama, insa, si de mentinerea unui standard calitativ al gradului de dificultate pentru aceste concursuri. Am derulat proiecte care sa degreveze intr-o anumita masura judecatorii de anumite atributii, si ma refer aici la proiectul privind transferul sarcinilor administrative de la judecator la grefier, proiectul managerului de instanta, si proiectul privind rationalizarea instantelor si parchetelor cu volum de activitate redus. Toate aceste proiecte au fost finalizate, insa implementarea lor presupune modificari de ordin legislativ, si in aceasta situatie am sesizat MJ, singurul din sistemul judiciar care are initiativa legislativa.

Care este opinia dumneavoastra vizavi de statutul procurorului roman astazi? Are el calitatea de magistrat independent, in conditiile in care este subordonat ierarhic?

Cred ca magistratul roman, fie judecator sau procuror, are suficiente garantii legislative pentru a fi independent. Depinde insa de fiecare dintre acestia cum isi manifesta aceasta independenta.

Un numar destul de mare de procurori au solicitat CSM sa fie numiti judecatori. Credeti ca acest fapt reprezinta un semnal ca procurorii sunt nemultumiti de statutul lor actual?

Da, si nu este doar o credinta, ci este unul dintre motivele pe care le-au invocat procurorii atunci cand si-au sustinut cererile pentru a deveni judecatori.

Incoerenta legislativa este o problema ridicata de foarte multi magistrati. Credeti ca noile Coduri sunt o solutie?

Da, cred ca reprezinta o solutie, sau mai degraba reprezinta una dintre conditiile necesare pentru calitatea si eficienta actului de justitie.

Au existat declaratii, venite atat de la oameni politici, dar si de la oameni din sistemul judiciar, potrivit carora Inspectia Judiciara ar trebui sa functioneze in subordinea Senatului, iar unele atributii in domeniul raspunderii disciplinare a procurorilor sa fie date in competenta Procurorului General al Romaniei. Care este opinia dumneavoastra vizavi de aceste propuneri?

In niciun caz Inspectia Judiciara nu trebuie sa functioneze sub autoritatea Senatului sau a Ministerului Justitiei, si aceasta este si una dintre concluziile programului de twinning derulat anul acesta in colaborare cu CSM-ul din Spania. Exista intr-adevar state membre ale Uniunii Europene unde Inspectia Judiciara functioneaza sub autoritatea MJ-ului, insa punctul de vedere exprimat de expertii cu care am colaborat a fost acela ca cel putin pentru state ca Romania, fara o democratie consolidata, Inspectia Judiciara trebuie sa ramana in coordonarea unui organism independent de puterea politica.

Considerati ca reclamatiile facute de asociatiile profesionale ale magistratilor impotriva unor noi candidaturi apartinand actualilor reprezentanti in CSM ai judecatorilor si procurorilor au fost de natura sa afecteze imaginea sistemului de justitie?

Cred ca dreptul la contestatie trebuie recunoscut fiecarei persoane fizice sau juridice, chiar daca intr-un fel sau altul, imaginea sistemului are de suferit. Ceea ce este important este ca acest drept sa fie exercitat cu buna-credinta, si nu in ultimul rand cu profesionalism.

Ce mesaj transmiteti noului Consiliu?

Imi doresc ca viitoarea echipa a CSM sa poata, peste sase ani, sa predea institutia cu toate atributiile si competentele pe care le are astazi.

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva