Nu incetam sa ne minunam de felul in care unii procurori inteleg sa contorsioneze legislatia, doar-doar sa nu se atinga de anumite persoane. De data aceasta, veti vedea cum un procuror DNA a cerut in instanta ingroparea unei anchete fata de un ofiter SRI acuzat ca a mintit cand a declarat ca nu a colaborat cu Securitatea, desi CNSAS a stabilit exact contrariul.

Fara sa reluam detaliile cazului, amintim ca maiorul SRI Daniel Florea (foto 1) a depus plangere penala impotriva colonelului SRI Constantin Marin pentru motivul mentionat mai sus. In schimb, procurorul militar Mihai Gheorghe de la Directia Nationala Anticoruptie (Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari) a clasat dosarul, pretextand ca fapta de fals in declaratii s-ar fi prescris. Dupa cum era normal, Daniel Florea a urmat calea ierarhica, atacand ordonanta de clasare la procurorul ierarhic superior – respectiv la Ana Dana, adjuncta Sectiei a II-a DNA (foto 2). Aceasta, oricat ar parea de surprinzator, a dispus redeschiderea urmaririi penale (click aici pentru a citi). Apoi, dupa cum dicteaza art. 335 alin. 4 din Codul de procedura penala, solutia de redeschidere a urmaririi penale a fost automat trimisa in instanta, pentru confirmare.

Redam intregul text al art. 335 CPP:

„Reluarea in caz de redeschidere a urmaririi penale

(1) Daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale. Dispozitiile art. 317 se aplica in mod corespunzator.

(2) In cazul in care au aparut fapte sau imprejurari noi din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarea, procurorul revoca ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale.

(3) Cand constata ca suspectul sau inculpatul nu si-a indeplinit cu rea-credinta obligatiile stabilite conform art. 318 alin. (6), procurorul revoca ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale.

(4) Redeschiderea urmaririi penale este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara, in termen de cel mult 3 zile, sub sanctiunea nulitatii. Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, dupa caz, a inculpatului si cu participarea procurorului, asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale. Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica solutionarea cererii de confirmare.

(4^1) Judecatorul de camera preliminara, solutionand cererea de confirmare, verifica legalitatea si temeinicia ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul de urmarire penala si a oricaror inscrisuri noi prezentate. Incheierea judecatorului de camera preliminara este definitiva.

(5) In cazul in care s-a dispus clasarea, redeschiderea urmaririi penale are loc si atunci cand judecatorul de camera preliminara a admis plangerea impotriva solutiei si a trimis cauza la procuror in vederea completarii urmaririi penale. Dispozitiile judecatorului de camera preliminara sunt obligatorii pentru organul de urmarire penala.

(6) Daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia infirma solutia de netrimitere in judecata si dispune redeschiderea urmaririi penale, anterior comunicarii ordonantei care cuprinde aceasta solutie, redeschiderea urmaririi penale nu este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara”.

Instanta a zis ca trebuie facuta ancheta

La randul lui, colonelul Cristian Vrabie – judecator la Tribunalul Militar Bucuresti – a confirmat redeschiderea urmaririi penale, prin incheierea nr. 43 din 19 mai 2020, pronuntata in dosarul nr. 54/753/2020. Mai exact, Vrabie a constatat ca „exista indicii care contureaza banuiala rezonabila ca sus-numitul (n.r. colonelul SRI Constantin Marin) a dat o declaratie care nu corespundea adevarului, situatie in care organul de urmarire penala are obligatia de a cerceta corespunzator fapta si de a administra toate probele necesare lamuririi cauzei sub toate aspectele”.

Redam minuta incheierii:

„In baza art.335 alin.4 si 41 C.pr.pen., admite cererea procurorului sef adjunct sectie al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (n.r. cererea procuroarei Ana Dana).

