Parlamentul a reusit din nou sa enerveze Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dupa ce in ianuarie magistratii ICCJ au votat unanim atacarea la Curtea Constitutionala a legii care taia pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (lege desfiintata, bineinteles, de catre CCR – click aici pentru a citi), de data aceasta, joi, 18 iunie 2020, judecatorii supremi, tot cu unanimitate de voturi, au hotarat sesizarea CCR pe legea votata definitiv de catre Camera Deputatilor miercuri, 17 iunie 2020, privind impozitarea cu 85% a pensiilor de serviciu ce depasesc 7.000 lei si cu 10% a pensiilor intre 2.000 si 7.000 lei (click aici pentru a citi).

In esenta, magistratii condusi de judecatoarea Corina Corbu (foto 1) reclama ca proiectul de act normativ – inca nepromulgat de catre presedintele Klaus Iohannis – incalca urmatoarele principii constitutionale:

- impunerea fiscala justa si echitabila (art. 56 alin. 2 din legea fundamentala);

- independenta judecatorilor (art. 124 alin. 3 din Constitutie);

- obligativitatea ca restrangerea drepturilor sa fie dispusa numai daca este necesara si numai in chip proportional cu situatia care a determinat-o (art. 53 alin. 2);

- dreptul de proprietate privata (art. 44).

De asemenea, judecatorii supremi sustin ca legea incalca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind protectia proprietatii.

Acestea sunt motivele de neconstitutionalitate intrinseca. Pe partea extrinseca, magistratii ICCJ reclama ca proiectul de lege a fost votat in Parlament prin procedura dedicata legilor ordinare, in ciuda faptului ca el vine sa modifice un act normativ organic (respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor). Subliniem existenta criticii de neconstitutionalitate extrinseca (oricare ar fi ea), intrucat, daca va fi admisa, va reprezenta o conditie suficienta pentru ca instanta de contencios constitutional sa tranteasca proiectul de lege criticat, fara sa mai intre pe fondul problemei (adica fara sa mai analizeze motivele de neconstitutionalitate intrinseca).

Prezentam comunicatul privind exceptia de neconstitutionalitate:

„La data de 18.06.2020, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu prevederile art.25 lit.c) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

Cu respectarea cerintelor de cvorum prevazute de art.34 din actul normativ sus-indicat (la dezbateri participand 94 dintre cei 107 judecatori ai instantei supreme) si cu unanimitatea voturilor astfel exprimate,

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, a

- Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018)

- Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019).

In ceea ce priveste Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018), obiectia de neconstitutionalitate priveste atat actul normativ in intregime, cat si unele dispozitii specifice ale acestuia, retinandu-se vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca si intrinseca.

Astfel, Sectiile Unite au retinut ca se impune sesizarea Curtii Constitutionale, in esenta, pentru urmatoarele motive:

Sub aspect extrinsec: sunt incalcate prevederile art. 61 alin. (2) si a art. 75 din Constitutie, referitoare la principiul bicameralismului, forma adoptata de Camera Deputatilor continand o modificare de esenta in materia liberarii conditionate, prin care se exclude vocatia la liberare conditionata a persoanelor condamnate pentru savarsirea anumitor infractiuni, desi aceasta modificare nu a format obiectul dezbaterii si adoptarii in Senat (prima Camera sesizata).

Sub aspect intrinsec: sunt incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie referitoare la exigentele privind calitatea legii, in special prin dispozitiile articolului unic pct. 1 [art. 100 alin. (7) din Codul penal), intrucat excluderea de la liberare conditionata a persoanelor condamnate pentru savarsirea infractiunilor prevazute in art. 214 - 216 din Codul penal si mentinerea beneficiului liberarii conditionate pentru infractiuni contra persoanei a caror gravitate rezulta din prevederea unor limite de pedeapsa net superioare este de natura sa afecteze coerenta legislatiei penale, intr-o maniera incompatibila cu exigentele legii fundamentale. Spre exemplu, persoana condamnata pentru folosirea serviciilor victimei traficului de persoane sau a traficului de minori (art. 216 din Codul penal) ar fi astfel exclusa de la vocatia la liberare conditionata, desi persoana care savarseste infractiunea mai grava de trafic de persoane sau de trafic de minori ar putea beneficia de liberarea conditionata.

In analiza efectuata, Sectiile Unite au avut in vedere si jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale (deciziile nr.61/2018, nr.561/2018, nr.404/2019).

In ceea ce priveste Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019), obiectia de neconstitutionalitate priveste actul normativ in intregime, retinandu-se de catre Sectiile Unite atat vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca, cat si intrinseca.

Astfel, Sectiile Unite au retinut ca se impune a fi examinate de catre Curtea Constitutionala, in esenta, urmatoarele critici:

Sub aspect extrinsec: sunt incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5) si ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, intrucat, printr-o lege adoptata dupa procedura prevazuta pentru legile ordinare se modifica implicit dispozitiile unei legi organice, respectiv Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind totodata nesocotite decizii succesive ale Curtii Constitutionale in acest domeniu, ultima fiind decizia nr.153/2020; sunt incalcate dispozitiile art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, legea in cauza fiind supusa dezbaterii si adoptarii Senatului, ca prima Camera sesizata, iar Camera Deputatilor a fost Camera decizionala, contrar normelor constitutionale invocate, care stabilesc o alta procedura in privinta reglementarilor referitoare la statutul judecatorilor si al procurorilor; sunt incalcate dispozitiile art. 134 alin. (4) din Constitutie, legea fiind adoptata cu incalcarea exigentelor legale si constitutionale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Sub aspect intrinsec: este incalcat principiului statului de drept, statuat de art. 1 alin. (3) din Constitutie, in componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste si echitabile prevazut de art. 56 alin. (2) din Constitutie, precum si incalcarea principiului egalitatii statuat de art. 16 din Constitutie si art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; instituirea taxei contravine principiului independentei judecatorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constitutie; instituirea taxei are un caracter nejustificat prin raportare la dispozitiile art. 53 alin. (2) din Constitutie si incalca principiul proportionalitatii si suprematiei legii; avand in vedere caracterul nejustificat al masurii, instituirea taxei suplimentare este de natura sa incalce si dispozitiile art. 44 din Constitutie, precum si pe cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Sectiile Unite au avut in vedere jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale (deciziile nr.6/1993, nr.3/1994, nr.3702012, nr.686/2016, nr.538/2017, nr.586/2018, nr.702/2019, nr.20/2020 si nr.153/2020), cat si jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului (Stec si altii c. Regatului Unit, Rasmussen c.Poloniei, Kjartan Asmundsson c.islandei, Muller c.Austriei, Gaygusuz c.Austriei, Buchen c. Republicii Cehe), a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Kobler c.Austriei – C-224/01), legislatia relevanta a Uniunii Europene, precum si diferite documente internationale privind statutul si garantiile de independenta a judecatorilor.

Deciziile pronuntate de Sectiile Unite vor fi publicate in extenso pe pagina de Internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Corbu a dat semnalul luptei

Mentionam ca tot joi, 18 iunie 2020, presedinta Inaltei Curti, Corina Corbu, inainte de votul de la instanta suprema pe sesizarea CCR, a lansat un comunicat in care, printre altele, le-a batut obrazul parlamentarilor pentru controversatul proiect de lege votat miercuri. (Gasiti documentul anexat integral la sfarsit.)

Redam principalele pasaje ale comunicatului:

„Incercarile de diminuare a garantiilor de independenta ale judecatorilor, mai vizibile astazi, in forma lor economica, dar nu numai, se repeta cu regularitate si sunt prilejuri de coagulare a fortelor politice, in ciuda mult proclamatului principiu al cooperarii loiale intre puterile statului. In pofida prevederilor constitutionale si a jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, aceste tentative continua si in aceste zile.

In schimb, lipseste cu desavarsire o dezbatere realista, cu prezenta tuturor partilor implicate, a modalitatilor de corectare a inechitatilor din sistemul de pensii de serviciu, care le-a facut de altfel atat de impopulare. In acelasi timp, lipsesc cu desavarsire datele concrete si aplicate care sa permita publicului sa-si formuleze o apreciere corecta cu privire la costurile si beneficiile pe care le presupun astfel de initiative legislative, ceea ce a condus la crearea si intretinerea voita in societatea romaneasca a unui curent de opinie negativ, caruia i se uneori un nivel apropiat de ura, impotriva judecatorilor si procurorilor, inclusiv cu privire la judecatorii Curtii Constitutionale.

Solicit in mod public initiatorilor unor astfel de modificari legislative sa prezinte public proportia pe care o reprezinta pensiile fostilor magistrati din totalul pensiilor de serviciu si pensiilor speciale (reamintesc ca pensiile judecatorilor si procurorilor nu sunt pensii speciale, insa exista si aceasta categorie) care vor ramane in plata, precum si ponderea in PIB a economiilor concrete ce se presupune ca vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea grava a garantiilor financiare privind independenta judecatorilor. Cred ca toti cetatenii romani sunt indreptatiti sa detina aceste date inainte de a-si face propria evaluare si sa poata aprecia singuri daca nu cumva prin aceste modificari se are in vedere tocmai afectarea substantei unor drepturi cu impact direct asupra independentei sistemului judiciar. (...)

Atacurile indreptate impotriva statutului judecatorilor si procurorilor, recunoscut prin toate documentele internationale ca garantie esentiala a independentei justitiei, primesc justificari populiste si sunt proclamate public ca prilej de reparare a imaginii celorlalte ramuri a puterii de stat. In stransa legatura cu realitatile sistemului judiciar, deciziile jurisdictiei constitutionale sunt intens criticate, ceea ce uneori conduce la adevarate atacuri mediatice impotriva judecatorilor.

In final, as dori sa revin la chestiunea cooperarii loiale cu celelalte puteri ale statului, reiterand invitatia la echilibru, moderatie si, mai ales, sinceritate in discursul public. Cred cu tarie ca cetatenii romani vor considera preferabil sa avem o legislatie stabila si care sa poata fi interpretata in mod unitar de catre instantele judecatoresti, dar si un sistem administrativ eficient de punere in aplicare a acesteia, in locul ocazionalelor modificari legislative de conjunctura sau avalanselor de demiteri ori anchete disciplinare.

De asemenea, cred ca vor prefera sa nu mascam 'nationalizarea', 'confiscarea' sau reducerea drastica a cuantumului unor drepturi prin 'impozitare' (pe cei ce se vor arata poate deranjati de aceasta afirmatie ii invit sa furnizeze publicului exemplul unui singur stat, cu sistem de impozitare progresiva, unde treptele de taxare trec direct de la 10% la 85%).

In sfarsit, cred ca se cuvine ca aceiasi cetateni sa aiba acces la instante moderne, in care eficienta este asigurata prin resurse suficiente si buna organizare, nu doar prin obligatii stabilite aproape arbitrar, sub amenintarea sanctiunilor disciplinare.

Un stat democratic modern este o forma de echilibru si de interoperabilitate, iar nu un loc de confruntare, in care una dintre puterile statului pare a se considera ocazional puterea alfa, considerand ca poate calca in picioare sistemul judiciar, dar si Curtea Constitutionala, oricand doreste, dar, mai ales in corelatie cu ciclul electoral.

In acest context, adresez celorlalte puteri ale statului invitatia de a contribui impreuna, in mod real, la refacerea imaginii si la cladirea prestigiului institutional, prin modul in care vom reusi sa performam in slujba cetateanului roman si printr-o cooperare loiala in interesul acestuia, fara perturbarea echilibrului constitutional”.

Si pensionarii dau asaltul

Tot joi, 18 iunie 2020, Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR) – condusa de fosta procuroare Katalin Kibedi (foto 2) – i-a adresat un memoriu Avocatului Poporului, Renate Weber, ca sa atace la CCR proiectul de lege. In esenta, argumentele ONG-ului se refera la faptul ca pensiile judecatorilor si procurorilor reprezinta o garantie a independentei acestora si o compensatie pentru privatiunile pe care magistratii sunt nevoiti sa le indure de-a lungul carierei. (Gasiti comunicatul anexat mai jos.)

* Cititi aici hotararea ICCJ de sesizare a CCR cu privire la pensii

* Cititi aici hotararea ICCJ de sesizare a CCR pe modificarea Codului penal

* Cititi aici memoriul ANMPR catre Avocatul Poporului

* Cititi aici comunicatul Corinei Corbu

sursa foto Kibedi: Curentul.info