Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarea sentintei nr. 300/2023, prin care judecatorul Gabriel Mustata de la Tribunalul Constanta l-a achitat in prima instanta pe fostul primar al orasului, Decebal Fagadau (foto 2), in dosarul in care procurorul Andrei Bodean (foto 1) – seful DNA Constanta – l-a trimis in judecata pentru un presupus abuz in serviciu in legatura cu vanzarea a zece terenuri sub pretul pietei.

Cauza vizeaza perioada 2007-2015, cand Fagadau era viceprimar. Amintim ca politicianul a primit achitare in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala” (click aici pentru a citi).

Rechizitoriul nr. 144/P/20129 din 22 decembrie 2020 a fost confirmat de catre Ana Dana, sefa din acel moment a Sectiei a II-a de la DNA Central, chiar daca procuroarea nu si-a trecut numele in clar (vezi facsimil).

Expertiza pe care se bazeaza Bodean nu fost facuta de un expert tehnic judiciar

In esenta, judecatorul Mustata a constatat ca, prejudiciul invocat de catre DNA Constanta in rechizitoriu nu se sustine, in conditiile in care evaluatoarea care a intocmit raportul de expertiza din cursul judecatii a ajuns la cu totul alte sume, mult mai mici decat cele despre care vorbeste parchetul anticoruptie. In acest punct, instanta a constatat ca autoarea expertizei pe care s-a bazat acuzarea – Iuliana Constantin – este evaluator autorizat ANEVAR, dar nu are calitatea de expert tehnic judiciar, spre deosebire de Danut Manoila, cel care a intocmit expertiza in cursul judecatii.

In al doilea rand, acuzarea nu a dovedit in ce fel prin vanzarea suprafetelor de teren a prejudiciat Primaria Constanta, in conditiile in care municipalitatea „nu putea da o destinatie de folosinta exclusiva intregii suprafete de teren reprezentata de cele trei terenuri (avand in vedere servitutea necesara pentru asigurarea accesului la calea publica a proprietarului constructiei), iar instrainarea s-a facut la preturi mai mari decat valoarea stabilita prin expertiza judiciara”. Altfel spus: firma care a cumparat cele trei suprafete de pamant (SC Astera Consulting SRL) detinea deja un teren invecinat, iar drumul de acces catre acesta trecea pe suprafata pe care urma s-o cumpere. De aceea, era normal ca respectiva societate sa aiba prioritate la achizitia terenurilor, a stabilit magistratul.

Fagadau doar a semnat ceea ce incepuse Mazare

Pe de alta parte, viceprimarul de la acea vreme Decebal Fagadau nu a facut altceva decat sa puna in aplicare ceea ce incepuse primarul Radu Mazare, prin initierea hotararilor de consiliu local si intocmirea documentatiilor. In schimb, Fagadau doar si-a pus semnatura pe lucratura lui Mazare. De altfel, aceasta stare de fapt a fost retinuta de catre alt procuror al DNA Constanta in alta cauza, in care a emis ordonanta de clasare fata de Decebal Fagadau, a constatat Tribunalul Constanta.

In ceea ce o priveste pe fosta secretara a municipiului Constanta Marcela Enache, achitarea ei rezulta automat din cea a lui Fagadau, din moment ce Enache a fost trimisa in judecata pentru complicitate la presupusul abuz in serviciu comis de catre fostul viceprimar, mai arata magistratul Gabriel Mustata.

Iata principalul pasaj din sentinta cauzei nr. 8332/118/2020:

„Infractiunea de savarsirea careia este sunt acuzati inculpatii cauzei este incriminata de art. 297 alin. (1) din Codul penal, referitoare la abuzul in serviciu:

'Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act prevazut de o lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei dispozitii cuprinse intr-un astfel de act normativ, cauzand astfel o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica'.

La randul sau, art. 13 2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 stipuleaza:

'In cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime'.

