Judecatorii Constantin Udrea (foto) si Radu Stancu, de la Curtea Militara de Apel Bucuresti, arunca in aer Protocoalele secrete incheiate intre PICCJ si SRI. Printr-o decizie definitiva, cei doi judecatori au declarat Protocolul PICCJ-SRI din 2009 - semnat de Laura Kovesi, George Maior si Florian Coldea – ca fiind ilegal, intrucat el “adauga la lege” si a fost introdus “in mod obscur in procedura penala”. Judecatorii Constantin Udrea si Radu Stancu au stabilit ca Protocolul PICCJ-SRI din 2009 contine dispozitii contrare Constitutiei si produce efecte nocive, in special incalcarea principiului loialitatii probelor, incalcare produsa prin activitatea celebrelor “echipe mixte” formate din procurori si lucratori SRI, astfel incat probele obtinute de aceste “echipe mixte” sunt nule absolut.

Fabuloasa decizie a Curtii Militare de Apel Bucuresti, pe care Lumea Justitiei o prezinta integral in exclusivitate, a fost pronuntata in 12 iulie 2018, in dosarul 1/81/2018, in care plt. maj. Groza Cantemir Marin, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Bihor, a fost trimis in judecata pentru luare de mita de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj. Condamnat in 24 noiembrie 2017, la fond, de Tribunalul Militar Cluj Napoca, la 3 ani inchisoare cu suspendare, Groza Cantemir Marin a fost achitat definitiv de Curtea Militara de Apel Bucuresti in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”. Groza Cantemir Marin a fost aparat de renumitul avocat Alexadru Lele, cel care a sustinut in instanta motivele de nelegalitate ale Protocolului PICCJ-SRI, motive care au fost admise si luate in calcul pentru achitare.

In motivarea Deciziei 35 din 12 iulie 2018, prin care au admis apelul jandarmului si au dispus achitarea acestuia, judecatorii Constantin Udrea si Radu Stancu de la Curtea Militara de Apel Bucuresti arata ca unele probe din dosar au fost obtinute in baza Protocolului PICCJ-SRI din 2009, despre care instanta subliniaza ca a fost aplicat in aceasta cauza. De aici incepe practic motivarea devastatoare pentru PICCJ si SRI, institutiile care, prin conducatorii lor Laura Kovesi, George Maior si Florian Coldea, au permis imixtiunea Serviciului Roman de Informatii in actul de urmarire penala.

Probele obtinute de echipele mixte procurori-lucratori SRI sunt nule absolut

Astfel, judecatorii Udrea si Stancu acuza ca Protocolul PICCJ-SRI, unul strict secret, adauga la lege si ca a fost introdus in mod obscur in procedura penala, in contradictie cu faptul ca orice norma juridica trebuie sa fie edictata in acord cu principiile constitutionale. Cei doi judecatori se refera in decizia lor si la celebrele echipe mixte, compuse din procurori si lucratori ai SRI, formate in baza Protocolului PICCJ-SRI din 2009. In acest sens, Curtea Militara de Apel Bucuresti precizeaza ca dispozitiile privind constituirea de echipe comune procurori-lucratori SRI, care actioneaza in baza planurilor comune, sunt in mod vadit contrare Constitutiei si normelor de procedura penala, producand o multitudine de efecte nocive.

Constatand ca in cauza jde fata lucratori ai SRI s-au interferat in activitatea de urmarire penala, sustinerea procurorului cum ca nu a existat o asemenea imixtiune nefiind una reala, judecatorii Udrea si Stancu precizeaza ca atributul conferit lucratorilor SRI, constituiti in echipe mixte cu procurorii, este atasat celui al procurorului, aspect care confera acestora calitatea de subiecti procesuali oficiali (organe judiciare), desi reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normative cu putere de lege. Drept urmare, mentioneaza Curtea Militara de Apel Bucuresti, consecinta fireasca dedusa din competentele conferite lucratorilor SRI prin Protocolul PICCJ-SRI este aceea a nulitatii absolute a probelor obtinute, acestea fiind furnizate de un organ fara atributii judiciare, cu identitatea secreta. Actionandu-se in acest mod, prin activitatea secreta a echipelor mixte, a fost nescotit principiul loialitatii probelor, ceea ce face ca probele obtinute de echipele mixte sa fie nule absolut.

