16 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

REJUDECAREA LUI ARAFAT – ICCJ explica de ce a trimis la rejudecare dosarul in care juristul Adrian Secu cere constatarea nelegalei existente, din octombrie 2016 pana in prezent, a Grupului de Suport Tehnico-Stiintific, condus de Raed Arafat. Hotararile grupului au stat la baza abuzurilor pandemice. Initial, CA Brasov a respins actiunea pentru lipsa interesului. ICCJ: „Exceptia lipsei de interes a fost solutionata in baza altor texte de lege decat cele invocate de autorul exceptiei” (Decizia)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

7 July 2024 11:18
Vizualizari: 2720

Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca judecatorul Demis-Marius Sparios (foto 2) de la Curtea de Apel Brasov a solutionat extrem de superficial actiunea prin care juristul (pe atunci student la Drept) Adrian Secu a solicitat constatarea nelegalei existente, din octombrie 2016 pana in prezent, a Grupului de Suport Tehnico-Stiintific, condus de Raed Arafat (foto 1). Mentionam ca intre 2020 si 2022, hotararile grupului stateau la baza celor ale Comitetului National pentru Situatii de Urgenta (CNSU), care la randul lor fundamentau abuzurile pandemice.



Lumea Justitiei prezinta motivarea deciziei nr. 2427/2024, prin care, la 24 aprilie 2024, magistratii Madalina-Elena Vladu-Crevon, Liliana Visan si Decebal-Constantin Vlad de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus rejudecarea cauzei nr. 6228/2/2021 pentru insuficienta motivare a hotararii de la fond. Amintim ca tot Luju a prezentat atat motivarea lui Demis Sparios, cat si actiunea lui Adrian Secu (click aici pentru a citi).

Revenind: ICCJ a descoperit nu doar ca judecatorul Sparios „nu a raspuns unor argumente esentiale, invocate in mod explicit de reclamant in sustinerea exceptiilor pe care acesta a inteles sa le ridice”, ci si ca acelasi magistrat de la CA Brasov a respins actiunea ca lipsita de interes in baza altor texte de lege decat cele invocate de catre CNSU in sustinerea exceptiei lipsei de interes.


Redam principalul pasaj din decizia prin care ICCJ a dispus rejudecarea cauzei:


II. Solutia instantei de recurs

II.1. In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes a recursurilor

Deliberand asupra exceptiei lipsei de interes in formularea recursului, invocate de intimate in cursul dezbaterilor, Inalta Curte o apreciaza drept neintemeiata, in conditiile in care prin respingerea actiunii ca lipsita de interes, reclamantul a pierdut procesul, ceea ce inseamna ca are interes procesual in formularea caii de atac. In mod evident, interesul in formularea caii de atac a recursului nu se confunda cu interesul formularii cererii de chemare in judecata.

II.2. In ceea ce priveste fondul recursurilor

Examinand incheierile si sentinta atacata, Inalta Curte apreciaza ca recursul este fondat, in limitele si pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare, fiind incidente motivele de casare prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 5, 6 c.p.c.

2.2.1. Argumentele de fapt si de drept relevante.

Reclamantul Secu Cristian Adrian a investit instanta de contencios administrativ cu o actiune prin care a solicitat, in contradictoriu cu paratii Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, Grupul de Suport Tehnico-Stiintific pentru gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei din cadrul MAI si Seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta si Presedinte al Grupului – Dr. Raed Arafat, sa se constate inexistenta art. 3, art. 4 si art. 5 din HCNSU nr. 3/2016; sa se constate inexistenta, sau in subsidiar, sa se anuleze Regulamentului de organizare si functionare a Grupului de Suport Tehnico-Stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei; sa se constate nelegala infiintare si functionare a Grupului Tehnico-Stiintific din octombrie 2016 si pana in prezent, cu consecinta incetarii activitatii acestuia; obligarea paratilor in solidar la plata cheltuielilor de judecata.

Prin incheierea din data de 20.06.2022, instanta a admis exceptia inadmisibilitatii exceptiei de nelegalitate si a respins, in consecinta, ca inadmisibila, exceptia de nelegalitate a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. II/5555/11.04.2016, exceptie invocata de reclamantul Secu Cristian Adrian.

Prin incheierea din data de 08.09.2022, instanta:

(i) a respins, ca nefondata, exceptia lipsei calitatii de reprezentant legal a dr. Raed Arafat pentru Departamentului pentru Situatii de Urgenta, exceptie invocata de reclamantul Secu Cristian Adrian;

(ii) a respins, ca neintemeiata, exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Departamentului pentru Situatii de Urgenta, exceptie invocata de reclamantul Secu Cristian Adrian;

(iii) a respins, ca neintemeiata, exceptia nulitatii actelor procedurale efectuate de D.S.U. in numele si pentru C.N.S.U., precum si exceptia nulitatii actelor procesuale efectuate de catre C.N.S.U, exceptii invocate de catre reclamant;

(iv) a respins cererea reclamantului de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a art. I din OUG nr. 1/2014, a art. I din OUG nr. 68/2020 precum si a art. II pct. 1 din OUG nr. 63/2021;

(v) a respins, ca neintemeiata, exceptia lipsei capacitatii de folosinta a Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei, exceptie invocata de catre C.N.S.U.

