O stire a facut inconjurul presei in ultimele zile: joi, 1 iulie 2021, Curtea de Apel Bucuresti a constatat inexistenta Hotararii Comitetului National pentru Situatii de Urgenta nr. 36/2020, prin care a fost certificata pandemia de COVID-19 declarata de OMS si au inceput sa fie carantinati romanii intorsi din strainatate. Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate argumentele celui care a cerut in instanta acest lucru. Este vorba despre Adrian Cristian Secu (foto 2), student la Facultatea de Drept a Universitatii Ecologice Bucuresti si absolvent al Facultatii de Inginerie electrica si stiinta calculatoarelor din Universitatea Transilvania (Brasov).

Si nu e doar atat: tot joi, Curtea de Apel Bucuresti a constatat inexistenta HCNSU 28/2021 si a art. 1 din HCNSU 40/2021, ca urmare a altei actiuni depuse tot de Adrian Secu. HCNSU 28/2021 a stabilit lista tarilor din care statul roman te carantineaza odata intors in tara, precum si impartirea lor in zone (verde, galbena si rosie). La randul lui, articolul 1 din HCNSU 40/2021 a operat o reimpartire a celor trei zone stabilite prin Hotararea 28/2021. (Secu nu a atacat si al doilea articol din Hotararea 40/2021, deoarece acesta nu are legatura cu restrictiile pandemice. Gasiti anexate la final toate cele trei hotarari, impreuna cu anexele lor, precum si ambele actiuni depuse de student in instanta.)

Prin doua actiuni separate (prima cu privire la HCNSU 36/2020 si a doua in legatura cu HCNSU 28/2021 si art. 1 din HCNSU 40/2021), Adrian Secu i-a cerut Curtii de Apel Bucuresti sa constate inexistenta primelor doua hotarari si a primului articol din cea de-a treia, pentru simplul motiv ca nimeni nu s-a obosit sa le publice in Monitorul Oficial. La randul lui, judecatorul Amer Jabre (foto 1) de la Sectia a IX-a Contencios administrativ si fiscal a CAB i-a dat castig de cauza studentului in ambele dosare, constatand inexistenta tuturor Hotararilor CNSU 36/2020 si 28/2021, precum si inexistenta art. 1 din HCNSU 40/2021. Mentionam ca in a doua cauza magistratul Jabre nu a fost singur in complet, ci impreuna cu judecatoarele Alina Pohrib si Ioana Raluca Carpen.

De asemenea, in primul dosar, Amer Jabre i-a aprobat lui Secu sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a intregii Legi nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic (pe scurt: legea carantinarii). Lumea Justitiei va prezenta intr-o editie viitoare aceasta exceptie de neconstitutionalitate. Tot atunci, veti vedea si de ce unul dintre dosare a fost judecat de catre un complet format dintr-un singur judecator, nu din trei judecatori, asa cum prevede Legea 136/2020 in unele cazuri.

Redam cele doua minute ale sentintelor pronuntate de catre judecatorul Jabre:

- sentinta nr. 1075/2021 din dosarul nr. 2516/2/2021 (vizand HCNSU 36/2020):

„Sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr.136/2020.

Admite actiunea in parte. Constata inexistenta HCNSU nr.36/21.07.2020.

Respinge capatul de cerere privind publicarea in Monitorul Oficial. Obliga paratul CNSU la plata catre reclamant a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in taxa de timbru.

Cu recurs, in 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucuresti, sub sanctiunea nulitatii. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin intermediul grefei instantei, azi, 01.07.2021”.

- sentinta nr. 1076/2021 din dosarul nr. 4331/2/2021 (vizand HCNSU 28/2021 si HCNSU 40/2021):

„Respinge exceptia tardivitatii. Respinge cererea de interventie accesorie, ca inadmisibila.

Admite actiunea, in parte. Constata inexistenta art.1 din HCNSU nr.40/2021 si a Anexelor aferente, precum si inexistenta HCNSU nr.28/2021 si a Anexelor la aceasta.

