Timp de aproape sapte ani, Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei a continut o prevedere neconstitutionala in ceea ce-i priveste pe parintii copilului, a stabilit Curtea Constitutionala a Romaniei joi, 16 martie 2023.

Vorbim despre asa-numitii „parinti firesti”, care sunt, de regula, parintii biologici, dar care pot fi si precedentii parinti adoptivi, conform art. 473 alin. 5 din Codul civil: „Pe baza hotararii definitive de incuviintare a adoptiei, serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor competent intocmeste, in conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. Vechiul act de nastere se pastreaza, mentionandu-se pe marginea acestuia intocmirea noului act”.

Revenind la CCR: Curtea a declarat neconstitutionala fraza a treia din art. 31 alin. 3 al Legii 273/2004: „In cazul cererilor de deschidere a procedurii adoptiei in care sunt incidente prevederile art. 8 alin. (4), citarea parintilor firesti care nu au putut fi gasiti se face prin afisarea citatiei la usa instantei si la ultimul domiciliu cunoscut al acestora”. Aceasta formulare a fost introdusa in lege odata cu modificarea din anul 2016, operata prin Legea nr. 57/2016. Proiectul acestei legi a fost initiat de catre guvernul Dacian Ciolos, iar Parlamentul nu a modificat forma propusa de Executiv.

La randul lui, art. 8 alin. 4 din Legea nr. 273/2004 are urmatorul continut: „In mod exceptional, in situatia in care unul dintre parintii firesti, desi au fost realizate demersuri suficiente, nu a putut fi gasit pentru exprimarea consimtamantului, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator. Cand ambii parinti se afla in aceasta situatie, adoptia se poate incheia fara consimtamantul lor”.

CCR da indicatii pentru instante si Parlament

Concret, Curtea Constitutionala a stabilit ca art. 31 alin. 3 fraza a III-a din Legea 273/2004 incalca dreptul la aparare al parintilor firesti.

Insa ineditul situatiei il constituie faptul ca instanta de contencios constitutional nu s-a limitat la constatarea neconstitutionalitatii, ci a stabilit calea de urmat pentru remedierea situatiei – atat pentru Parlament, cat si pentru instante. Faptul este cu atat mai neobisnuit, cu cat pana acum CCR dadea indicatii doar in cazul constatarii unui conflict juridic de natura constitutionala – iar atunci indicatiile erau adresate doar Legislativului.

Concret, in cazul de fata, CCR a stabilit ca instantele trebuie sa dispuna numirea unui curator dintre avocatii baroului. La randul lui, Parlamentul a primit din partea Curtii sugestia de a modifica legea, astfel incat sa prevada faptul ca remuneratia cuvenita curatorului special se suporta din bugetul statului, astfel incat nu parintii firesti sa fie cei pusi la cheltuiala.

Redam comunicatul Curtii Constitutionale a Romaniei:

„Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.31 alin.(3) fraza a treia din Legea nr.273/2004 privind procedura adoptiei sunt neconstitutionale.

In esenta, Curtea a retinut ca, in cadrul procedurii de deschidere a adoptiei, parintii firesti ai copilului trebuie sa beneficieze, ca orice parte a unei proceduri judiciare, de dreptul la aparare, drept fundamental, garantat de art.24 din Constitutie.

Prin urmare, diferenta de tratament juridic cuprinsa de textul de lege criticat – potrivit caruia, in situatia in care parintii firesti nu au putut fi gasiti, citarea acestora se face prin publicitate, fara ca instanta sa dispuna numirea unui curator dintre avocatii baroului – nu are nicio justificare obiectiva si rezonabila, instituind o discriminare sub aspectul dreptului la aparare, ceea ce contravine atat prevederilor art.16 alin.(1) din Constitutie, teza referitoare la interzicerea discriminarii, cat si prevederilor art.24 din Constitutie privind dreptul la aparare.

Intrucat in cauza este incidenta teza referitoare la interzicerea discriminarii cuprinsa de art.16 alin.(1) din Constitutie, remediul constitutional specific, in ipoteza constatarii neconstitutionalitatii discriminarii, il reprezinta – in cazul parintilor firesti care nu au putut fi gasiti si a caror citare se realizeaza prin publicitate – acordarea beneficiului constand in dispunerea de catre instanta a numirii unui curator dintre avocatii baroului. De asemenea, in procedura de deschidere a adoptiei, pentru asigurarea dreptului efectiv la aparare al parintilor firesti care nu au putut fi gasiti si care au fost citati prin publicitate, legiuitorul ar fi trebuit sa prevada ca remuneratia cuvenita curatorului special se suporta din bugetul statului, aceasta suma neputand fi pusa in sarcina parintilor firesti – parti in procedura de deschidere a adoptiei.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.