Constata legalitatea si temeinicia solutiei de redeschidere a urmaririi penale dispusa prin ordonanta nr.27/II/2/2020 din 24.02.2020 a procurorului sef adjunct sectie emisa in dos. nr.104/P/2017 al Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari privind pe col. (r) MARIN CONSTANTIN fost in cadrul Serviciului Roman de Informatii, cercetat pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii prev. de art.326 C.pen. cu aplic. art.5 alin.1 C.pen.

Confirma redeschiderea urmaririi penale dispusa prin ordonanta nr.27/II/2/2020 din 24.02.2020 a procurorului sef adjunct sectie al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie in privinta solutiei de clasare dispusa la pct.3 al ordonantei din 11.12.2019 emisa in dos. nr.104/P/2017.

In baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, azi, 19.05.2020”.

Nu care cumva sa se atinga de vreun SRI-ist!

Iar aici ajungem la maiorul Tiberiu Cozma, de la DNA, cel care a fost procuror de sedinta in ziua de 19 mai 2020, cand judecatorul Cristian Vrabie a dispus reluarea anchetei fata de colonelul Marin Constantin. Mai exact, procurorul Cozma a cerut respingerea solicitarii formulate de catre procuroarea Dana Manuela Ana si deci clasarea cauzei pe motiv ca fapta s-ar fi prescris (art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a din Codul de procedura penala). Subliniem ca un asemenea gest este de noaptea mintii, in conditiile in care niciun pasaj din articolul 335 CPP – citat mai sus – nu ii da dreptul procurorului de sedinta sa contrazica pozitia propriului parchet in materie de redeschidere sau de inchidere a unui dosar penal.

Iar pentru ca stupoarea sa fie si mai mare, mentionam ca acelasi Tiberiu Cozma a pretextat ca Marin Constantin a scris sub semnatura ca nu colaborase cu Securitatea pentru simplul motiv ca pur si simplu asa isi reprezenta acesta realitatea. In replica, judecatorul Cristian Vrabie l-a trimis la plimbare, explicandu-i ca un asemenea argument ar sta in picioare numai daca Marin Constantin ar suferi de „o afectiune medicala apta a determina distorsionari de perceptie”.

„Or, in cauza este vorba despre o realitate legata de cariera faptuitorului, prin excelenta cat se poate de evidenta pentru acesta, imposibil, obiectiv, a nu fi cunoscuta ori a fi perceputa eronat de cel care a trait-o”, a continuat magistratul de la Tribunalul Militar Bucuresti.

Toti ochii pe ICCJ!

Epopeea nu s-a incheiat nici pe departe. In celalalt dosar relevant pentru speta de fata, Inalta Curte de Casatie si Justitie este este asteptata sa confirme sau sa infirme constatarea CNSAS cu privire la calitatea de lucrator al Securitatii a colonelului SRI Constantin Marin. ICCJ a stabilit pentru 5 noiembrie 2020 primul termen in cauza nr. 5738/2/2017.

Incheiem, mentionand ca sintagma „Patria a priori” este deviza Serviciului Roman de Informatii, asa cum puteti vedea in sigla SRI inserata mai sus.

Redam principalele pasaje din incheierea judecatorului Cristian Vrabie:

„Procurorul militar a pus concluzii de respingere a cererii de redeschidere a urmaririi penale, apreciind ca pentru fapta de fals in declaratii prevazuta de art. 326 Cod penal, respectiv declaratia data la 02.03.2015 de col. (r) Marin Constantin, potrivit careia nu a fost lucrator sau colaborator al Securitatii, a intervenit prescriptia la data de 02.03.2020. Intr-adevar (n.r. continua procurorul militar de sedinta), la data de 24.02.2020, cand a fost sesizata instanta, fapta nu avea termenul de prescriptie implinit, insa la acest moment termenul este implinit si nu se poate dispune redeschiderea urmaririi penale pentru o fapta al carei termen de prescriptie este implinit. (…)

Analizand actele si lucrarile dosarului, judecatorul de camera preliminara retine urmatoarele:

