Dupa ce marti, 5 noiembrie 2019, pe la pranz, presedinta Consiliului Superior al Magistraturii Lia Savonea a sesizat Inspectia Judiciara pentru, vezi Doamne, posibila afectare de catre Lumea Justitiei a “independentei si impartialitatii” judecatoarei Mariana Ghena (foto) - prin dezvaluirile referitoare la decizia Curtii de Apel Bucuresti privind condamnarea statului roman la plata unor daune de 50.000 lei catre avocata Rodica Constantinovici, arestata nelegal de Mariana Ghena - acelasi CSM a recidivat. Tot marti, dar spre seara, la cateva ore dupa ce Lumea Justitiei a publicat articolul “Ghena vrea sa se dea cu parfum de CSM” in care am anuntat actiunea sefei CSM (Click aici pentru a citi), Consiliul a emis un nou comunicat in care ne acuza de “limbaj nepermis”, care “depasesete limitele discursului public admis” si care este “in afara dreptului la libera exprimare a presei”, ca si cum CSM ar fi cel care stabileste aceste limite:

Din punctul nostru de vedere, comunicatele CSM sunt exagerate si inadmisibile, atat timp cat Lumea Justitiei in cuprinsul articolelor indicate de Consiliu nu a folosit nici “limbaj nepermis”, nu a facut nici “insinuari”, neaducand astfel atingere “probitatii morale, reputatiei profesionale, demnitatii si imaginii doamnei judecator Mariana Ghena”, cum s-a acreditat. Nu am facut decat sa prezentam decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care Statul roman a fost condamnat la plata unor daune morale catre avocata Rodica Constantinovici, pe motiv ca aceasta a fost arestata nelegal de Mariana Ghena, pe vremea in care actuala membra CSM activa la Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea, am mai amintit un episod din trecutul judecatoarei Ghena, o realitate pe care aceasta nu o poate contesta, aceea ca a arestat o gravida in opt luni.

Ministrul de Finante Florin Citu trebuie sa pregateasca actiunea in regres impotriva Marianei Ghena

Iata insa ca dezvaluirile facute de Lumea Justitiei nu i-au fost pe plac judecatoarei Ghena, parand chiar ca au scos-o din sarite, din moment ce apare ca fiind cea care a si cerut emiterea comunicatelor de presa ale CSM prin care sa fie infierata publicatia noastra. Totusi, iritarea Marianei Ghena ar mai putea avea o cauza, credem noi. Si anume un raport al Inaltei Curti de Casatie si Justitie care practic spulbera orice sansa ca decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care avocatei Rodica Constantinovici i-au fost acordate daune morale sa fie anulata. Ceea ce inseamna ca in viitorul apropiat Statul roman ar putea declansa procedurile pentru actiunea in regres impotriva Marianei Ghena in vederea recuperarii despagubirilor acordate avocatei Rodica Constantinovici.

Concret, este vorba despre raportul intocmit de magistratul asistent de la ICCJ Florica Poputa in 10 mai 2019 privind admisibilitatea in principiu a recursurilor formulate de Ministerul Finantelor si DNA impotriva deciziei civile nr. 1064A din 22 noiembrie 2017 a Curtii de Apel Bucuresti prin care i-au fost acordate daunele morale avocatei Rodica Constantinovici, dupa ce instanta a stabilit ca a fost arestata nelegal de Mariana Ghena.

Un raport pe care Lumea Justitiei il prezinta in exclusivitate si care nu ii este deloc favorabil Marianei Ghena. Asta intrucat el constata ca in mod gresit judecatorii CAB au precizat ca decizia lor in cazul Constantinovici poate fi atacata cu recurs, ceea ce s-a si intamplat. In realitate, decizia Curtii de Apel Bucuresti este una definitiva si executorie, nefiind supusa caii de atac a recursului, fiind pronuntata intr-un litigiu cu o cerere ce poate fi asimilata unei actiuni in repararea pagubei cauzata prin erori judiciare. Iar legea stabileste ca in procesele incepute in 2013 si pana la 1 ianuarie 2019 hotararile pronuntate in cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu sunt supuse recursului.