In esenta, acuzarea sustine ca:

- inculpatul Fagadau Decebal, actionand in calitate de viceprimar cu atributii de primar al mun. Constanta, la data de 16.01.2015 a vandut, fara licitatie publica si la un pret mult sub valoarea reala, catre societatea Astera Consulting SRL, trei suprafete de teren apartinand domeniului privat al municipiului, cu incalcarea dispozitiilor art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 raportat la art. 2, 3 si 10 din Legea nr. 215/2001, art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (2) si art. 45 din Legea nr. 393/2004 si art. 5 alin. (1) din OUG nr. 119/1999, prejudiciind astfel patrimoniul mun. Constanta si obtinand foloase patrimoniale necuvenite pentru cumparatoarea terenurilor;

- inculpata Enache Marcela, actionand in calitate de secretar al mun. Constanta, la data de 18.02.2013, a contrasemnat pentru legalitate Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 19, prin care se aprobau vanzarile prin negociere directa a unor terenuri apartinand domeniului privat al UAT Constanta, desi acestea contraveneau art. 123 alin. (2) din Legea nr.215/2001 care interzicea vanzarea de imobile apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ teritoriale altfel decat prin licitatie publica, ajutandu-l astfel pe suspectul Fagadau Decebal sa comita infractiunea de abuz in serviciu retinuta in sarcina sa.

Asadar, textele de lege mentionate in rechizitoriu ca fiind incalcate de catre inculpati si avand stransa legatura cu acuzatiile, sunt, in ordinea mentionarii si potrivit formei lor de la data savarsirii faptelor, urmatoarele:

- art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, republicata (privind administratia publica locale): 'Primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie';

- art. 2 din Legea nr. 215/2001:

'(1) Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei'.

- art. 3 din Legea nr. 215/2001:

'(1) Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.

(2) Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene si presedintii acestora, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

(3) Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.

(4) Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala'.

- art. 10 din Legea nr. 215/2001: 'Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, in conformitate cu principiul autonomiei locale'.

- art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001: 'Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii'.

- art. 3 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 (privind Statutul alesilor locali): 'In exercitarea mandatului, alesii locali se afla in serviciul colectivitatii locale si sunt responsabili in fata acesteia'.

- art. 5 alin. (1) din O.G. (mentionata in rechizitoriu O.U.G.) nr. 119/1999, republicata (privind controlul intern si controlul financiar preventiv): 'Persoanele care gestioneaza fonduri publice sau patrimoniul public au obligatia sa realizeze o buna gestiune financiara prin asigurarea legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficacitatii si eficientei in utilizarea fondurilor publice si in administrarea patrimoniului public'.

In plus fata de aceste texte legale, procurorul a evidentiat prevederile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001, conform carora primarul asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local, iar in situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect.

Insa, astfel cum a aratat si apararea inculpatului, aceasta forma a legii este anterioara republicarii actului normativ si, desigur, anterioara comiterii faptelor, cand Legea nr. 215/2001 avea forma republicata, iar textul evocat anterior nu se regaseste in noua forma a legii.

In cauza, au mai fost invocate dispozitiile art. 123 alin. (3) din Legea nr. 215/2001: 'Prin derogare de la prevederile alin. (2), in cazul in care consiliile locale sau judetene hotarasc vanzarea unui teren aflat in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate constructii, constructorii de buna-credinta ai acestora beneficiaza de un drept de preemptiune la cumpararea terenului aferent constructiilor. Pretul de vanzare se stabileste pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judetean, dupa caz'.

In cauza, analizand situatia de fapt prezentata de procuror prin rechizitoriu, tribunalul apreciaza ca nu sunt intrunite elemente constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, respectiv nu este indeplinita conditia impusa de art. 297 alin. (1) din Codul penal, constand in cauzarea unei pagube ori a unei vatamari a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Astfel, acuzarea a considerat ca, prin cele trei acte de dispozitie realizate de catre inculpatul Fagadau Decebal, la data de 16.01.2015, a fost incalcat principiul autonomiei locale, care presupune, intre altele, ca autoritatea administratiei publice sa actioneze in interesul colectivitatii locale pe care o reprezinta si ii impunea inculpatului Fagadau Decebal obligatia ca, exercitand dreptul de dispozitie asupra bunurilor apartinand domeniului privat al mun. Constanta, sa aiba in primul rand in vedere interesul colectivitatii locale, care ar fi trebuit ocrotit prin vanzarea bunurilor respective la un pret cat mai apropiat de valoarea reala de piata.