Referitor la cererea reprezentantului Ministerului Public de respingere a cererii de redeschidere a urmaririi penale intrucat in privinta faptei de fals in declaratii prevazute de art. 326 Cod penal, respectiv declaratia data la 02.03.2015 de col. (r) Marin Constantin, potrivit careia nu a fost lucrator sau colaborator al Securitatii, ar fi intervenit prescriptia raspunderii penale la data de 02.03.2020, se constata ca, potrivit art. 335 alin. 1 Cod procedura penala, 'Daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale. Dispozitiile art. 317 se aplica in mod corespunzator'. Conform alin. 4 al aceluiasi articol, redeschiderea urmaririi penale este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara, care hotaraste asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei.

Prin urmare, atributul de a dispune redeschiderea urmaririi penale apartine organului de urmarire penala – anume, in cazul reglementat de alin. 1 al art. 335 CPP, procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia. Investirea judecatorului de camera preliminara cu cererea de confirmare a dispozitiei de redeschidere a urmaririi penale priveste doar legalitatea si temeinicia ordonantei procurorului ierarhic superior si, evident, se raporteaza la momentul si la circumstantele concrete in care aceasta a fost emisa. Astfel, respingerea cererii de redeschidere poate interveni doar in masura incalcarii normelor legale prin dispunerea redeschiderii urmaririi penale ori daca aceasta solutie nu este intemeiata in raport cu starea de fapt si probatoriul administrat in cauza.

Se constata, legat de intervenirea prescriptiei raspunderii penale invocata, ca la data emiterii ordonantei nr. 27/II/2/2020 din 24.02.2020 a procurorului-sef adjunct sectie al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, aceasta cauza de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale nu exista. Ca atare, dispozitia procurorului ierarhic superior nu este nelegala din perspectiva interdictiei prevazute de art. 332 alin. 2 CPP, situatie care ar fi existat doar in masura in care prescriptia intervenise deja si ar fi fost ignorata.

Mai mult, potrivit art. 18 CPP, 'in caz de amnistie, de prescriptie, de retragere a plangerii prealabile, de existenta a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori in cazul renuntarii la urmarirea penala, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal'. Aceasta optiune, care se constituie intr-un drept al partii, nu ar putea fi exercitata, dreptul procesual pierzandu-si calitatea de a fi real si efectiv daca judecatorul de camera preliminara ar da el insusi eficienta cauzei de impiedicare a punerii in msicare a actiunii penale, prin luarea in considerare a unei realitati inexistente la momentul dispunerii clasarii si intervenite ulterior acesteia, in cursul unei proceduri in care respectivul drept nu poate fi realizat.

De asemenea, trebuie observat si faptul ca, in masura intervenirii prescriptiei raspunderii penale si a existentei imperativului eficientizarii acestui aspect, solutia de clasare ar trebui dispusa in momentul de fata in considerarea acestui temei de drept. Or, judecatorul de camera preliminara nu poate dispune el insusi solutia de clasare si nici schimba temeiul acesteia, ci poate doar, asa cum s-a aratat, proceda la efectuarea examenului de legalitate al dispozitiei procurorului ierarhic superior celui care a dispus solutia.

In ceea ce priveste temeinicia redeschiderii urmaririi penale, se constata ca in ordonanta de clasare organul de urmarire penala a retinut ca rezultatul verificarilor efectuate de catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a fost concretizat in cuprinsul notei de constatare nr. DI/I/959 din 04.05.2017, care a facut obiectul controlului judiciar, in procedura contenciosului administrativ, Curtea de Apel Bucuresti (Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal) pronuntand la fond sentinta nr. 4987 din 18.12.2017, prin care:

- 'A fost admisa cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii in contradictoriu cu paratul Marin Constantin';

- 'A constatat ca paratul Marin Constantin a fost 'lucrator al Securitatii' in sensul art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008'.

Recursul paratului Marin Constantin, aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, are termen de judecata 05.11.2020.