Evident, decizia judecatorilor Constantin Udrea si Radu Stancu reprezinta o premiera, fiind practic prima hotarare care constata ca dosarele facute pe Protocolul PICCJ-SRI sunt nule. Chiar daca in justitia romana nu functioneaza institutia precedentului considerandu-se ca prin acest fapt judecatorii ar putea fi constructori de legi, decizia Curtii Militare de Apel Bucuresti recunoaste negru pe alb ca Justitia nu se poate face pe documente secrete si nici pe protocoale care sa tina loc de lege. Cu siguranta aceasta decizie va fi imbratisata de majoritatea judecatorilor din Romania care au depus juramantul de credinta sa apere drepturile justitiabililor si prevederile Constitutiei, care stipuleaza ca Justitia se face in numele legii, nu a unor protocoale.

Iata fragmente din decizia Curtii Militare de Apel Bucuresti, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

“Analizand cauza pe baza intregului material probator, prin raportare la criticile formulate de procuror si de inculpat, Curtea constata ca numai apelul inculpatului este intemeiat.

Normele privind reglementarea administrarii probelor au cea mai mare importanta in desfasurarea laturii materiale a procesului penal, care conduce nemijlocit la aplicarea legii penale.

Din continutul regulilor generale in materie a probatiunii se deduc trei categorii de actiuni care pot vicia probele: incalcarea prescriptiilor procedurale de administrare a lor, obtinerea probelor prin utilizarea unor metode nelegale si stabilirea continutului probei in neconcordanta cu realitatea obiectiva pe care aceasta trebuie sa o reflecte.

Urmarirea penala in prezenta cauza s-a desfasurat initial de Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor si ulterior de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, incat unele probe obtinute prin metode speciale de supraveghere si cercetare (interceptarea comunicatiilor), in sensul prev. de art.138 si urm. din C.pr.pen. – care au fundamentat acuzatiile imputate inculpatului, au fost obtinute nu numai in temeiul legii, ci si in baza 'Protocolului de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale' cu caracter STRICT SECRET, inregist rat la data (04.02.2009) cu nr. xxxxx. Documentul a fost declasificat la 29.03.2018, cand a primit un alt numar de inregistrare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv 884/C, fiind publicat.

Plecand de la premisa ca protocolul obliga partile la 'cooperare', instanta de control judiciar constata ca la data folosirii mijloacelor speciale de supraveghere si cercetare, protocolul (strict secret!) a fost aplicat si in prezenta speta, asa cum dispune art.60 ('Partile vor asigura insusirea, cunoasterea temeinica si aplicarea intocmai a prevederilor protocolului de catre personalul propriu, inclusiv de catre parchetele teritoriale si directiile judetene de informatii, in raport cu sarcinile ce le revin in aplicarea acestora').

Domeniul cooperarii celor doua institutii este publicat in art.2, care dispune ca: 'Partile coopereaza, potrivit competentelor si atributiilor prevazute de lege, in activitatea de valorificare a informatiilor din domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor impotriva securitatii nationale, a actelor de terorism, infractiunilor ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale si a altor infractiuni grave, potrivit legii.'

Sintagma 'alte infractiuni grave' din continutul textului citat lasa loc la interpretari multiple, creand confuzie cu privire la domeniul de aplicare incat lipseste textul de previzibilitate, predictibilitate si rigoare, de natura a elimina abaterile de la normele legale invocate in preambulul protocolului; in aceasta modalitate, protocolul adauga la lege (C.pr.pen., C.pen.), cata vreme acea sintagma nu a primit o definitie legala in domeniul de referinta si lasa loc arbitrariului.

Pe de alta parte, orice norma juridica trebuie sa fie edictata in acord cu principiile constitutionale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET sa fie incorporat intr-un mod obscur in procedura penala (Procedura penala este adoptata de Parlament ca lege organica, fiind publicata in Monitorul O ficial).

Edificatoare este, sub aspectul care intereseaza cauza, dispozitia mentionata la art.3 (Obiectivele cooperarii) lit.g): 'constituirea de echipe operative comune care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor, in vederea documentarii faptelor prevazute la art.2;”.

Or, aceste dispozitii sunt vadit contrare Constitutiei si normelor de procedura penala atunci cand obliga la constituirea de echipe operative comune (procurori si lucratori SRI – cadre militare), care sa actioneze pe baza planurilor comune, potrivit competentelor specifice, in vederea documentarii faptelor prev. la art.2 (precitat).