Respinge in rest actiunea. Obliga paratul CNSU la plata cheltuielilor de judecata in suna de 100 lei.

Cu recurs in 2 zile de la comunicare Pronuntata azi, 01.07.2021, prin mijlocirea grefei”.

Prezentam cele mai importante pasaje din actiunea lui Adrian Secu impotriva HCNSU 36/2020:

„Solicit instantei ca prin Hotararea ce o va pronunta sa dispuna:

- in principal, constatarea inexistentei Hotararii nr. 36 din 21.07.2020 a CNSU privind constatarea pandemiei de COVID-19 si stabilirea unor masuri necesar a fi aplicate pentru protectia populatiei;

- in subsidiar, in cazul respingerii capatului de cerere de mai sus, anularea Hotararii nr. 36 din 21.07.2020 a CNSU privind constatarea pandemiei de COVID-19 si stabilirea unor masuri necesar a fi aplicate pentru protectia populatiei;

- in subsidiar, in cazul respingerii capatului de cerere de mai sus, constatarea inopozabilitatii fata de persoana mea a Hotararii nr. 36 din 21.07.2020 a CNSU privind constatarea pandemiei de COVID-19 si stabilirea unor masuri necesar a fi aplicate pentru protectia populatiei;

- in subsidiar, in cazul respingerii capatului de cerere de mai sus, constatarea inexistentei art.1 din Hotararea nr. 36 din 21.07.2020 a CNSU, care prevede ca: 'Se certifica pandemia de COVID-19 declarata de Organizatia Mondiala a Sanatatii la data de 11.03.2020';

- in subsidiar, in cazul respingerii capatului de cerere de mai sus, anularea art.1 din Hotararea nr. 36 din 21.07.2020 a CNSU, care prevede ca: 'Se certifica pandemia de COVID-19 declarata de Organizatia Mondiala a Sanatatii la data de 11.03.2020';

- in subsidiar, in cazul respingerii capatului de cerere de mai sus, constatarea inopozabilitatii fata de persoana mea a art.1 din Hotararea nr. 36 din 21.07.2020 a CNSU, care prevede ca: 'Se certifica pandemia de COVID-19 declarata de Organizatia Mondiala a Sanatatii la data de 11.03.2020';

- publicarea in Monitorul Oficial a prezentei hotarari in caz de admitere in tot sau in parte, potrivit art. 15 alin.20 din Legea 136/2020;

- cu cheltuieli de judecata reprezentand taxa de timbru (n.r. 50 de lei)

Pentru urmatoarele motive: (...)

III. Interes procesual, legitim si actual (...)

Prin Decizia nr. 6455 din 2 decembrie 2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat ca prin Hotararea Comitetului National Pentru Situatii de Urgenta nr. 36/21.07.2020 s-a certificat pandemia de Covid-19 declarata de OMS la data de 11 februarie 2020, in acord cu dispozitiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 136/2020. Ce nu a fost invocat nici de instanta, dar nici de parti este ca in lipsa publicarii Hotararii CNSU, ea poate avea cel mult rolul unei probe, nu poate produce efecte erga omnes, pentru motivele ce vor fi expuse de mine pe fond.

Aceasta Hotarare a CNSU imi incalca dreptul procesual de a obtine o Hotarare in suspendarea actelor normative ilegale emise de Guvern si autoritatile publice locale in perioada 01.03.2020 – prezent.

Drept urmare, in dosarul 1193/2/2021, avand ca obiect suspendare act + anulare, mi s-a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii de suspendare in raport de art. 5 alin.3 Legea 554/2004, care prevede ca:

'(3) In litigiile referitoare la actele administrative emise [...] pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14'.

Insa, asa cum reiese din dispozitiile legale existente, trebuie sa existe o Hotarare a CNSU, precum Hotararea nr. 36/2020 atacata, care certifica starea de epidemie / pandemie in Romania, in lipsa unui ordin al Ministerului Sanatatii prin care sa se declare aceasta stare.