Ce inseamna asta? Nimic altceva decat faptul ca decizia CAB prin care avocata Rodica Constantinovici a primit daune morale intrucat a fost arestata nelegal de judecatoarea Mariana Ghena va ramane definitiva. Iar odata ramasa definitiva, Statul roman va trebui sa ii achite avocatei daunele cuvenite, conform art. 96 alin. (6) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: “Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maximum un an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive”.

Ulterior, conform aceleasi legi, Ministerul Finantelor trebuie sa inceapa demersurile pentru recuperarea sumei achitate de la judecatorul care a cauzat condamnarea statului la plata despagubirilor. Demersuri insemnand sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a se stabili daca eroarea judiciara a fost cauzata de rea-credinta sau grava neglijenta si in final (dupa emiterea raportului Inspectiei Judiciare care, atentie, este unul consultativ) introducerea unei actiuni in regres impotriva magistratului responsabil pentru decizia de condamnare a Statului la plata daunelor. In cazul de fata, judecatoarea Mariana Ghena.

Iata ce prevede art. 96 alin. (7) si (8) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

“(7) In termen de doua luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta la alin. (6), Ministerul Finantelor Publice va sesiza Inspectia Judiciara pentru a verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, potrivit procedurii prevazute la art. 74/1 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile ulterioare.

(8) Statul, prin Ministerul Finantelor Publice, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, in urma raportului consultativ al Inspectiei Judiciare prevazut la alin. (7) si al propriei evaluari, apreciaza ca eroarea judiciara a fost cauzata ca urmare a exercitarii de judecator sau procuror a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta. Termenul de exercitare a actiunii in regres este de 6 luni de la data comunicarii raportului Inspectiei Judiciare“.

Nu in ultimul rand, Constitutia Romaniei stabileste la art. 52 alin. (3) urmatoarele:

“(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”.

Avand in vedere toate aceste aspecte, cu precadere faptul ca decizia Curtii de Apel Bucuresti va ramane una definitiva, asa cum chiar magistratul asistent raportor de la ICCJ a stabilit, Lumea Justitiei solicita oficial noului ministru de Finante Florin Citu sa se aplece asupra acestui caz iar, dupa plata daunelor catre Rodica Constantinovici, sa declanseze demersurile referitoare la initierea unei actiuni in regres impotriva judecatoarei Mariana Ghena. Caci este inadmisibil ca romanii sa plateasca din buzunarele lor, chiar si 50.000 de lei, pentru ceva ce a comis actuala membra CSM Mariana Ghena.

Prezentam Raportul magistratului asistent ICCJ privind admisibilitatea in principiu a recursurilor formulate de Ministerul Finantelor si DNA impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti prin care i-au fost acordate daunele morale avocatei Rodica Constantinovici:

“Verificarea legalitatii caii de atac

Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 Cod procedura civila, sunt hotarari definitive hotararile date fara drept de apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate cu recurs.

Potrivit dispozitiilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene prevazute de Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatorea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila:

'In procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la data de 1 ianuarie 2019 nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in cele privind navigatia civila si activitatea in porturi, conflictele de munca si de asigurari sociale, in materie de expropriere, in cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare....'

Litigiul initiat de reclamanta intra in sfera cererilor avand ca obiect reparare prejudiciu cauzat prin erori judiciare, actiunea fiind intemeiata pe dispozitiile art. 539-540 C.pr.pen. In sprijinul acestei concluzii, sunt aduse urmatoarele argumente.

