Parlamentarii USR si PLUS pun in pericol functionarea Directiei Nationale Anticoruptie si a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Si o fac printr-un proiect de lege in care se propune reducerea vechimii necesare pentru numirea procurorilor la DNA si DIICOT. Un proiect de lege care a fost avizat negativ de Plenul CSM prin Hotararea nr. 90 din 13 mai 2021. 

Astfel, 22 de deputati si senatori USR-PLUS, printre care si celebra Cosette Chichirau (foto), au initiat un proiect de lege pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (proiectul este atasat integral la finalul articolului), in care se propune ca vechimea necesara pentru numirea procurorilor la DNA si DIICOT sa fie redusa de la 10 ani, cat este in prezent, la 7 ani. Potrivit avizului negativ al CSM, problema este ca in cei 7 ani vechime pentru accederea la DNA si DIICOT ar urma sa fie inclusi si cei doi ani de INM, precum si anul de stagiatura, astfel ca s-ar ajunge la o vechime efectiva pentru numirea la cele doua structuri de doar 4 ani. Ceea ce, subliniaza CSM, este insuficient avand in vedere activitatea pe care DNA si DIICOT o desfasoara, care presupune o experienta profesionala corespunzatoare, cu alte cuvinte fiind afectata implicit buna functionare a celor doua structuri de parchet.

Mai mult, CSM observa ca vechimea de doar 4 ani nu da decat posibilitatea procurorilor de a activa la parchete de pe langa judecatorii, pentru parchetele de pe langa tribunal, parchetele de pe langa curti de apel si PICCJ fiind ceruta o vechime de 10 ani, fara anii de INM. Practic, daca proiectul de lege al USR-PLUS ar fi aprobat s-ar da nastere unei situatii absurde in care un procuror nu ar putea promova la parchete de pe langa tribunale, parchete de pe langa curti de apel si PICCJ, dar ar putea accede la DNA si DIICOT.

Iata argumentele pentru care CSM a avizat negativ proiectul de lege al USR-PLUS (vezi facsimil), documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

“Avizeaza negativ propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul reducerii vechimii necesare pentru numirea procurorilor la Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, pentru urmatoarele considerente:

In prezent, dispozitiile ale caror modificare se propune prevad cerinta unei vechimi de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator pentru ca procurorul sa poata fi numit in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si, respectiv, in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie. Conform propunerilor, vechimea minima necesara ar urma sa se reduca la 7 ani.

Conform propunerilor, vechimea minima necesara ar urma sa se reduca la 7 ani. In lipsa unor dispozitii exprese contrare, in calculul acestei vechimi intra si perioada de 2 ani in care o persoana a avut calitatea de auditor de justitie, daca a promovat examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, potrivit art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si durata stagiului, de 1 an.

Se ajunge, astfel, la o vechime efectiva de 4 ani in functia de procuror sau judecator definitiv necesara pentru ca un procuror sa poata fi numit in cadrul celor doua directii specializate, vechime insuficienta in raport de specificul activitatii pe care ar urma sa o desfasoare, care presupune si o experienta profesionala corespunzatoare.

Sub acest aspect, Plenul are in vedere faptul ca, in prezent, aceasta vechime efectiva in functia de procuror sau judecator nu da posibilitatea procurorilor sa isi desfasoare activitatea decat la parchetele de pe langa judecatorii. Pentru a putea promova in functia de procuror la parchetul de pe langa tribunal sau la parchetul de pe langa tribunalul specializat este necesara o vechime de 7 ani, iar pentru a putea promova in functia de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel, precum si in functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este necesara o vechime minima necesara de 10 ani.

Discrepanta este cu atat mai evidenta in conditiile in care, la calcularea vechimii necesare pentru promovarea la parchetele de pe langa tribunale, la parchetele de pe langa curtile de apel ori la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se ia in considerare perioada in care procurorul a avut calitatea de auditor de justitie, potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in timp ce in calculul vechimii propuse pentru a putea fi numit la directiile respective ar urma sa se tina seama inclusiv de aceasta perioada.

Este, in mod evident, greu de inteles cum un procuror nu ar putea promova la parchetul de pe langa tribunal si astfel sa instrumenteze cauze de competenta acestei unitati de parchet, dar ar putea fi numit la Directia Nationala Anticoruptie ori la Directia de Investigare o Infractiunilor de Criminalitate Organizata Terorism, unde ar instrumenta cauze care, in functie de competenta dupa calitatea persoanei, ar putea viza inclusiv demnitari ori judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Dintr-o alta perspectiva, este evident ca o conditie de vechime minima redusa, de doar 7 ani, astfel cum se propune, care reprezinta, de fapt, doar 4 ani ca vechime efectiva in functia de procuror definitiv, nu ar mai asigura nicio premisa pentru o specializare corespunzatoare - care, oricum, se dobandeste doar prin interviul din fata Sectiei pentru procurori - de natura sa ofere garantii pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii in cadrul uneia dintre cele doua directii specializate.

In aceste conditii, apare cu atat mai putin justificata reducerea vechimii necesare desfasurarii activitatii in structuri din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Pe de alta parte, reducerea conditiei de vechime necesara pentru a functiona la o directie din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care ar permite numirea unor procurori cu o vechime efectiva de 4 ani ca procuror definitiv, ar conduce la o discriminare flagranta in raport cu judecatorii care, pentru a functiona la prima instanta superioara (tribunalul) trebuie sa aiba o vechime efectiva de cel putin 7 ani ca judecator, vechime in care nu este inclusa perioada in care acesta a avut calitatea de auditor de justitie. Or, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt directii ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, aflate in varful ierarhiei judiciare si, astfel, functiile de procuror in cadrul acestor directii ar fi ocupate, omisso medio, fara parcurgerea gradelor profesionale intermediare. Prin comparatie, pentru a ajunge in varful ierarhiei judiciare, judecatorii trebuie sa promoveze succesiv, in conditiile prevazute de lege, procedurile de concurs pentru fiecare nivel de jurisdictie intermediar, putand fi numiti la Inalta Curte de Casatie si Justitie doar dupa o vechime de cel putin 18 ani, la al carei calcul nu se tine seama de perioada in care judecatorul a avut calitatea de auditor de justitie“.

* Cititi aici integral avizul negativ al CSM pe proiectul de lege al USR-PLUS

* Cititi aici proiectul de lege al USR-PLUS