Potrivit art. 6 lit.a) din legea 136/2020, starea de epidemie din care sa rezulte o situatie de risc epidemiologic si biologic se declara prin ordin al ministrului sanatatii, iar aceasta obligatie este dedublata de prevederile art. 7 alin.1) lit. b din Capitolul II, Anexa II, a Legii nr. 153/2017, puse in aplicare prin Anexa 2, articol unic, litera A, punctele 1 si 9 ale Hotararii de Guvern nr. 153/2018, iar potrivit art. 6 lit. c), starea de risc epidemiologic si biologic pentru care se instituie masurile prevazute in prezenta lege se poate institui si prin pandemie declarata de Organizatia Mondiala a Sanatatii si certificata prin hotarare de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta.

Potrivit memoriului nr.0227/20.05.2020 depus de Organizatia Crime Harm Reduction (O.C.H.R.), Ministerului Sanatatii i-a fost adresata urmatoarea intrebare:

'Care este documentul emis de Ministrul Sanatatii si care este data emiterii si publicarii in Monitorul Oficial prin care este declarata, in mod oficial, Epidemia de Sars-Cov-2 pe teritoriul Romaniei?'

Prin adresa 2/5481/23.06.2020, Ministerul Sanatatii a precizat urmatoarele:

'Ministerul Sanatatii nu a emis nici un act normativ prin care sa declare epidemia de SARS – CoV-2 pe teritoriul Romaniei.

Declararea unei epidemii se realizeaza atunci cand numarul de cazuri de imbolnavire inregistrate la un moment dat intr-o regiune creste peste nivelul asteptat (endemic)'.

Prin urmare, Hotararea CNSU reprezinta singurul impediment in exercitarea dreptului procesual de a cere suspendarea actului normativ in dosarul sus-mentionat, deci actiunea prezinta interes, in sensul ca obtinerea unei Hotarari judecatoresti favorabile imi deschide dreptul de a intra pe fondul cauzei, intrucat exceptiile nu au fost solutionate.

IV. Fondul cauzei

1. INEXISTENTA

Prin forma ad validitatem se intelege acea conditie de validitate, esentiala si speciala, care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege, in lipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea naste in mod valabil.

Potrivit art. 7 alin.2 OUG nr. 21/2004, Comitetele pentru situatii de urgenta sunt organisme interinstitutionale cu rol decizional in managementul situatiilor de urgenta, hotararile acestora avand caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora, iar potrivit art 8^1 alin. 3, Comitetul national este un organism interinstitutional format din ministri sau secretari de stat desemnati de acestia si conducatori ai institutiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de acestia, in functie de tipurile de risc gestionate sau functiile de sprijin repartizate in competenta in cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta.

Distinct de actul juridic civil tipic, a carui nepublicare in conditiile legii atrage sanctiunea inopozabilitatii fata de terti, pentru ca un act administrativ cu caracter normativ sa fie valid si sa produca in mod legal efecte juridice general obligatorii, trebuie sa fie publicat.

Potrivit normelor imperative ale art. 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa: '(1) In vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I'.

Aceasta cerinta este dedublata de prevederile Legii nr.202/1998, care la art. 5 lit. h prevede ca actele normative ale organelor de specialitate ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, potrivit competentei lor stabilite prin lege, adoptate in vederea organizarii executarii legii, se publica in Monitorul Oficial, Partea I.

Autoritatea emitenta a Hotararii nr. CNSU nr. 36/2020 este Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, organ de specialitate al administratiei publice centrale, sub conducerea Guvernului. Prin urmare, intra sub incidenta art. 11 din Legea nr. 24/2000. (...)

Desi in legislatie nu este prevazuta o sanctiune expressis-verbis, nepublicarea actului administrativ normativ atrage sanctiunea inexistentei acestuia, conform jurisprudentei CEDO, ICCJ si CCR. (...)

