Daca pana acum procurorul Adrian-Valentin Muntean (foto 1) de la Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara era celebru pentru paradelile comise pe vremea cand activa la DNA Oradea, acum magistratul si-a trecut in palmares o solutie prin care efectiv batjocoreste tragedia unei mame.

La 18 decembrie 2024, Muntean a clasat in mai putin de trei randuri dosarul nr. 718/P/2016, unde ar fi trebuit sa faca lumina in legatura cu moartea unei tinere in varsta de numai 23 de ani.

Ne referim la jurista Loredana Dambean, cea care in 12 septembrie 2011, imediat dupa absolvirea facultatii, a decedat in conditii suspecte la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Deva. Din 2011 pana in prezent, Maria Dambean – mama Loredanei – se lupta cu stoicism in instante, incercand sa obtina tragerea la raspundere a celor vinovati pentru decesul fiicei. Subliniem ca aceasta este a sasea clasare prin care trece cauza, in ciuda faptului ca instantele au dispus constant redeschiderea anchetei.

Ramane cum a zis organul

Revenind la procurorul Adrian Muntean: fosta vedeta de la DNA Oradea a clasat dosarul pe „fapta nu este prevazuta de legea penala” (art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala), preluand pe nemestecate referatul emis in 28 noiembrie 2024 de catre inspectorul (locotenentul) Bogdan Pradatu (foto 2) de la IPJ Hunedoara. Opt dintre cele zece pagini ale compunerii lui Pradatu sunt ocupate de istoria cazului, o singura fraza reprezentand contributia propriu-zisa a purtatorului de epoleti.

In 20 februarie 2025, ordonanta lui Muntean a fost confirmata de catre sefa PT Hunedoara Adriana-Cristina Hurdubeu (foto 3), procuroarea respingand astfel plangerea Mariei Dambean. Nu avem ce citat sa redam din ordonanta procuroarei Hurdubeu, intrucat ea este copy-paste integral dupa ordonanta executantului Muntean, care la randul ei este copy-paste dupa referatul politistului Pradatu. (O gasiti anexata la final, alaturi de referat.)

Parchetul a refuzat sa audieze personajul-cheie

Lumea Justitiei prezinta nu doar referatul si ordonantele, ci mai ales plangerea pe care Maria Dambean – reprezentata de catre avocatul Cristian Zeiler (foto 4) – a depus-o la Judecatoria Deva luni, 17 martie 2025. In esenta, mama Loredanei acuza ca procurorul Adrian Muntean a refuzat sa audieze o persoana care ar fi putut face lumina in aceasta speta. Este vorba despre Claudiu Oiegar, medicul legist de la IML Hunedoara care a efectuat prima autopsie – cea din 2011, imediat dupa decesul tinerei.

De asemenea, Maria Dambean acuza ca procurorii Adrian Muntean si Cristina Hurdubeu au ignorat complet probele de la dosar care indica mai multe urme suspecte de violenta pe cadavrul Loredanei.

„Consider ca toate aceste echimoze si lovituri nu puteau proveni din alta parte decat din cabinetul medical din cadrul Unitatii de Primiri Urgente Interne – acesta fiind, de altfel, motivul stergerii filmarii video de pe holul U.P.U. inainte de a fi introdusa fiica mea in cabinetul medical, precum si al aruncarii hainelor fiicei mele, in contextul in care fiica mea nu a fost o fumatoare inraita, iar din fisele medicale ale medicului de familie nu rezulta ca fiica mea a fost in evidentele sale cu boli ale organelor interne”, subliniaza Dambean.

Incheiem, mentionand ca pe rolul Judecatoriei Deva s-a format dosarul nr. 1984/221/2025, care i-a fost repartizat judecatoarei Ioana-Nicoleta Gheberta (foto 5), presedinta instantei. Primul termen a fost fixat pentru data de 15 aprilie 2025.

Redam principalul pasaj din ordonanta de clasare a procurorului Adrian Muntean (vezi facsimil 1):

„In urma completarii urmaririi penale in dosarul penal nr. 718/P/2016, organele de cercetare penala ale politiei judiciare din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Deva Serviciul de Investigatii Criminale au intocmit referatul din data de 28.11.2024, prin care au propus clasarea cauzei penale, avand ca obiect efectuarea de cercetari privind comiterea infractiunii de ucidere din culpa, fapta prev. si ped. de art. 192 alin. 1 si alin. 2 C.pen., retinandu-se incidenta cazului de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarii actiunii penale prevazut de art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., respectiv fapta nu este prevazuta de legea penala.

