Unul dintre criticii cei mai pertinenti ai Ghidului privind selectia candidatilor pentru functia de judecator la ICCJ este Curtea de Apel Bucuresti (prezidata de fostul membru al CSM, Dan Lupascu - foto) care, dupa ce si-a consultat judecatorii, a exprimat puncte de vedere usturatoare la adresa acestui proiect adoptat de fostii CSM-isti si pus in dezbatere de actualii membri ai Consiliului.

Curtea de Apel Bucuresti opineaza ca, prin acest proiect, se risca inlocuirea unui mod de promovare subiectiv, cu un altul, la fel de subiectiv, ca nu se pune accentul pe activitatea efectiva a judecatorului, ci „il apropie, ca si conceptie, de concursul pentru definitivare in profesie”. Majoraritatea judecatorilor Curtii de Apel arata ca proiectul are o problema de legalitate a procedurii, pentru ca are propuneri care adauga la lege, cum ar fi: instituirea unui concurs printr-o Hotarare a CSM, in conditiile in care Legea 303/2004 nu prevede ca promovarea se face astfel, evaluarea psihologica este prevazuta prin legea doar in cazul admiterii in magistratura si promovarea in functii de conducere, nu si promovarea la Inalta Curte, iar procedura de promovare propusa de Ghid: “creeaza diferentieri nejustificate fata de celelalte proceduri prevazute pentru promovarea la instantele ierarhic superioare”. Mai mult, modul de abordare al evaluarii este criticabil, in opinia judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, intrucat “nu pune accent pe activitatea efectiva a judecatorului, nu verifica suficient conduita profesionala a judecatorului (in sedintele de judecata, felul in care comunica, calitatea redactarii hotararilor, samd)”. Ghidul pune accent preponderent pe nivelul cunostintelor teoretice, fara a tine cont de profilul real al judecatorului de instanta suprema”. Pe de alta parte, este discutabil modul in care e conceputa promovarea, intrucat favorizeaza judecatorii care sustin examene de promovare in functii de executie la instante superioare, in cascada (dintr-o sesiune in alta). Se arata ca actuala forma de promovare in functii de executie este perceputa ca o vulnerabilitate in activitatea practica, tocmai pentru ca nu evalueaza capacitatea celui care stapaneste cunostintele teoretice, de a le pune in practica corespunzator.

Fara profesori de drept in comisiile de evaluare a candidatului pentru ICCJ!

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti considera ca “publicitatea excesiva a procedurii de interviervare incalca dreptul la imagine al persoanei”. Publicitatea este oricum asigurata prin publicarea raportului comisiei de evaluare si a celorlalte date. Mai mult decat atat, pentru nicio alta functie publica, promovarea nu este expusa unui asemenea regim de publicitate. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti si-au manifestat in majoritate opozitia fata de propunerea ca din comisia de evaluare sa faca parte profesori de drept, deoarece: “Unii dintre acestia nu au contact cu activitatea de judecata, iar dintre cei care au, majoritatea sunt colaboratori sau detin case de avocatura, aspect de natura a genera un conflict etic”. De altfel, nici propunerea ca din aceste comisii sa faca parte judecatori de la Curtile de Apel nu este acceptata, intrucat acestia sunt egali in grad cu candidatul, in multe cazuri, motiv pentru care nu ar prezenta obiectivitate. Nici raportul Inspectiei Judiciare a CSM nu este justificat in promovarea judecatorilor la Inalta Curte, intrucat buna reputatie a unui judecator in functie este prezumata pana la proba contrarie. Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti sustin necesitatea stabilirii unui profil al judecatorului de Curte Suprema si abia dupa aceea sa fie conturate mecanismele apte sa il promoveze. “Este unanim acceptata ideea ca promovarea trebuie sa se bazeze pe merite, iar procedura sa fie apta sa propulseze pe judecatorul care s-a remarcat efectiv in activitatea profesionala (…) comisiile pot fi formate din practicieni (judecatori de la Sectia ICCJ la care se promoveaza), aptitudinile pentru promovarea la ICCJ trebuie sa vizeze experienta ca judecator in solutionarea cailor de atac, fata de competenta ICCJ, si nu cunostintele teoretice, precum si experienta in solutionarea cauzelor complexe”.