Prin sentinta nr. 111/2022 din 12 septembrie 2022, Curtea de Apel Brasov:

- a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa plangerii prealabile;

- a admis exceptia lipsei de interes in formularea actiunii;

- a respins, ca lipsita de interes, actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul Secu Cristian Adrian, in contradictoriu cu paratii Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, Grupul de Suport Tehnico-Stiintific si Seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta si Presedinte al Grupului – Secretar de Stat Dr. Raed Arafat.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Asa cum s-a statuat si in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (de exemplu, Decizia nr. 2385/03.05.2022) din punctul de vedere al interesului, in materia contenciosului administrativ, trebuie facuta distinctie intre notiunea de interes procesual, definita de codul de procedura civila, in sensul de conditie de exercitare a dreptului la actiune si notiunea de interes legitim consacrata de prevederile art. 1 si art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, aceasta urma notiune fiind relevanta pentru solutionarea pe fond a actiunii.

Asadar, exceptia ridicata de parat, care sustine lipsa unui interes personal al reclamantului in formularea actiunii, va fi analizata sub aspectul notiunii de interes procesual. In acest sens, curtea de apel a retinut, in primul rand, ca dispozitiile legii speciale privind contenciosul administrativ nr. 554/2004 se completeaza, potrivit art. 28 alin. (1) din aceasta lege, si cu prevederile Codului de procedura civila, in masura in care acestea din urma nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte.

In al doilea rand, potrivit art. 32 alin. (1) lit. b), comb. cu art. 33 din Codul de procedura si rap. la art. 28 din Legea nr. 554/2004, una din conditiile de exercitare a actiunii in contencios administrativ este aceea a justificarii de catre reclamant a unui interes determinat, legitim, personal, nascut si actual.

In cauza, reclamantul isi justifica interesul procesual, in esenta, prin aceea ca este afectat in drepturile si interesele sale legitime ca urmare a infiintarii

Grupului Tehnico-Stiintific, intrucat actele emise de acest Grup stau la baza documentatiei care fundamenteaza masurile luate de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta in contextul pandemiei de COVID-19.

Dupa cum s-a retinut mai sus, interesul procesual, pentru a justifica formularea unei actiuni, este necesar sa fie determinat. Aceasta conditie vizeaza stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte in concret in eventualitatea admiteri formei procedurale exercitate.

Curtea de apel a apreciat ca interesul procesual al reclamantului in cauza nu este unul determinat, intrucat prin eventuala admitere a actiunii sale, care vizeaza constatarea inexistentei hotararii de infiintare a Grupului Tehnico-Stiintific si a inexistentei regulamentului de organizare si functionare a acestui Grup, acesta nu obtine folosul practic pe care il urmareste, si anume constatarea nelegalitatii hotararilor si masurilor luate de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta in gestionarea pandemiei de COVID-19, intrucat legalitatea infiintarii si functionarii Grupului nu este o conditie de legalitate a acestor hotarari sau masuri.

Reclamantul a avut si are posibilitatea de a ataca in mod direct legalitatea masurilor sau hotararilor de care este nemultumit si despre care apreciaza ca ii vatama drepturile sau interesele legitime, pentru formularea actiunii ce face obiectul prezentei cauze neavand, asadar, un interes procesual determinat.

De asemenea, reclamantul nu a dovedit nici ca interesul sau procesual in promovarea actiunii este nascut si actual, neindicand in concret masurile si/sau hotararile CNSU care ar depinde de constatarea inexistentei actelor contestate, limitandu-se la a invoca aspecte de ordin general, care tin de procedurile care se urmeaza si de nocivitatea masurilor dispuse de CNSU in gestionarea pandemiei de COVID-19, precum si intentia sa ca pe viitor sa mai atace astfel de masuri, daca se vor lua, in considerarea unei eventuale solutii favorabile in prezentul dosar. Astfel de sustineri nu pot fi primite ca fondate, intrucat tind spre a justifica existenta unui interes prin eventualitatea luarii pe viitor a unor masuri nelegale sau atacarea, tot pe viitor, a unor masuri luate deja.

Prin incheierea camerei de consiliu din data de 20 octombrie 2022, instanta a respins cererea reclamantului Secu Cristian Adrian de indreptare a unei erori materiale din sentinta civila nr. 111/12.09.2022 pronuntata de Curtea de Apel Brasov – Sectia contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 6228/2/2021.