In urma examinarii probatoriului administrat in cauza, apreciez ca solutia propusa de organele de cercetare penala ale politiei judiciare este legala si temeinica, motiv pentru care imi insusesc argumentele cuprinse in propunerea acestora”.

Prezentam cel mai important fragment din referatul politistului Bogdan Pradatu:

„Analizand aspectele expuse anterior, rezulta ca moartea numitei Dambean Loredana Viorica a fost de natura neviolenta, survenita in urma unui tromboembolism pulmonar masiv cu infarctizare hemoragica pulmonara, cu hemotorax stang, cu acidoza metabolica consecutiva, necroza hemoragica tubulara renala si edem cerebral, survenite in contextul tromboembolismului pulmonar prin lipsa de ventilatie si perfuzie pulmonara cu hipoxie si hipercapnie. Cauza tromboembolismului in cazul de fata poate fi utilizarea de substante anticonceptionale la o persoana fumatoare si la care s-au putut adauga alterari de coagulabilitate sangvina intrinseca prin afectiuni distrofice hepatice.

In cauza, dupa redeschiderea urmaririi penale 23.10.2023 s-a procedat la reaudierea in calitate de persoana vatamata / parte civila a numitei Dambean Maria, recum si a martorilor Fulea-Mihut Nicolae (n.r. cuscrul Mariei Dambean; tatal sotiei lui Marius Dambean, fratele Loredanei), Dambean Marius-Constantin (n.r. fratele Loredanei) si Glava Marius-Valentin (n.r. iubitul Loredanei), ocazie cu care acestia au facut adaugiri declaratiilor date, toti precizand ca au luat la cunostinta, direct sau indirect, despre existenta unui traumatism la nivelul capului numitei Dambean Loredana Viorica. De asemenea, din declaratia martorului Dambean Marius-Constantin a reiesit ca acesta a atins, cu ocazia exhumarii cadavrului numitei Dambean Loredana Viorica, craniul acesteia, observand in mod direct fractura de la nivelul craniului. Or, cele declarate de martor nu corespund cu cele declarate de partea civila Dambean Maria, o parte precizand ca a atins craniul care se afla situat pe o bordura, pe un mormant invecinat, iar cealalta parte precizand ca martorul Dambean Marius-Constantin a mers prin spatele mortului, unde a vazut si a atins craniul.

In fine, tinand cont de faptul ca martorul si partea civila nu detin cunostinte privind activitatea de medicina legala, se poate onchide ca 'fractura' despre care se face referire sa fie un sant vascular, asa cum ziese din avizul emis de catre Comisia Superioara Medico-Legala din cadrul Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' Bucuresti, dat fiind ca la nivelul calotei craniene nu au fost constate fracturi si nici la nivelul coloanei cervicale.

Intr-adevar, numita Dambean Loredana Viorica a suferit o leziune traumatica obiectivata prin infiltrat sanguin epicranian in regiunea frontala stanga si o fractura de cubitus drept 1/3 inferioara, care pot data din data de 12.09.2011, insa aceste leziuni nu au legatura de cauzalitate in tanatogeneza si nu sunt de natura sa puna viata in primejdie si de asemenea producerea unei infirmitati posttraumatice si nici a unui prejudiciu estetic grav si permanent. Totodata, coroborat cu declaratiile martorului Glava Marius Constantin, care sustine ca a auzit galagie in bucatarie in imineata zilei de 12.09.2011 (deschiderea usii de la frigider, mutatul scaunului), numita Dambean Loredana Viorica fiind gasita intinsa pe coltarul din bucatarie, exista posibilitatea ca aceste leziuni sa se fi produs printr-o cadere accidentala, fara interventia vreunui factor de natura umana.

De asemenea, toate aceste argumente sunt intarite prin avizul E1/18185/2023 emis de catre Comisia Superioara Medico-Legala din cadrul Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' Bucuresti, in cadrul caruia se enunta faptul ca nu se constata fracturi la nivelul calotei craniene (ci doar santuri vasculare), nu se evidentiaza fracturi la nivelul coloanei cervicale, iar reanalizarea lamelor histopatologice confirma prezenta unui trombembolism pulmonar, cu aparitia secundara a unui infarct pulmonar, ce constituie cauzele initiala si, respectiv, directa de deces.

Raportat la obiectiunile partii civile Dambean Maria, conform carora avizul nr. E1/18185/2023 emis de catre Comisia Superioara Medico-Legala din cadrul Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' Bucuresti si raportul de noua expertiza medico-legala prin exhumare cu nr. A.5/656/2017 din 01.09.2017 intocmit de catre INML 'Mina Minovici' Bucuresti si avizat in data de 18.10.2017 de catre Comisia de Avizare si Control de pe langa INML 'Mina Mirovici' Bucuresti nu puteau fi decat mai putin fiabile decat raportul de autopsie, care fuse intocmit chiar in ziua decesului, facem precizarea ca raportat la Ordonanta 1/2000, art. 24, alin. 1 si 2, 'Comisia superioara medico-legala verifica si avizeaza din punct de vedere stiintific, la cererea organelor in drept, concluziile diverselor acte medico-legale si se pronunta asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale' si 'in cazul in care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisa superioara medico-legala recomanda refacerea totala sau partiala a lucrarilor la care se refera actele primite pentru verificare si avizare, formuland propuneri in acest sens sau concluzii proprii'.

Or, in aceasta cauza, prin avizul nr. E1/18185/2023 al Comisiei Superioare Medico-Legale din cadrul Institutului National de Medicina Legala 'Mir Minovici' Bucuresti, alcatuita din specialisti de pe teritoriul tarii, s-a apreciat ca in cauza nu se va aviza Raportul de expertiza medico-legala nr. 161.144/B/22.05.201 efectuat la Serviciul Judetean de Medicina Legala Hunedoara si nici Raportul de noua expertiza medico-legala nr. 1926/17.11.2015 efectuat la Institutul de Medicina Legala Timisoara si nici nu s-a propus refacerea totala sau partiala a acestor acte, stabilind ca se avizeaza doar Raportul de expertiza medico-legala prin exhumare nr. A5/6556/2017 din data de 21.08.2017, avizat de Comisia Avizare si Control prin avizul nr. E2/6556/2017 din data de 20.10.2017, efectuat la Institutul National de Medicina-Legala 'Mina Minovici' Bucuresti, corect intocmit procedural si argumentat stiintific.

In cauza nu au fost identificate erori in ceea ce priveste ingrijirile medicale acordate numitei Dambean Loredana Viorica”.

Iata plangerea Mariei Dambean impotriva clasarii (vezi facsimil 2):

„Dupa cum am aratat si in fata primului procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara, prin hotararea din 03.05.2022 a Curtii Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 22957/19), publicata in Monitorul Oficial nr. 329 din 19.04.2023, s-a constatat incalcarea art. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului sub aspect procedural.

In considerentele hotararii, instanta de contencios european al drepturilor omului a retinut urmatoarele:

'In cazurile de deces, daca nu s-a stabilit inca de la inceput si in mod clar ca decesul este rezultatul unui accident sau al unei alte fapte neintentionate si daca, avand in vedere faptele, argumentul omuciderii este cel putin intemeiat, aceste principii impun efectuarea unei anchete care indeplineste criteriile minime de eficienta si care urmareste sa clarifice circumstantele decesului (pct. 28).

Curtea constata ca a treia expertiza, realizata la sase ani de la deces, pe baza examinarii tesuturilor prelevate dupa exhumarea trupului, a ajuns la concluzii diametral opuse fata de concluziile coerente ale autopsiei si ale celorlalte doua rapoarte de expertiza cu privire la cauza decesului (pct. 31).

Aceasta a treia expertiza a fost decisiva pentru rezultatul anchetei, desi nu continea niciun element care sa permita sa se raspunda la contradictiile flagrante dintre constatarile acestei expertize si cele ale rapoartelor precedente si desi trecea complet sub tacere constatarea autopsiei privind fractura oaselor craniului victimei Mai mult, din cauza trecerii timpului, aceasta expertiza, efectuata la sase ani dupa deces, nu putea decat sa fie mult mai putin fiabila decat raportul de autopsie, care fusese intocmit chiar in ziua decesului (pct. 32).

Or, avand in vedere aceste elemente, reclamanta putea sa spere in mod rezonabil ca organele judiciare sa solicite avizul Comisiei superioare medico-legale (pct. 33).

In plus, numai un aviz aprofundat, dovedit stiintific, care sa contina o solutie motivata in raport cu aceste contradictii, ar fi fost de natura sa le inspire justitiabililor incredere in actiunea justitiei si sa asiste organele judiciare in exercitarea functiilor lor (a se vedea, mutatis mutandis, Eugenia Lazar impotriva Romaniei, nr. 32.146/05, pct. 83, 16 februarie 2010).

Cu toate acestea, autoritatile interne au refuzat sa sesizeze Comisia superioara medico-legala (supra, pct. 14). Acestea s-au bazat exclusiv pe ultima expertiza si nu au raspuns argumentelor reclamantei, intemeiate pe constatarile raportului de autopsie si ale celorlalte doua expertize, care indicau o posibila moarte violenta. Procedand astfel, autoritatile interne nu au actionat pentru a clarifica complet elementele esentiale ale anchetei, in special circumstantele in care s-a produs traumatismul cranian evidentiat de autopsie si eventualul rol pe care l-a avut acesta in embolia retinuta drept cauza a decesului, in cadrul ultimei expertize (pct. 35).

Prin urmare, nu se poate considera ca autoritatile interne au efectuat o ancheta efectiva cu privire la circumstantele decesului fiicei reclamantei (pct. 36).

Asadar, Curtea constata ca, in speta, au fost incalcate obligatiile pozitive ce revin statului parat in temeiul aspectului procedural al art. 2 din Conventie' (pct. 37).

In speta, instanta de contencios european al drepturilor omului a constatat incalcarea art. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului sub aspect procedural, intrucat autoritatile interne nu au efectuat o ancheta efectiva cu privire la circumstantele decesului fiicei mele, Dambean Loredana Viorica, iar consecintele incalcarii art. 2 din Conventie continua sa se produca, deoarece nici pana astazi nu au fost lamurite circumstantele decesului fiicei mele, incalcarea textului Conventiei fiind una continua.

Urmare admiterii cererii de revizuire formulate de subsemnata prin incheierea penala nr. 406/CC/23.10.2023 a judecatorului de camera preliminara din cadrul Judecatoriei Deva, a fost reluata ancheta penala in cazul decesului fiicei mele, insa ancheta desfasurata nu respecta exigentele hotararii C.E.D.O.

In concret, nici in urma admiterii cererii de revizuire nu a fost efectuata o ancheta efectiva, care sa lamureasca circumstantele decesului fiicei mele.

Desi exista patru expertize in cauza, daca se considera si necropsia ca fiind expertiza, ultima – produsa dupa 6 ani de la moarea victimei – este sub toate aspectele contradictorie cu celelalte trei, inclusiv cu necropsia care, fiind efectuata la cateva ore dupa deces, este mult mai credibila si mai fiabila, asa cum se arata si in Hotararea C.E.D.O. din 2022, prin care s-a dispus refacerea anchetei.

Inspirandu-ma din doctrina si jurisprudenta in aceasta materie, pot sa sustin ca concluziile raportului de noua expertiza prin exhumare nu au valoare probatorie absoluta doar pentru ca provin de la o comisie din cadrul I.N.M.L. 'Mina Minovici' Bucuresti si pentru ca prin exhumare s-au gasit doar ramasitele scheletice ale decedatei.

Singura afectiune, ce s-a constatat prin examinarea scheletului, a fost o despicatura a craniului in zona fronto-temporala stanga, dar gravitatea acesteia a fost substantial minimalizata, considerandu-se ca nu de aici a provenit decesul, intrucat fisura ar fi fost vindecabila in 35 de zile de spitalizare.

