Procurorii incompetenti si abuzivi nu vor putea fi dati afara din DIICOT, decat in cazul in care vor fi exclusi din magistratura sau condamnati penal. Cel putin asta este situatia pentru moment.

Lumea Justitiei prezinta motivarea Deciziei CCR 384/2020 privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Exceptia a fost ridicata in dosarul nr. 4103/2/2017, in care procurorul Mircea Hrudei – actualmente la Parchetul de pe langa Tribunalul Ilfov – se lupta sa anuleze ordinul emis in 30 iunie 2017 de catre seful DIICOT din acel moment, Daniel Horodniceanu, de revocare a acestuia din DIICOT (click aici pentru a citi).

Cu majoritate de voturi, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate privind art. 5 alin. 4 din Ordonanta de Urgenta 78/2016, care prevede ca „procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi revocati prin ordin al procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare”. Mai exact, Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei”.

CCR arata ca revocarea pentru exercitare necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei de procuror al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism trebuie sa fie consecinta unei evaluari a modului de exercitare a atributiilor respective, evaluare efectuata in baza unor criterii obiective. Cu alte cuvinte, legea trebuie sa prevada criterii si conditii obiective pentru evaluarea, de catre procurorul-sef al DIICOT, a exercitarii atributiilor specifice functiei de procuror, intrucat concluzia rezultata in urma evaluarii, in sensul ca exercitarea atributiilor specifice a fost facuta in mod necorespunzator, conduce la incetarea activitatii acestuia. Or, nereglementarea unor criterii obiective de evaluare a modului in care un procuror DIICIT si-a exercitat atributiile specifice functiei, determina lipsa de claritate si de previzibilitate a sintagmei „in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei”.

Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:

"Curtea constata ca revocarea pentru exercitare necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei de procuror al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism trebuie sa fie consecinta unei evaluari a modului de exercitare a atributiilor respective, evaluare efectuata in baza unor criterii obiective.

Cu alte cuvinte, legea trebuie sa prevada criterii si conditii obiective pentru evaluarea, de catre procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, a exercitarii atributiilor specifice functiei de procuror al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, intrucat concluzia rezultata in urma evaluarii, in sensul ca exercitarea atributiilor specifice a fost facuta in mod necorespunzator, conduce la incetarea activitatii acestuia in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Or, nereglementarea unor criterii obiective de evaluare a modului in care un procuror al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorisms i-a exercitat atributiile specifice functiei determina lipsa de claritate si de previzibilitate a sintagmei 'in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei', cuprinse in art.5 alin.(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.78/2016.

Curtea constata ca aspectele privind revocarea din functia de procuror al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism reprezinta aspecte esentiale ale raportului juridic de munca si ale carierei procurorului.

Or, nici textul de lege criticat, nici alt text din cuprinsul Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, al Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara ori al Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu prevede vreo procedura de evaluare a exercitarii atributiilor procurorului sau vreo procedura similara cercetarii prealabile, in baza careia sa se poata constata, tinand cont de criterii obiective, de catre procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, exercitarea necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei de catre procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

De pilda, nu se reglementeaza modul in care persoana vizata ia cunostinta de aspectele constatate, posibilitatea persoanei vizate de a fi ascultata ori posibilitatea de a contesta aspectele constatate, textul criticat stabilind doar ca procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism poate revoca procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei.

Totodata, Curtea retine ca solicitarea/emiterea, in mod obligatoriu, a unui aviz de catre Consiliul Superior al Magistraturii nu acopera viciile constatate anterior, tinand cont si de faptul ca avizul mentionat are un caracter consultativ. Mai mult, legiuitorul nu a prevazut in cadrul procedurii de emitere a avizului Consiliului Superior al Magistraturii posibilitatea de citare a procurorului vizat de revocare.

(…)

Curtea constata ca principiul constitutional al controlului ierarhic nu poate avea semnificatia ca revocarea procurorului pentru exercitarea necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei poate fi dispusa de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism in lipsa unor criterii obiective de evaluare a modului de exercitare a atributiilor respective si fara reglementarea unei proceduri de revocare a procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

In aceste conditii, Curtea constata ca lipsa unor norme, care sa prevada, pe de-o parte, criteriile si conditiile revocarii procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, in caz de exercitare necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei, iar, pe de alta parte, procedura revocarii pentru exercitare necorespunzatoare a atributiilor specifice – determina neclaritatea si imprevizibilitatea textului de lege criticat, contrar dispozitiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentala,referitoare la principiul legalitatii, in dimensiunea sa referitoare la calitatea legii. Cu alte cuvinte, Curtea constata ca dispozitiile art.5 alin.(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.78/2016 nu creeaza cadrul clar, predictibil si lipsit de echivoc cu privire la conditiile si procedura de revocare a procurorului Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, pentru exercitare necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei.

(…)

Curtea observa ca procurorul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, revocat pentru exercitarea necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei, poate ataca in contencios administrativ ordinul de revocare din functie, emis de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - cadru procesual in care a fost invocata si prezenta exceptie de neconstitutionalitate, prin aceasta fiind asigurat accesul la un control judiciar, in acord cu dispozitiile constitutionale invocate.

Acest aspect nu exclude insa ca, in cadrul procedurii de revocare, procurorul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, vizat de revocare, sa fie citat, sa ia cunostinta de toate actele dosarului de revocare, sa solicite administrarea de probe in aparare, anterior emiterii ordinului de revocare, asadar, sa i se asigure toate garantiile dreptului la aparare specifice revocarii ca sanctiune disciplinara”.

* Cititi aici integral Decizia CCR