2. NULITATEA ABSOLUTA (ANULAREA)

In cazul in care prezenta onorata instanta va inlatura apararile cu privire la sanctiunea inexistentei, amintesc ca sunt si instante care au retinut ca sanctiunea intervenita pentru nepublicarea actului nu este inexistenta, ci nulitatea absoluta. (...)

3. INOPOZABILITATEA

In cazul in care onorata instanta va inlatura criticile mai sus amintite, solicit constatarea inopozabilitatii fata de persoana mea.

In speta, potrivit ultimului articol din Hotarare, aceasta trebuie sa produca efecte doar intre partile componente ale Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta:

'Art.7 Prezenta hotarare se comunica tuturor componentelor Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, pentru punere in aplicare prin ordine si acte administrative ale conducatorilor acestora'.

Inopozabilitatea este acea sanctiune care intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.

Principalele deosebiri dintre nulitate si inopozabilitate sunt urmatoarele:

- Nulitatea presupune un act juridic nevalabil, cat timp inopozabilitatea presupune un act juridic incheiat cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la conditiile sale de validitate;

- In caz de nulitate, efectele privesc atat partile actului juridic, cat si terti, insa, in caz de inopozabilitate, efectele actului juridic se produc fata de parti (CNSU si Comitetele judetene), dar drepturile si obligatiile nascute din actul respectiv nu pot fi opuse tertilor;

- Cauzele de nulitate exista in momentul incheierii actului juridic, cat timp inopozabilitatea presupune, de regula, neindeplinirea unor formalitati ulterioare incheierii actului juridic.

Prin urmare, Hotararea nefiind publicata potrivit dispozitiilor legale aminite, este opozabila doar partilor interesate in a duce la indeplinire aceasta Hotarare, insa aceasta nu poate fi opusa tertilor.

V. Concluzii

Intrucat actul normativ al paratului nu a fost publicat in Monitorul Oficial, s-au incalcat atat prevederile Legii nr. 24/2000, Legii nr. 202/1998, cat si art. 1 alin.5) din Constitutie, in componentele sale privind accesibilitatea legii, calitatea legii si securitatea juridica”.

Iata principalele argumente ale lui Secu din actiunea contra HCNSU 28/2021 si a art. 1 din HCNSU 40/2021:

„Solicit instantei ca prin Hotararea ce o va pronunta sa dispuna:

1. constatarea inexistentei art.1 din Hotararea CNSU nr. 40/2021 si a anexelor sale;

constatarea inexistentei Hotararii CNSU nr. 28/2021 si a anexelor sale;

2. in subsidiar, in cazul respingerii capatului de cerere de mai sus, anularea art.1 din Hotararea CNSU nr. 40/2021 si a anexelor sale;

anularea Hotararii CNSU nr. 28/2021 si a anexelor sale;

3. publicarea Hotararii judecatoresti in Monitorul Oficial in cazul admiterii actiunii in tot sau in parte;

4. cu cheltuieli de judecata

pentru urmatoarele motive: (...)

II. Motivul actiunii

Intrucat anul acesta a fost un an de detentie in care am fost tinut in casa la ore tarzii in noapte, desi nu era nimeni pe strada, am luat amenda ca n-am purtat masca cu strada goala, nu mi s-a permis nici sa merg la o petrecere cu prietenii pentru ca reuniunile au fost interzise, a trebuit sa imi incalc obligatiile de munca si cele de scolaritate ca sa apuc sa ma duc la magazin pana in ora 18.00 ca sa-mi pot lua ceva de mancare si sa nu mor de foame, am acumulat foarte mult stres si kilograme, consider ca merit sa plec intr-o bine meritata vacanta in strainatate.

Drept urmare, mi-as dori sa vizitez Marea Britanie, tinand cont ca este un oras extraordinar, si in special as dori sa merg la Londra ca sa vizitez stadionul Anfield, stadionul echipei mele favorite de fotbal (n.r. Liverpool FC), vreau sa vad Big Benul, Palatul Buckingam si multe altele.

Intrucat Marea Britanie este pe lista rosie, asta inseamna ca la intoarcere urmeaza sa fiu carantinat.

A fi carantinat inseamna a ti se restrange o serie de drepturi fundamentale, in special dreptul la libera circulatie.

Intrucat nu vreau sa fiu carantinat, deoarece ar fi absurd ca mai intai sa fiu carantinat si dupa sa atac actele normative in baza carora s-ar aplica masura, am decis sa promovez prezenta actiune.

Desi exista Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 3479/2021, unele instante refuza sa o aplice.

Astfel, in spatiul public a aparut o hotarare data doamnei Davholm Eva Adrienne, care a atacat decizia de carantinare in dosarul nr. 1428/102/2021, insa aceasta actiune i-a fost respinsa pe motivul ca Hotararile CNSU nr. 28/2021 si nr. 39/2021 nu au fost anulate.

Or, prin perpetuarea acestui tip de comportament in care instante inferioare retin aplicabilitatea unor acte administrative care nu au intrat in vigoare, ignorand decizii ale Inaltei Curti defintive si irevocabile, hotarari judecatoresti care constituie izvor de drept, ma vad nevoit sa promovez aceasta actiune pentru a evita paguba iminenta a carantinarii.

Mentionez ca anul trecut am calatorit in Germania, sens in care depun biletele de avion de anul trecut.

Nu in ultimul rand, o sa ma adresez pe cale separata sa cer despagubiri, pentru ca modul in care autoritatile guvernamentale inteleg sa ma trateze este de neconceput. Eu platesc taxe si impozite de mii de lei si platesc si taxa de scolarizare pentru facultate si statul isi bate joc de mine, eu efectiv muncesc ore in sir ca sa platesc contributii statului, iar cand vreau sa plec in vacanta in strainatate si vreau sa ma intorc acasa, chiar si cu test negativ, sunt nevoit sa stau in carantina 10 sau 14 zile in urma unui act nepublicat in Monitorul Oficial? Cum e posibil asa ceva?

Mai ales ca in aprilie le-am si atras atentia printr-o plangere prealabila ca actele emise sunt ilegale, dar ei au refuzat sa publice de atunci si pana in prezent. (...)

IV. Pe fond:

Motive de inexistenta:

Hotararile nu sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, sens in care invoc puterea de lucru judecat a Deciziei nr. 3479/2021.

Prin Decizia nr. 3479/2021, publicata in Monitorul Oficial, partea I, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut in esenta urmatoarele:

- CNSU este asimilat unui organ al administratiei publice centrale de specialitate, fiind format din membri exclusiv apartinand unor astfel de organe centrale de specialitate;

- Regimul publicarii este cel prevazut la art. 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa;

- art. 72 alin.2) din Legea nr. 55/2020 este necorelat cu versiunea in vigoare a OUG nr. 21/2004, art. 72 alin.2) fiind modificat inainte de a interveni modificarile legislative aduse prin OUG nr. 68/2020;

- Normele derogatorii din Legea nr. 55/2020 nu sunt aplicabile actului emis in baza Legii nr. 136/2020.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004,

'Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Acestea se publica obligatoriu dupa motivare, la solicitarea instantelor, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, fiind scutite de plata taxelor de publicare'.

Fata de cele retinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi de adaugat urmatoarele:

Camera Deputatilor a adoptat Proiectul de Lege PL-x nr. 251/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (n.r. viitoarea Lege 55/2020) la data de 13.05.2020.

Art. 42 din OUG nr. 21/2004 prevedea, la momentul adoptarii legii in forma propusa de Camera Deputatilor, urmatoarele:

'Declararea starii de alerta in cazul situatiilor de urgenta la nivel national sau pe teritoriul mai multor judete se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti, in Monitorul Oficial al autoritatii administrativ-teritoriale respective'.