1. In capitolul VI din Codul de procedura penala, intitulat 'Procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cauze' este reglementat, prin art. 538 dreptul persoanei la repararea pagubei in caz de eroare judiciara si prin art. 539 dreptul la repararea pagubei in caz de privare nelegala de libertate. Chiar daca aceste doua institutii sunt stipulate prin articole distincte, ce stabilesc premisele repararii pagubei, se observa ca, potrivit legislatiei penale, criteriile de stabilire a reparatiei si conditiile in care poate fi pornita actiunea sunt comune pentru ambele cazuri. Mai mult, in cadrul dispozitiilor art. 540 si 541 se mentioneaza expresia 'repararea pagubei', fara a se face o distinctie intre cele doua cazuri, eroare judiciara si privare nelegala de libertate, iar competenta materiala de solutionare a cauzelor este aceeasi, rezultand din art. 541 alin. 3 'Pentru obtinerea repararii pagubei, persoana indreptatita se poate adresa tribunalului in a carei circumscriptie domiciliaza, chemand in judecata civila statul, care este citat prin Ministerul Finantelor Publice'. Toate acestea duc la concluzia ca celor doua situatii li se aplica acelasi regim juridic, care influenteaza si regulile in stabilirea caii de atac extraordinare, iar daca legiuitorul ar fi dorit ca ele sa fie privite in mod distinct, le-ar fi reglementat in sectiuni distincte in Codul de procedura penala.

2. Reclamanta a supus judecatii o actiune prin care solicita, in contradictoriu cu paratul Statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, plata sumei de 500.000 lei cu titlu de daune morale pentru privarea sa de libertate in mod nelegal in cuantumul de zile si perioada mentionate, invocand ca temei juridic prevederile art. 539 si 540 C.pr.pen.

Dreptul persoanei la repararea pagubei suferite in caz de privare nelegala de libertate se naste in momentul stabilirii nelegalitatii masurii prin acte ale procurorului, ori dupa caz, ale judecatorului, izvorul acestui drept regasindu-se in dispozitiile din Codul de procedura penala, art. 539. Este de observat ca, in lipsa acestor norme speciale, persoana indreptatita nu ar putea formula cerere de despagubire impotriva statului in temeiul prevederilor raspunderii civile delictuale de drept comun.

Relevante sunt si considerentele retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 133 din 9 martie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 364 din 16 mai 2017, paragraful 20 'Cat priveste sustinerile potrivit carora actiunea in repararea prejudiciului produs prin arestarea nelegala nu se deosebeste cu nimic de actiunea in raspundere civila delictuala, (…) Curtea a constatat ca procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de privare nelegala de libertate este o procedura speciala, fiind cuprinsa in Codul de procedura penala. Dispunerea acestor norme procesual penale in acest act normativ are relevanta din perspectiva stabilirii regimului juridic specific al acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimul altor forme de raspundere juridica, de drept comun, cum ar fi raspunderea civila delictuala, reglementata in art. 1.349 si art. 1.357-art.1.380 din Codul civil. Asadar, Curtea a retinut ca procedura reglementata de art. 539 din Codul de procedura penala este o procedura speciala care deroga de la dreptul comun in temeiul principiului 'specialia generalibus derogant'. De asemenea, Curtea a retinut ca procedura speciala, reglementata in art. 539 din Codul de procedura penala, vizeaza exclusiv cazurile de privare nelegala de libertate, iar nu alte drepturi fundamentale ale omului, pentru a caror lezare este necesara invocarea altor temeiuri de drept, precum dispozitiile art. 252 si art. 253 din Codul civil sau art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care reglementeaza consecintele incalcarii unor drepturi personale nepatrimoniale, precum dreptul la imagine, demnitate, inclusiv dreptul la viata privata'.

Prin urmare, in raport de cele aratate, simpla distinctie terminologica cuprinsa in legislatia procesual penala nu este apta sa atraga utilizarea regulilor corespunzatoare raspunderii civile delictuale de drept comun in solutionarea acestor pricini. Aceasta duce la concluzia ca decizia civila nr. 1064A din data de 22 noiembrie 2017 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila, atacata in prezenta cauza nu este supusa caii de atac a recursului, fiind pronuntata intr-un litigiu cu o cerere ce poate fi asimilata unei actiuni in repararea pagubei cauzata prin erori judiciare.

Faptul ca in dispozitivul hotararii curtii de apel a fost mentionata calea de atac a recursului nu poate crea partilor o cale de atac in afara cadrului legal, astfel cum impun dispozitiile art. 457 alin. 1 Cod procedura civila, care dispun: 'Hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, in conditiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mentiunile din dispozitivul ei'”.