Prin urmare, argumentele prin care se sustine moartea neviolenta nu decurg din examinarea scheletului victimei exhumat, ci din reobiectivarea clinica, 'necroptic macropscopica si microscopica', a probelor histopatologice recoltate la necropsie. Din aceasta 'obiectivare clinica' a probelor aratate rezulta, intr-o traducere pe un inteles mai comun a termenilor medicali (pur stiintifici, folositi in raportul de noua expertiza prin exhumare), ca decesul este patologic si s-ar datora unor afectiuni pulmonare (depresiei respiratorii acute) si ale ficatului (distrofie hepatica), acidozei sangelui ori necrozei sistemului renal, tulburari pe care victima le-ar fi avut atunci cand a fost adusa la spital. Se mai arata in raport ca aceste afectiuni ar fi fost posibil sa le fi capatat datorita folosirii de produse anticonceptionale de catre o persoana fumatoare si la care s-au putut adauga 'alterari de coagulare a sangelui'. Din aceasta enumerare rezulta ca, atunci cand victima a fost dusa la Sectia U.P.U. a Spitalului Judetean de Urgenta, de abia mai respira, ceea ce nu rezulta, catusi de putin, din vreo declaratie a persoanelor cu care a avut contact in respectiva sectie.

Fata de cele de mai sus, ascultarea ca martor a medicului legist OIEGAR CLAUDIU era absolut necesara, tocmai pentru ca raportul sau emis in urma necropsiei, desi confirmat de rapoartele urmatoarelor doua expertize (a S.M.L. Hunedoara si a I.M.L. Timisoara), este infirmat de raportul de expertiza medico-legala intocmit in urma exhumarii de IN.M.L. Mina Minovici, care devine, astfel, singura lucrare medico-legala din cele patru care s-au efectuat in cauza.

Scopul audierii ca martor a medicului legist este legat si de necesitatea explicarii raportului de expertiza emis in urma necropsiei, in situatia in care, prin depozitia sa, trebuie sa arate esenta termenilor si formularilor de specialitate folosite, putandu-i-se solicita sa isi fundamenteze de ce a recurs la metoda de lucru folosita si sa explice in ce mod semnele diagnosticului folosit i-au permis formularea concluziilor asupra decesului victimei, precum si in ce masura aceste concluzii sunt intemeiate pe constatarile din cursul necropsiei.

Daca raportul de noua expertiza medico-legala emis in urma exhumarii ar putea sa aiba forta probanta superioara fata de alte mijloace de proba, chiar fata de cel emis in urma necropsiei, totusi, in ceea ce priveste caracterul stiintific al unuia sau altuia, consider ca raportul de la exhumare nu plaseaza neaparat pe o pozitie superioara aceasta proba in raport cu necropsia si cu urmatoarele doua expertize, doar pentru ca, asa cum am aratat mai sus, provine de la o institutie medico-legala superioara.

Se impune sa fie avute in vedere timpul trecut de la deces, in care au fost efectuate, si materialul avut la dispozitie pentru expertiza in cazul fiecareia: necropsia s-a efectuat la cateva ore dupa deces, iar ultimul raport de experiza a survenit dupa 6 ani; la necropsie, medicul legist a avut la dispozitie cadavrul victimei in integralitatea sa, iar comisia de expertiza de la exhumare doar ramasitele scheletice. Care sunt concluziile medicului legist OIEGAR CLAUDIU pe acest aspect (daca are sau nu unele indoieli) se va putea stabili numai prin audierea sa ca martor.

Avizul nr. E1/18185/2023 din data de 09.02.2024 emis de Comisia Superioara medico-legala nu raspunde exigentelor deciziei C.E.D.O. din cauza subsemnatei impotriva Romaniei, intrucat nu este un aviz APROFUNDAT, DOVEDIT STIINTIFIC, care sa contina o solutie motivata in raport cu contradictiile flagrante dintre expertizele medico-legale efectuate, cata vreme insasi C.E.D.O. a retinut ca ultima expertiza trece complet sub tacere constatarea autopsiei privind fractura oaselor craniului victimei. Mai mult: din cauza trecerii timpului, aceasta expertiza, efectuata la sase ani dupa deces, nu putea decat sa fie mult mai putin fiabila decat raportul de autopsie, care fusese intocmit chiar in ziua decesului.

Avizul din data de 09.02.2024 este unul formal, superficial, care se refera doar la ultimul raport de expertiza medico-legala, intocmit la sase ani de la decesul fiicei mele, pe cand raportul de autopsie a fost intocmit in ziua imediat urmatoare decesului fiicei mele, medicul examinand nemijlocit intregul cadavru al fiicei mele.

Tocmai de aceea, in vederea respectarii principiului aflarii adevarului, consacrat de art. 5 alin.1 Cod proc.pen., tinand seama si de art. 179 alin.1 Cod proc.pen., medicul legist Oiegar Claudiu trebuia audiat, prezentandu-i-se imaginile efectuate cu ocazia efectuarii autopsiei (imagini care au fost depuse la dosar doar in anul 2024), tocmai pentru a se lamuri contradictiile dintre rapoartele de expertiza, data fiind si neconformitatea cu realitatea a avizului nr. E1/18185/2023 din data de 09.02.2024 emis de Comisia Superioara medico-legala – mai ales ca dumnealui a examinat intreg cadavrul fiicei mele imediat dupa deces.

Din cate am inteles vazand fotografiile de la autopsie, am observat partea stanga a capului (tampla stanga) umflata (tumefiata) si invinetita, la fel fiind si arcada ochiului stang (fotografiile nr. 3, 5, 6, 7), putandu-se observa si sangele scurs din partea stanga a gurii fiicei mele, iar, din fotografia nr. 4, se poate observa ca fiica mea este complet invinetita pe partea stanga.

Fac precizarea ca, la momentul preluarii fiicei mele de catre personalul medical (Urs Ioana, Andris Viorica si Dioane Niculina), fiica mea era constienta, nu avea sange la gura si nu era lovita la cap, din probele administrate in prezent nerezultand contrariul, ceea ce inseamna ca lovitura la cap si sangele scurs pe partea stanga a gurii nu puteau surveni cu 4-6 ore dinainte de internare, iar o persoana care decedeaza din cauza unei embolii pulmonare nu are cum sa prezinte lovitura (gaura) la cap (partea stanga a acestuia).

Din alte fotografii (de exemplu, fotografiile nr. 9, 10, 14, 15, 16, 17, 22, 23, 24, 25, 26, 27), rezulta ca fiica mea prezenta multiple echimoze si sub sanul stang, pe ambele parti laterale ale abdomenului, pe ambele picioare (mai pronuntate pe piciorul drept), pe brate, pe spate, dar si sange inchegat pe partea stanga a capului.

Dupa cum se poate observa, aceste aspecte nu au fost avute deloc in vedere de procurori cu ocazia solutionarii dosarului penal.

Pentru motivele aratate mai sus, consider ca toate aceste echimoze si lovituri nu puteau proveni din alta parte decat din cabinetul medical din cadrul Unitatii de Primiri Urgente Interne, acesta fiind, de altfel, motivul stergerii filmarii video de pe holul U.P.U. inainte de a fi introdusa fiica mea in cabinetul medical, precum si al aruncarii hainelor fiicei mele, in contextul in care fiica mea nu a fost o fumatoare inraita, iar din fisele medicale ale medicului de familie nu rezulta ca fiica mea a fost in evidentele sale cu boli ale organelor interne (ficat, stomac, plamani, rinichi etc.).

Prin respingerea cererii de audiere a medicului legist Oiegar Claudiu, practic, NU se respecta decizia C.E.D.O. pronuntata in cazul meu, ceea ce este inadmisibil intr-un stat de drept.

Prin ordonanta din data de 12.02.2025, primul procuror nu face o analiza proprie a cauzei, ci reia starea de fapt din ordonanta de clasare a procurorului de caz din data de 18.12.2024, fara a se pronunta efectiv asupra criticilor subsemnatei din plangerea formulata impotriva celei din urma ordonante in temeiul art. 339 alin.1 si 4 Cod proc.pen.

Solicit desfiintarea ordonantelor de clasare si completarea cercetarilor penale prin audierea medicului legist in prezenta aparatorului meu ales in temeiul art. 93 alin.1 Cod proc.pen., pentru ca acesta sa aiba posibilitatea de a adresa intrebari medicului legist”.

* Cititi aici intregul referat al politistului Bogdan Pradatu

* Cititi aici ordonanta prin care sefa PT Hunedoara a mentinut clasarea