Se observa ca acuzarea a retinut o diferenta de 133.688 euro intre valoarea reala de circulatie a celor trei terenuri vandute, pe de o parte, si pretul platit de cumparator, fiind luate in considerare valorile stabilite prin raportul de evaluare intocmit in cursul urmaririi penale de catre evaluatorul autorizat ANEVAR Constantin Iuliana (filele 21-40, vol. I, din dosarul de urmarire penala), care a utilizat metoda comparatiei directe de piata, dupa cum urmeaza:

- 93.548 euro, pentru terenul in suprafata de 364 m.p. (obiect al Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.226/16.01.2015 la BNP Florin Visan);

- 104.014 euro, pentru terenul in suprafata de 397 m.p. (obiect al Contractului de vanzare

cumparare autentificat sub nr.227/16.01.2015 la BNP Florin Visan);

- 111.874 euro, pentru terenul in suprafata de 427 m.p. (obiect al Contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 228/16.01.2015 la BNP Florin Visan).

Totusi, in urma expertizei judiciare realizate in cursul judecatii, de catre expertul tehnic judiciar Manoila Danut, au fost stabilite urmatoarele valori, prin metoda comparatiei directe de piata:

- 50.989 euro, pentru terenul in suprafata de 364 m.p.;

- 50.201 euro, pentru terenul in suprafata de 397 m.p.;

- 53.995 euro, pentru terenul in suprafata de 427 m.p.

Prin primul raspuns al expertului judiciar la obiectiunile incuviintate la raportul sau initial de expertiza, au fost determinate urmatoarele valori al imobilelor, prin metoda abordarii prin venit:

- 6.807 euro, pentru terenul in suprafata de 364 m.p.;

- 43.015 euro, pentru terenul in suprafata de 397 m.p.;

- 46.266 euro, pentru terenul in suprafata de 427 m.p.

Prin cel de-al doilea raspuns al expertului judiciar la obiectiunile incuviintate la raportul sau initial de expertiza, au fost determinate urmatoarele valori al imobilelor, prin metoda abordarii prin venit:

- 18.445 euro, pentru terenul in suprafata de 364 m.p.;

- 48.683 euro, pentru terenul in suprafata de 397 m.p.;

- 52.362 euro, pentru terenul in suprafata de 427 m.p.

Asadar, intre valorile relevate de expertiza efectuata in cursul urmaririi penale si cele prezentate prin expertiza realizata in cursul judecatii sunt diferente foarte mari.

In aceste conditii, fata de dispozitiile art. 172 alin. (4) din Codul de procedura penala, tribunalul considera ca se impune a fi avuta in vedere expertiza din cursul judecatii, intrucat aceasta a fost efectuata de catre un expert tehnic judiciar autorizat in conditiile O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, in vreme ce raportul de evaluare care a stat la baza formularii acuzatiilor a fost intocmit de catre un evaluator autorizat ANEVAR, fara calitate de expert tehnic judiciar.

In continuare, valorile imobilelor, astfel cum acestea au fost stabilite prin expertiza tehnica judiciara, vor fi comparate cu cele mentionate in contractele de vanzare-cumparare, respectiv:

- 51.324 euro, pentru terenul in suprafata de 364 m.p. (obiect al Contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.226/16.01.2015 la BNP Florin Visan);

- 59.947 euro, pentru terenul in suprafata de 397 m.p. (obiect al Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.227/16.01.2015 la BNP Florin Visan);

- 64.477 euro, pentru terenul in suprafata de 427 m.p. (obiect al Contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 228/16.01.2015 la BNP Florin Visan).

Rezulta, deci, ca preturile de vanzare ale fiecaruia dintre cele trei terenuri au fost superioare celor stabilite prin expertiza tehnica judiciara, situatie fata de care instanta apreciaza ca, prin cele trei acte de dispozitie aduse acum in atentie de catre organele de urmarire penala, nu s-au pricinuit pagube ori a vatamari ale drepturilor sau intereselor legitime ale Municipiului Constanta, Consiliului Local al Municipiului Constanta sau vreunei alte persoane fizice sau juridice.

Sub acest aspect, retinem ca cele trei contracte de vanzare-cumparare au fost incheiate in baza H.C.L. nr. 19/18.02.2013, emisa de Consiliul Local al Municipiului Constanta si contrasemnata pentru legalitate de catre inculpata Enache Marcela, in calitate de secretar (filele 96-97, vol. II, din dosarul de urmarire penala), astfel ca nu se intrevede nicio vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale Consiliului Local al Municipiului Constanta.

In ceea ce o priveste pe partea civila Municipiului Constanta, bunurile vandute catre societatea Astera Consulting SRL prin cele trei contracte incheiate de catre inculpatul Fagadau Decebal, in calitate de viceprimar cu atributii de primar al municipiului Constanta, la data de 16.01.2015, se gaseau la acel moment in patrimoniul privat al unitatii administrativ-teritoriale Municipiul Constanta, insa acest fapt nu este suficient pentru a putea considera ca prin instrainarea celor trei terenuri a fost pagubit municipiul sau i-au fost vatamate drepturile sau interesele legitime.

Astfel, din perspectiva valorica, in urma probatoriului administrat in cauza (inclusiv in faza judecatii), nu s-a dovedit ca cele trei terenuri au fost vandute la preturi subevaluate, dupa cum s-a aratat anterior.

Pe de alta parte, D.N.A. a solicitat sa se ia in considerare si un prejudiciu de ordinul vatamarii intereselor municipiului Constanta, rezultat din iesirea din patrimoniul sau a celor trei imobile, pe calea unei proceduri nelegale, fara respectarea unor dispozitii legale care impuneau organizarea unei licitatii publice, respectiv art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.

Intr-adevar, instanta gaseste justificata sustinerea acuzarii conform careia in cauza de fata nu sunt aplicabile dispozitiile derogatorii ale art. 123 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, precitate, care dadeau dreptul municipalitatii sa vanda terenurile fara licitatie, pentru simplul fapt ca nu este vorba despre vanzarea unor terenuri pe care erau ridicate constructii, ci acele terenuri erau in proximitatea constructiei detinute de cumparatoarea Astera Consulting SRL.

Dar in aceasta cauza nu este de analizat exclusiv legalitatea procedurii prin care au fost vandute imobilele, ci intrunirea tuturor elementelor constitutive ale infractiunilor pentru care a fost declansata actiunea penala.

Revenind la ipoteza prejudiciului de ordinul vatamarii intereselor municipiului Constanta, tribunalul o gaseste nesustinuta de dovezi, in conditiile in care Consiliul Local al Municipiului Constanta a decis vanzarea celor trei imobile catre persoana juridica care detinea constructia in beneficiul careia se putea face exploatarea celor trei terenuri, iar nicio alta persoana fizica sau juridica nu ar fi putut justifica o mai buna utilizare, avand in vedere ca pe acele suprafete nu se gasesc constructii si sunt invecinate, la nord, cu drum public – strada Marinei –, iar la sud cu proprietatea cumparatoarei Astera Consulting SRL, dupa cum reiese din schitele aflate la dosar (ex: fila 48, vol. I din dosarul instantei).

De altfel, expertiza tehnica judiciara a aratat, prin raspunsul la cel de-al treilea obiectiv stabilit, ca, tinand seama de caracteristicile tehnice si juridice ale celor trei suprafete de teren, acestea nu ar putea fi folosite de terte persoane, iar pretul stabilit de vanzator ar fi fost considerat prea mare de catre orice alta persoana posibil interesata, pentru ca exista riscul instituirii unei servituti tocmai in beneficiul proprietarului constructiei din vecinatate (in prezent, Astera Consulting SRL), in scopul asigurarii accesului la calea publica si folosintei normale a acelei constructii.

Se mai impune precizarea ca terenurile in litigiu nu sunt construibile, astfel cum a aratat expertiza judiciara, dar si martorul Toma Ionut (arhitect in cadrul societatii Kalinia Proiect SRL – colaboratoare a societatii cumparatoare cu privire la planul de dezvoltare a imobilului detinut de Astera Consulting SRL), iar prin contractele de vanzare-cumparare s-a prevazut ca societatea cumparatoare era obligata sa respecte destinatia terenului potrivit certificatului de urbanism corespunzator fiecaruia.

Prin urmare, nu se sustine ipoteza acuzarii, in sensul ca prin cele trei vanzari ar fi fost vatamate interesele municipiului Constanta, in conditiile in care unitatea administrativ-teritoriala nu putea da o destinatie de folosinta exclusiva intregii suprafete de teren reprezentata de cele trei terenuri (avand in vedere servitutea necesara pentru asigurarea accesului la calea publica a proprietarului constructiei), iar instrainarea s-a facut la preturi mai mari decat valoarea stabilita prin expertiza judiciara.

In opinia instantei, este contrara eficientei economice orice folosinta pe care ar fi putut sa o asigure Municipiul Constanta asupra terenurilor in discutie, avand in vedere specificul configuratiei locului in care acestea se afla, respectiv in imediata vecinatate a constructiei detinute de catre Astera Consulting SRL, chiar intre acea constructie si unicul drum public la care se poate asigura accesul de pe proprietatea cumparatoarei.

Totodata, trebuie retinut si ca Municipiul Constanta nu a venit cu dovezi (nici macar nu a sustinut) ca ar fi fost posibila folosinta terenurilor (chiar si dupa asigurarea unui spatiu minim de servitute pentru Astera Consulting SRL) lipsite de valente economice, dar in folosul cetatenilor sai (de pilda, prin luarea in considerare a amenajarii unui parc, loc de joaca etc.), avand in vedere specificul zonei.

Astfel, chiar daca exista suficiente indicii ca intre Strutinsky Sorin-Gabriel (persoana 'din spatele' societatii Astera Consulting SRL, la care partile sociale erau detinute de SC Rico Imobiliar SRL si Perceptual Intertrade LTD, iar la aceasta din urma societate cipriota era unic asociat Strutinsky Sorin-Gabriel, dar anterior incheierii contractelor de vanzare-cumparare, dupa cum au aratat aparatorii inculpatului) si fostul primar al Municipiului Constanta, din perioada in care inculpatul Fagadau Decebal a fost viceprimar al aceluiasi municipiu, respectiv Mazare Radu-Stefan, a existat o relatie relevata de asocierea celor doi in mai multe societati comerciale (potrivit mentiunilor din rechizitoriu), totusi aceasta stare de fapt nu prezinta importanta in contextul celor retinute anterior, respectiv ca nu sunt intrunite elemente constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu.

De asemenea, nici caracterul nelegal al procedurii de vanzare sau latura subiectiva manifestat de catre inculpatul Fagadau Decebal cu ocazia incheierii celor trei contracte de vanzare-cumparare nu se mai impun a fi analizate, solutia de achitare a acestui inculpat, impusa de art. 396 alin. (5) din Codul de procedura penala, urmand a fi dispusa prin raportare la dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza intai din Codul de procedura penala, respectiv pentru ca fapta nu este prevazuta de legea penala.

Este de mentionat aici si solutia de clasare invocata de aparare, data de aceeasi structura a D.N.A. prin ordonanta emisa la data de 16.09.2022, in dosarul de urmarire penala nr. 204/P/2017, cu privire la mai multi suspecti, intre care si Fagadau Decebal si Enache Marcela, intr-o cauza in care erau cercetate fapte de abuz in serviciu prevazute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, in legatura cu modalitatea de instrainare, de catre Primaria Municipiului Constanta, a unui numar de 32 de terenuri (filele 181-195, vol. I, din dosarul instantei).

Solutia de clasare dispusa fata de Fagadau Decebal a fost motivata astfel, in cuprinsul acelei ordonante:

'In doua dintre situatii actele de vanzare-cumparare au fost semnate de suspectul Fagadau Decebal in baza unei dispozitii de delegare. Actele de conduita ale suspectului Fagadau au fost insa unele pur formale data fiind parcurgerea, fara implicarea lui, a tuturor etapelor premergatoare vanzarii-cumpararii terenurilor. Concret, initierea hotararilor de Consiliu Local si intocmirea documentatiilor au fost responsabilitatea suspectului Mazare Radu-Stefan. Simpla semnare a celor doua contracte de vanzare-cumparare, instrainari aprobate in prealabil de Consiliul Local, in lipsa oricarui indiciu de rea-credinta, este insuficienta pentru angajarea raspunderii penale a suspectului Fagadau Decebal'.

Or, rationamentul respectiv, chiar daca nu apartine aceluiasi procuror, este aplicabil mutatis mutandis si in privinta faptelor asemanatoare ale viceprimarului Fagadau Decebal, ce fac obiectul prezentei cauze.

Avand in vedere solutia care se va dispune cu privire la inculpatul Fagadau Decebal, tribunalul considera ca nu se sustin nici acuzatiile aduse inculpatei Enache Marcela, acuzata aici pentru o forma de participatie secundara, respectiv complicitate la abuzul in serviciu imputat coinculpatului; atata timp cat se considera ca fapta autorului nu este prevazuta de legea penala, solutia de achitare intemeiata pe aceleasi temeiuri faptice si juridice se impune si cu privire la inculpata Enache Marcela, dat fiind caracterul accesoriu al participatiei complicelui fata de participantul principal, savarsirea faptei tipice de catre autor fiind o conditie a complicitatii.

In drept, fata de constatarea enuntata anterior, in temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza intai din Codul de procedura penala, instanta va dispune achitarea ambilor inculpati sub aspectul savarsirii infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata, respectiv:

- Fagadau Decebal, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, fapta prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal;

- Enache Marcela, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu, fapta prevazuta de art. 48 din Codul penal raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 alin. (1) din Codul penal.

Astfel, actiunea penala exercitata in cauza fata de inculpati urmeaza a se stinge, la ramanerea definitiva a prezentei hotarari judecatoresti, potrivit art. 17 alin. (2) din Codul de procedura penala”.

Redam comunicatul din 2020, prin care DNA anunta inculparea lui Decebal Fagadau:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Constanta au dispus trimiterea in judecata, in doua dosare distincte, a urmatoarelor persoane:

1. in stare de detentie, a inculpatului MAZARE RADU STEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanta, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, in forma continuata,

si in stare de libertate, a inculpatei ENACHE MARCELA, la data faptei secretar al municipiului Constanta, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, in forma continuata,

2. in stare de libertate, a inculpatilor:

FAGADAU DECEBAL, la data faptei viceprimar cu atributii de primar al municipiului Constanta, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

ENACHE MARCELA, la data faptei secretar al municipiului Constanta, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

In rechizitoriile intocmite, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

1. In perioada 2007 – 2012, inculpatul Mazare Radu Stefan, in calitatea mentionata mai sus, si-ar fi incalcat atributiile de serviciu prevazute de dispozitiile legale, in sensul ca ar fi dispus vanzarea a 10 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanta in alte conditii decat prin licitatie publica (negociere directa) si fara ca rapoartele de evaluare sa fi fost aprobate de Consiliul Local.

De asemenea, terenurile respective, situate in statiunea Mamaia, in imediata vecinatate a plajei ori in zone cu un potential turistic si comercial deosebit (malul Lacului Siutghiol, Parcul Tabacariei etc.), ar fi fost vandute la preturi mult diminuate, imprejurare prin care s-ar fi produs patrimoniului municipiului Constanta un prejudiciu in valoare de 1.732.687 euro, concomitent cu obtinerea unui folos necuvenit pentru cumparatori.

In demersurile sale, edilul ar fi beneficiat de ajutorul inculpatei Enache Marcela, care, in calitate secretar al municipiului Constanta, ar fi contrasemnat o parte dintre documentele care au stat la baza tranzactiilor respective.

2. In cursul anului 2015, in aceeasi maniera ar fi actionat si inculpatii Fagadau Decebal si Enache Marcela, care, in calitatile mentionate mai sus, si-ar fi incalcat atributiile de serviciu prevazute de dispozitiile legale in legatura cu vanzarea a 3 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanta.

Prin aceste demersuri inculpatii ar fi produs patrimoniului municipiului Constanta un prejudiciu in valoare de 133.688 euro, concomitent cu obtinerea unui folos necuvenit pentru cumparatori.

Primaria municipiului Constanta a transmis ca se constituie parte civila in procesul penal cu sumele mentionate mai sus.

In cele doua cauze au fost dispuse masuri asiguratorii.

Dosarele au fost trimise spre judecare Tribunalului Constanta cu propunere de a se mentine masurile asiguratorii dispuse in cele doua cauze.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.

* Cititi aici intreaga sentinta a Tribunalului Constanta