Dintre multitudinea de efecte (nocive, contrare principiilor constitutionale, ceea ce a impus secretizarea lor) unul are o rezonanta aparte, respectiv lucrul in echipe mixte, pentru documentarea faptelor prev. in art.2 (cele privind securitatea nationala, actelor de terorism, infractiuni ce au corespondent la adresa securitatii nationale (!) si a altor infractiuni grave).

Reglementarea competentelor organelor judiciare reprezinta un element esential ce decurge din principiul legalitatii, principiu ce constituie intr-o componenta a statului de drept. O regula esentiala a statului de drept este aceea ca atributiile/competentele autoritatilor sunt definite prin lege. Principiul legalitatii presupune, in principal, ca organele judiciare actioneaza in baza competentei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar subsecvent, acestea trebuie sa respecte atat dispozitiile de drept substantial, cat si cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competenta (art.58 C.pr.pen. ).

Pentru buna desfasurare a activitatii organelor judiciare se impune respectarea ferma a competentei lor; nerespectarea normelor legale privind competenta dupa materie si calitatea persoanei produce o vatamare care consta in dereglarea mecanismului prin care este administrata justitia.

Se prezuma, deci, ca si infractiunea imputata inculpatului a fost inclusa in sintagma 'alte infractiuni grave', din moment ce, potrivit actelor din dosar [Dosarul nr. 38/752/2015 al Tribunalului Militar Cluj – vol.1 fila 37] prin referatul Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj din 18 februarie 2015 se dispune ca: 'Interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica sau orice alt suport a convorbirilor telefonice si a inregistrarilor video sau audio, precum si redarea acestora vor fi efectuate de catre Serviciul Roman de Informatii – Directia judeteana Bihor si Serviciul de Operatiuni Speciale Oradea', astfel incat in activitatea de urmarire penala s-au interferat si lucratori ai Serviciului Roman de Informatii. Precizarea ulterioara a procurorului militar conform careia n-au fost implicati lucratori ai Serviciului Roman de Informatii – nu poate fi primita, fiind inexacta.

Atributul conferit lucratorilor Serviciului Roman de Informatii, constituiti in echipe mixte cu procurorii prin art.3 lit.g) din Protocol – este atasat celui al procurorului, aspect care confera acestora calitatea de subiecti procesuali oficiali (organe judiciare), in sensul definit de art.130 C.pr.pen. .

Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normative cu putere de lege

Consecinta fireasca dedusa din competentele conferite lucratorilor Serviciului Roman de Informatii prin art.3 lit.g) din Protocol – este aceea a nulitatii absolute a probelor obtinute (informatiile rezultate din exploatarea mijloacelor speciale de supraveghere si cercetare); aceste probe au fost furnizate de un organ fara atributii judiciare, cu identitatea secreta (legea speciala protejeaza identitatea cadrelor Serviciului Romand de Informatii).

Prin urmare, nu numai ca a fost nesocotit principiul loialitatii probelor – prin activitatea comuna a echipelor mixte (procurori si lucratori ai Serviciului Roman de Informatii), urmand o procedura secreta, ci se constata ca sunt incidente disp. art.281 alin.1 lit.a) C.pr.pen., in intelesul statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.302 din 04.05.2017 (Monitorul Oficial nr. 566 din 17.07.2017) potrivit carora determina intodeauna nulitatea absoluta incalcarea dispozitiilor privind competenta dupa materie si calitatea persoanei a organului de urmarire penala.

O proba nu poate fi obtinuta nelegal decat daca mijloacele de proba si/sau procedeul probatoriu prin care este obtinuta sunt/este nelegale/nelegal, aceasta presupunand nelegalitatea dispunerii autorizarii sau administrarii probei.

Actele indeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt lovite de nulitate atunci cand exista o legatura direct intre acestea si actul declarat nul (art.280 alin.2 C.pr.pen.).

Constatarea nulitatii, indiferent daca aceasta este absoluta sau relativa, determina lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuarii acestuia, iar nu din momentul constatarii nulitatii.

In consecinta, sunt nule absolut probele obtinute de echipele mixte organizate conf. art.3 lit.g) din Protocol, dupa distinctiile aratate in art. 102 alin.3 C.pr.pen. 'Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei.'

Totodata, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr.22/18.01.2018 (Monitorul Oficial nr. 188 din 26.02 .201 8), vor fi eliminate fizic din continutul dosarului probele astfel obtinute, pentru garantarea efectiva a prezumtiei de nevinovatie a inculpatului si a dreptului la un proces echitabil a acestuia”.

Prezentam integral decizia Curtii Militare de Apel Bucuresti: