Scandalul in care sunt implicati generalii SRI Florian Coldea si Dumitru Dumbrava are noi ramificatii. Nu mai devreme de joi, 20 iunie 2024, omul de afaceri Catalin Hideg (foto 2) a depus la Curtea de Apel Bucuresti cerere de recuzare a judecatoarelor CAB Corina Ciobanu (foto 1) si Mariana Constantinescu (a nu se confunda cu omonima vicepresedinta a ICCJ, fosta presedinta a Sectiei de contencios a instantei supreme).

Concret, Hideg sustine ca impartialitatea judecatoarelor Constantinescu si Ciobanu „este grav afectata”. In acest sens, afaceristul se bazeaza pe inregistrarile discutiilor pe care le-a avut cu generalii SRI Florian Coldea si Dumitru Dumbrava, precum si cu avocatul Doru Traila si cu alt om de afaceri, Bogdan Neidoni. Amintim ca, potrivit lui Hideg, Coldea si Dumbrava i-ar fi solicitat 600.000 de euro ca sa intervina la Curtea de Apel Bucuresti, astfel incat CAB sa-l scape pe afacerist cu o condamnare cu suspendare, fata de cei 4 ani de inchisoare cu executare primiti la fond, din partea judecatorului Catalin-Gabriel Bunea de la Tribunalul Bucuresti, intr-un dosar in care Hideg a fost trimis in judecata de catre Parchetul European (EPPO) – click aici pentru a citi.

Acesta este contextul in care Hideg solicita recuzarea judecatoarelor Mariana Constantinescu si Corina Ciobanu din dosarul nr. 27485/3/2022.

Iata cererea (vezi facsimil):

„Formulam cerere de recuzare a prezentului complet de judecata, respectiv a doamnei judecator MARIANA CONSTANTINESCU si a doamnei judecator CORINA CIOBANU, apreciind ca exista suspiciuni rezonabile ca impartialitatea domniilor lor este grav afectata.

Suspiciunile privind alterarea impartialitatii magistratilor judecatori investiti sa solutioneze cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. 27485/3/2022 sunt de notorietate, facand obiectul mai multor dezbateri aparute in spatiul public.

In acest sens, avem in vedere Ordonanta din data de 22 mai 2024 pronuntata in dosarul 52/1/P/2024 de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, ordonanta pe care o atasam prezentei cereri.

Dosarul 52/1/P/2024, despre care facem vorbire, a fost generat ca urmare a denuntului formulat si completat de catre inculpatul HIDEG ROBERTINO-CATALIN, atasat, de asemenea, prezentei cereri.

In concret, pe parcursul judecarii dosarului aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti si inclusiv cand dosarul 27485/3/2022 s-a aflat in fata completului pe care astazi intelegem sa il recuzam, inculpatului HIDEG ROBERTINO-CATALIN i s-a transmis si promis, de mai multe persoane, conditionat de plata unor sume de bani pretinse cu titlu de onorariu avocat, ca i se va ridica controlul judiciar la Curtea de Apel Bucuresti pentru a putea merge in Emiratele Arabe sa isi rezolve probleme de afaceri ('Avem o raza de speranta ca sa va... se va... veti putea pleca sa va rezolvati problemele...') si ca va beneficia de o solutie favorabila in apel (fata de cea obtinuta la instanta de fond), in sensul de a primi o pedeapsa cu suspendare: 'Noi putem sa dam in jos (n.n. pedeapsa)..adica putem sa mergem cu voiosie...(n.n. in jos)'.

Pentru ca inculpatul HIDEG nu a reusit sa plateasca integral suma de bani solicitata, desi i se promisese ca la Curtea de Apel Bucuresti i se va ridica masura preventiva a controlului judiciar pana la inceperea judecatii in apel, completul de fata fiind deja investit cu judecarea cauzei, la termenul din data de 28.03.2024, acesta masura nu a fost ridicata. In acest context, i s-a reprosat si transmis inculpatului HIDEG ROBERTINO-CATALIN, de catre avocatul care il reprezenta, са 'ei' sunt persoanele care au decis mentinerea masurii preventive si care pot dispune cu privire la aceasta, subliniind faptul ca tot 'ei' ar avea la indemana parghiile pentru a-l aduce inapoi in situatia in care s-ar sustrage:

'Fiti atent! O sa incercam sa facem, sa avem...acuma Curtea de Apel clar a...va decide! Sper sa fie clarificat cat de repede posibil si sa.... Mie mi-a fost frica si eu i-am transmis a...sefului asa! Mie mi-a fost frica o perioada si d-aia v-am tot batut la cap, ca daca plecati in perioada aia nu mai veniti inapoi. Si atunci....