Conform datelor communicate, atat de Serviciul Roman de Informatii – prin adresa nr. 90514 din 14.03.2019 –, cat si de catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii – prin adresa nr. P 552/19 din 13.03.2019 –, au fost identificate, pe de o parte, doar declaratia pe propria raspundere datata 02.03.2015 si asumata prin semnatura de col. (r) Marin Constantin, dupa momentul preluarii functiei de sef al Directiei Judetene de Informatii Dambovita si adresa, sub forma tabelara, nr. S/5052 din 02.03.2015 (dupa declasificare, nr. 88887 din 13.03.2019), in care, la pozitia nr. 37, figureaza ofiterul in cauza, avand ca emitent Serviciul Roman de Informatii si adresata Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

Procurorul militar a concluzionat ca in cauza nu au fost identificate indicii cu valoare probatorie care sa obiectiveze eventuala rea-credinta a 'col. (r) Marin Constantin, la data faptelor sef al Directiei Judetene de Informatii Dambovita, a carui declaratie pe propria raspundere data la 02.03.2015, in sensul ca nu 'a fost lucrator sau colaborator al Securitatii in sensul art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008', a avut la baza propria reprezentare asupra realitatii, constatarile Consiliului, cu referire la calitatea de 'lucrator al Securitatii in sensul art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008' neavand caracter definitiv. De altfel, si in conditiile in care ar fi existat o asemenea hotarare definitiva a instantei civile, prin raportare la prevederile, cu valoare de principiu si caracter obligatoriu, ale art. 28 alin. 2 Cod procedura penala, aceasta nu ar fi avut drept consecinta nasterea unei prezumtii certe cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care ar fi savarsit-o si a vinovatiei acesteia'.

In mod corect, procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia de clasare a retinut ca reglementarile incidente in materie impuneau, pe de o parte, ulterior numirii in functia de sef al Directiei Judetene de Informatii Prahova, din data de 26.03.2009, respectiv al numirii in functia de sef al Directiei Judetene de Informatii Dambovita, din data de 01.07.2014, formularea in conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 teza I din OUG nr. 24/2008, de catre col. (r) Marin Constantin, a unei declaratii pe propria raspundere, cu referire la apartenenta anterioara ca lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia, in sensul prevazut de art. 2 lit. a si b din OUG nr. 24/2008, iar pe de alta parte, in sarcina Serviciului Roman de Informatii, in conformitate cu prevederile art. 5 alin. 4 din OUG nr. 24/2008, obligatia de a comunica, in termen de 30 de zile de la data numirii in functie a ofiterului, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii identitatea persoanei care indeplinea functia ce atragea obligatia comunicarii, insotite de declaratia acesteia pe propria raspundere.

In ceea ce priveste declaratia pe propria raspundere data la 02.03.2015 de col. (r) Marin Constantin in conformitate cu prevederile prevederile art. 5 alin. 1 teza I din OUG nr. 24/2008, se constata, in raport de verificarile efectuate de CNSAS, cat si de hotararea Curtii de Apel Bucuresti, ca exista indicii care contureaza banuiala rezonabila ca sus-numitul a dat o declaratie care nu corespundea adevarului, situatie in care organul de urmarire penala are obligatia de a cerceta corespunzator fapta si de a administra toate probele necesare lamuririi cauzei sub toate aspectele.

Din aceasta perspectiva, modul in care faptuitorul isi prezinta realitatea poate fi relevant doar in masura in care exista posibilitatea unei erori asupra starii de fapt declarate ori in cazul unei afectiuni medicale apte a determina distorsionari de perceptie. Or, in cauza este vorba despre o realitate legata de cariera faptuitorului, prin excelenta cat se poate de evidenta pentru acesta, imposibil, obiectiv, a nu fi cunoscuta ori a fi perceputa eronat de cel care a trait-o”.

* Cititi aici intreaga incheiere privind redeschiderea urmaririi penale