Presedintele Inaltei Curti, Livia Stanciu, il acuza pe ministrul Justitiei de pozitii oscilante in privinta modalitatii de promovare la ICCJ. Livia Stanciu atrage atentia lui Kovesi si Predoiu ca legea a fost aplicata potrivit principiului tempus regit actum
Urmare a criticilor vehemente formulate de ministrul Justitieri Catalin Predoiu si Procurorul General Laura Kovesi, cu privire la recentele promovari in functia de judecator la instanta suprema, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecator dr. Livia Stanciu (foto)a dat miercuri o declaratie publica referitoare la procedura de selectie si promovare in functiile de judecator suprem derulata in zilele trecute la CSM. Publicam in continuare mesajul presedintelui Inaltei Curti:
„Urmare punctelor de vedere exprimate prin intermediul mass-media de catre ministrul justitiei si procurorul general al Romaniei, in sensul ca procedura de promovare a magistratilor la instanta suprema, derulata in sedinta Plenului CSM din data de 29 august 2011, nu ar fi avut temei legal, facem urmatoarele precizari:
Procedura de promovare s-a desfasurat in baza legii in vigoare, iar potrivit unui principiu fundamental de drept - tempus regit actum - ceea ce se aplica este legea in vigoare; mai exact, aceasta procedura s-a desfasurat in temeiul dispozitiilor art. 52 alin.1-4 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Confruntata de mai multi ani cu o lipsa acuta de judecatori la toate sectiile, lipsa devenita critica in ultima perioada, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in mod responsabil, in asumarea rolului constitutional ce-i revine, a angajat toate demersurile legale pe langa singurele institutii care au atributii si responsabilitati legislative in deblocarea crizei de personal cu care se confrunta - Consiliul Superior al Magistraturii si Ministerul Justitiei.
Asa cum am mai aratat si in alte ocazii, pozitia Ministerului Justitiei cu privire la modalitatea de promovare a judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost, in mod constant, una oscilanta, nicidecum de mediere a punctelor de vedere relativ diferite avute de Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii referitor la aceasta chestiune.
Initierea de catre ministrul justitiei a actualului proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, adoptat de guvern si aflat in prezent in dezbaterea Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, a fost consecinta solicitarii exprese a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, formulata inca din luna februarie 2011.
Respectivul proiect de lege a fost supus dezbaterii publice la data de 1 aprilie 2011, anterior acestei date ministrul justitiei exprimandu-si neechivoc refuzul de a promova o ordonanta de urgenta, cu motivarea ca nu se justifica urgenta. Cu toate acestea, desi nu au intervenit circumstante noi, ministrul justitiei si-a schimbat radical pozitia, afirmand in cadrul conferintei de presa din 9 iunie 2011 ca va recurge tocmai la aceasta modalitate, pe care in urma cu cateva luni a considerat-o inoportuna.
Desi ministrul justitiei a sustinut ca a propus Parlamentului un proiect de lege intr-o forma agreata atat de CSM cat si de ICCJ, dar ca acest acord „a fost rupt” de catre instanta suprema in Parlament, facem precizarea ca unica modificare solicitata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in fata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor - agreata de membrii comisiei - a fost ca avizul pe care instanta suprema il da candidatilor, exclusiv cu privire la competentele lor profesionale, sa fie unul conform si nu unul consultativ.
Concret, noua conceptie privind promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reflectata in proiectul Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, supusa dezbaterii in Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, presupunea realizarea unei etape de evaluare si verificare a pregatirii profesionale a candidatilor, obligatorie pentru promovarea in functia de judecator la inalta Curte de Casatie si Justitie.
In viziunea proiectului:
- evaluarea si verificarea pregatirii profesionale a candidatilor urma a se realiza de catre comisii, formate din judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care aveau sarcina de a elabora un raport de evaluare motivat asupra promovarii, in care trebuiau consemnate, intocmai ca in cazul concursurilor de promovare la instantele ierarhic inferioare, rezultatele evaluarii si verificarii pregatirii profesionale a fiecarui candidat;
- raportul de evaluare motivat asupra promovarii urma a cuprinde punctajul acordat de comisii fiecarui candidat, pentru fiecare criteriu pe baza caruia se realiza evaluarea si verificarea pregatirii profesionale.
Prin urmare, aceasta etapa de evaluare si verificare a pregatirii profesionale a candidatilor avea consecintele unui concurs si, in aceste conditii, dupa finalizarea rapoartelor de evaluare motivate asupra promovarii, avizul emis de Colegiul de conducere al inaltei Curti de Casatie si Justitie pe baza acestora nu putea avea numai o valoare de recomandare sau de aviz consultativ.
Avizul emis de Colegiul de conducere al instantei supreme, care aproba, respectiv, isi insusea rezultatele evaluarii si verificarii pregatirii profesionale, nu putea fi decat un aviz conform, care urma sa consfinteasca rezultatele acestei etape in procedura promovarii in functia de judecator la inalta Curte de Casatie si Justitie.
Avand in vedere faptul ca etapa de evaluare si verificare a pregatirii profesionale a candidatilor era atribuita exclusiv in competenta comisiilor constituite la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solutia care se impunea era aceea de a-i se da valoarea corespunzatoare, obligatorie sub aspectul calitatii profesionale, iar nu facultativa, ceea ce ar fi condus la inutilitatea formarii unor comisii din cei mai inalti magistrati ai tarii.
Potrivit proiectului, evaluarea si verificarea pregatirii profesionale materializata in avizul conform emis de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie urma a se cumula cu evaluarea din punct de vedere deontologic si cu sustinerea candidaturii in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, promovarea urmand a fi realizata de catre Consiliul Superior al Magistraturii pe baza rezultatelor cumulate ale celor doua etape propuse prin proiect.
In concluzie, promovarea nu s-ar fi realizat exclusiv pe baza rezultatelor consemnate in avizul conform emis de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care ar fi fost obligatoriu doar sub aspectul pregatirii profesionale.
Inalta Curte a sustinut in mod constant ca, in masura in care avizul emis de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu ar constitui un aviz conform, intreaga procedura de evaluare si verificare a pregatirii profesionale a candidatilor ar fi lipsita de efecte, atata timp cat Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, atunci cand se pronunta asupra promovarii, are posibilitatea legala de a nu se conforma celor constatate de Colegiul de conducere al instantei supreme si, mai ales, de comisiile de evaluare si verificare a pregatirii profesionale a candidatilor.
La ultima intalnire ce a avut loc la Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor in data de 7 iunie 2011, constatand lipsa unui consens intre reprezentantii ICCJ, CSM si MJ, presedintele Comisiei a formulat un amendament in sensul ca promovarea judecatorilor la Inalta Curte sa se realizeze exclusiv pe baza de concurs, comisiile de concurs urmand a fi alcatuite dintr-un judecator al ICCJ, un profesor universitar si un formator INM, cu grad cel putin de judecator de curte de apel, numiti prin hotarare a Plenului CSM. Din dorinta de a debloca situatia grava a lipsei de judecatori de la inalta Curte, reprezentantii acesteia si-au exprimat public pozitia in Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor in sensul ca sunt de acord cu aceasta solutie legislativa.
In prezent, aceasta ultima forma a proiectului de lege privind modificarea cadrului legal in materia promovarii la instanta suprema este inca in dezbatere parlamentara.
In aceste conditii, prezentate anterior, asteptarea promovarii unei noi legi ar fi facut imposibila ocuparea celor 15 posturi vacante de judecator (9 la Sectia Penala si cate 3 la Sectia Civila si de proprietate intelectuala si la Sectia Comerciala) pentru o perioada indelungata si, in final, ar fi condus la un blocaj institutional la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu consecinte grave in realizarea actului de justitie.
Aceste aspecte sunt cele care au fost avute in vedere la justificarea solicitarii ICCJ, formulata in sedinta CSM din 21 iulie 2011, de a se programa si derula cat mai urgent procedura de promovare in functiile vacante de judecator la ICCJ.
Asumandu-si cu responsabilitate rolul ce ii revine in statul de drept, instanta suprema reaminteste ca, prin demersurile efectuate pana la aceasta data, nu a facut decat sa incerce sa asigure desfasurarea in conditii normale a activitatii de judecata si sa raspunda conditionalitatilor stabilite prin MCV, astfel ca relativ la recenta procedura de selectie pentru ocuparea posturilor vacante de judecator la ICCJ, derulata luni 29 august 2011, s-ar fi asteptat ca si reprezentantii Ministerului Justitiei si Ministerului Public, prin luarile de cuvant, sa aiba o atitudine institutionala echilibrata, cu atat mai mult cu cat procedura de promovare s-a desfasurat in limitele legii in vigoare si pe fondul situatiei exceptionale in care se afla, cu deosebire, Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.”
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Inspectoarea
31 August 2011 15:43
+1
# DOREL
1 September 2011 10:36
0
# justitiar
4 September 2011 15:42
0