Or, este evident ca legiuitorul, in cuprinsul art. 72 alin.2), prin neaplicarea art. 42 din OUG nr. 21/2004, a dorit sa elimine paralelismul legislativ cu privire la declararea starii de alerta.

De altfel, toate derogarile din art. 72 alin. 2 sunt cu privire la articole, alineate sau litere ce privesc mecanismul starii de alerta, asa cum era el definit prin OUG nr.21/2004, inaintea modificarilor survenite prin OUG nr. 68/2020.

Omisiunea legiuitorului de a corija prevederile Legii nr. 55/2020 pana la intrarea in vigoare a actului normativ (care a avut loc la data de 18.08.2020), astfel incat sa fie in concordanta cu OUG nr. 21/2004, asa cum a fost ea modificata prin OUG nr. 68/2020 (care a intrat in vigoare la data de 14.08.2020), nu poate duce la concluzia ca Hotararile CNSU nu se mai publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

De asemenea, Inalta Curte a anulat actul, fara a se pronunta asupra existentei sau inexistentei acestuia, desi in doctrina si jurisprudenta s-a conturat teoria actului inexistent.

In primul rand, trebuie specificat ca o actiune in constatarea inexistentei este admisibila in virtutea art. 52 si art. 126 alin. 6 din Constitutie. (...)

In al doilea rand, notiunea de inexistenta a actului administrativ nu se confunda cu inexistenta materiala a hotararii.

Teoria actelor juridice inexistente a aparut in doctrina juridica franceza, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in legatura cu actele de stare civila, in special cu cele de casatorie. In doctrina postbelica romaneasca, s-a aratat ca actele administrative inexistente, departe de a se bucura de o prezumtie de legalitate, sunt lovite de vicii atat de vizibile, incat nimeni nu le poate atribui nici macar un moment caracterul de acte juridice obligatorii. In cazul actelor administrative inexistente, nu mai opereaza prezumtia de legalitate, incalcarea legii fiind atat de evidenta, incat oricine o poate sesiza.

Cu alte cuvinte, viciul ilegalitatii afecteaza in asa masura actul, incat acesta este lipsit de prezumtia de legalitate 'ab initio', astfel incat se poate considera ca actul nici nu a luat fiinta.

Prin urmare, nimeni nu poate fi obligat sa se supuna dispozitiilor cuprinse intr-un astfel de act. Mai mult, punerea in executare a actului inexistent de catre organele administratiei publice apare ca o cale de fapt (si nu de drept) care atrage raspunderea administratiei publice, respectiv a functionarilor pentru pagubele cauzate.

Ca elemente esentiale in definirea notiunii de inexistenta, in doctrina actuala sunt identificate:

- caracterul exceptional al sanctiunii;

- inlaturarea prezumtiei de legalitate a actului administrativ poate fi juridica sau materiala;

- oricine o poate sesiza si nu are caracter obligatoriu. (...)

Motive de nulitate:

- Nepublicarea in Monitorul Oficial, pentru motivele aratate mai sus, in cazul respingerii capatului de cerere privind inexistenta;

- Sedintele CNSU in care au fost adoptate Hotararile CNSU s-au desfasurat in lipsa reprezentantului Ministerului Public. Potrivit art. 3 alin.3) din HG nr. 94/2014 privind organizarea, functionarea si componenta Comitetului National pentru situatii speciale de urgenta, Ministerul Public este reprezentat la sedintele Comitetului national in calitate de invitat permanent;

- Sedintele CNSU sunt fictive, ele nu au avut loc in mod real”.

* Cititi aici actiunea impotriva HCNSU 36/2020

* Cititi aici actiunea contra HCNSU 28/2021 si a art. 1 din HCNSU 40/2021

* Cititi aici textul integral al HCNSU 36/2020

* Cititi aici textul integral al HCNSU 28/2021

* Cititi aici textul integral al HCNSU 40/2021