Dumneavoastra dati mesajul ca sunteti de incredere. Pentru ca oamenilor le-a fost frica ca plecati si ca nu mai veniti inapoi....

Mie mi-a zis persoana respectiva, ca eu i-am zis asa: Fii atent! Daca chiar face chestia asta si el pleaca si nu mai vine inapoi, exista solutii sa-l aducem fara probleme!'

Potrivit art. 64 lit. f) C.p.p., judecatorul este incompatibil sa judece o cauza, daca exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea sa a fost afectata.

Rolul impartialitatii judecatorului, componenta a dreptului la un proces echitabil este consfintit de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului iar incriminarea sa are ca scop realizarea unui echilibru procesual intre parti, asa incat nici un participant la proces sa nu fie avantajat sau dezavantajat.

Hotararea judecatorului, precum si celelalte acte procedurale se impun a fi indeplinite doar potrivit legii si probelor aflate la dosarul cauzei si doar in scopul aflarii adevarului.

Pentru asigurarea neutralitatii judiciare, impartialitatea presupune doua elemente, respectiv lipsa oricarei prejudecati si lipsa oricarui interes din partea judecatorului (Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cauza Piersack vs. Belgia, hotararea din 1 oct. 1982).

Potrivit Curtii de la Strassbourg, jurisprudenta din cauzele Hauschildt vs. Danemarca (1989), Sainte Marie vs. Franta (1992), Padovani vs. Italia (1993), Bulut vs. Austria (1996), Morel vs. Franta (2000), Didier vs. Franta (2002), abordarea care priveste primul element al impartialitatii trebuie sa constea intr-o apreciere in concreto, astfel incat se impune a fi analizata atat gandirea, cat si conduita judecatorului vizat, pentru a vedea daca magistratul si-a format, mai inainte de a pronunta hotararea, o opinie in legatura cu modul de desfasurare si solutionare a cazului.

Avand in vedere suspiciunea rezonabila ca impartialitatea completului de judecata este afectata, derivand din faptul ca, in nenumarate randuri, inculpatului HIDEG ROBERTINO-CATALIN i s-a transmis despre interventiile' persoanelor cercetate in dosarul 52/1/P/2024 aflat pe rolul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, inclusiv la judecatorii din cadrul completului investit sa judece cauza la Curtea de Apel Bucuresti, apreciem ca cererea noastra este vadit intemeiata.

Impartialitatea poate fi apreciata sub diverse aspecte, distingandu- se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecatorul gandeste in forul sau interior intr-o cauza anume, si un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta daca acesta a oferit garantii suficiente pentru a exclude orice indoiala legitima in privinta sa.

Asa cum instanta de contencios a drepturilor omului a statuat in jurisprudenta sa, granita dintre cele doua notiuni nu este insa ermetica, din moment ce nu numai conduita unui judecator poate, din punct de vedere al unui observator exterior, sa atraga indoieli obiectiv justificate cu privire la impartialitatea sa, ci poate fi vorba si despre convingerea sa personala (Kyprianou vs. Cipru, nr. 73797/01, par. 119).

Pentru a se pronunta cu privire la existenta, intr-o anumita cauza, a unui motiv legitim vizand lipsa de impartialitate a unui judecator, viziunea celui care contesta impartialitatea intra in discutie, dar nu joaca un rol decisiv. Elementul decisiv consta in a stabili daca temerile partii interesate pot fi considerate justificate in mod obiectiv (cauzele Ferrantelli si Santangelo impotriva Italiei, pot. 59 si Padovani impotriva Italiei, pct. 27).

Pentru toate aceste considerente, in lumina prevederilor art. 67 rap. la art. 64 alin. 1 lit. f) C.p.p., va solicitam sa dispuneti admiterea prezentei cereri cu consecinta trimiterii dosarului cauzei spre repartizare aleatorie in vederea solutionarii sale”.