Inalta Curte constata ca prin incheierile si hotararea atacate, instanta de fond nu a raspuns unor argumente esentiale, invocate in mod explicit de reclamant in sustinerea exceptiilor pe care acesta a inteles sa le ridice. Totodata, instanta fondului a nesocotit principii fundamentale ale procesului civil, dupa cum se va detalia in cele ce urmeaza.

Astfel, in privinta incheierii de sedinta din data de 20.06.2022, Inalta Curte constata ca judecatorul fondului nu a analizat argumentele invocate de reclamant in sprijinul admisibilitatii exceptiei de nelegalitate a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. II/5555/11.04.2016. Inalta Curte are in vedere ca prin incheierea atacata nu s-a raspuns asertiunii reclamantului care sustine admisibilitatea exceptiei de nelegalitate din perspectiva jurisprudentei ICCJ referitoare la admisibilitatea sesizarilor formulate in temeiul art. 519 din C.p.c., text legal ce cuprinde o solutie legislativa similara celei din cuprinsul art. 4 alin. 2 din Legea nr. 554/2004; potrivit acestei jurisprudente, este admisibila sesizarea formulata in temeiul art. 519 din C.p.c. si atunci cand sunt vizate norme de drept procesual care nu au inraurire directa asupra fondului, dar care deschid calea solutionarii fondului.

In ceea ce priveste incheierea de sedinta din data de 08.09.2022, Inalta Curte retine ca instanta fondului a solutionat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a dr. Raed Arafat pentru DSU si, implicit, exceptia nulitatii actelor procedurale efectuate de CNSU, fara a se pronunta asupra unor argumente esentiale invocate de reclamant, prin care acesta sustinea urmatoarele:

- in raport cu prevederile art. I alin. 2 din OUG nr. 1/2014, primul ministru trebuia sa ii confere persoanei insarcinate cu conducerea DSU si titulatura de 'sef al DSU', pe langa desemnarea ca secretar de stat;

- numirea in functie a dr. Raed Arafat nu putea produce efecte juridice din data de 29.01.2014, intrucat respectiva ordonanta de urgenta a fost publicata in Monitorul Oficial la data de 04.02.2014.

Totodata, in privinta aceleiasi incheieri, Inalta Curte retine ca judecatorul fondului nu a raspuns motivului principal pe care reclamantul si-a intemeiat exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a DSU, respectiv infiintarea nelegala a DSU in raport cu prevederile art. 56 alin. 2 c.p.c. conform carora entitatile fara personalitate juridica pot sta in judecata daca sunt constituite potrivit legii, reclamantul invocand infiintarea DSU de catre o autoritate necompetenta (de catre Guvern, si nu de catre MAI) si fara avizul Curtii de Conturi. Or, in considerentele incheierii din 08.09.2022, instanta de fond a motivat respingerea exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta exclusiv din perspectiva capacitatii administrative a DSU, in pofida faptului ca reclamantul a aratat in mod explicit ca nu sustine lipsa acestei capacitati.

De asemenea, judecatorul fondului nu a analizat argumentele reclamantului conform carora trebuie facuta distinctie intre capacitatea de drept administrativ a DSU si capacitatea de folosinta a DSU, in calitate de reprezentant legal al CNSU, ceea ce inseamna ca o entitate de drept public fara personalitate juridica poate sta doar ca parat intr-o actiune in contencios administrativ, in calitate de emitent al actelor atacate.

In contextul celor expuse, Inalta Curte retine ca potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din Noul Cod de procedura civila, hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda, printre altele, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor. Rolul principiului motivarii hotararilor judecatoresti, consacrat prin acest text legal, este acela de a asigura o buna administrare a justitiei si de a face posibil un control judiciar efectiv, motivarea sumara sau confuza echivaland cu nemotivarea.

De asemenea, jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului subliniaza rolul pe care motivarea unei hotarari il are pentru respectarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, in sensul ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca sustinerile partilor sunt analizate de instanta, aceasta avand obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelor probatorii (hotararea din 28.04.2005 in cauza Albina contra Romaniei).

In privinta sentintei atacate, Inalta Curte apreciaza ca in mod corect recurentul sustine ca exceptia lipsei sale de interes a fost solutionata in baza altor texte de lege decat cele invocate de autorul exceptiei, fara a fi pusa in discutie calificarea juridica exacta a acesteia, fiind astfel incalcate prevederile art. 14 alin. 4-6, precum si ale art. 22 alin. 4 si 6 din c.p.c. care reglementeaza ipostaze ale principiilor contradictorialitatii si disponibilitatii.

Inalta Curte are in vedere ca judecatorul fondului s-a pronuntat asupra exceptiei lipsei de interes din perspectiva art. 32 si 33 c.p.c. fara a se pune in discutie acest temei juridic, desi exceptia respectiva fusese invocata de CNSU in raport cu prevederile art. 1 si 8 din Legea nr. 554/2004, partile punand concluzii orale exclusiv din perspectiva acestor din urma prevederi.

Ca efect al nelegalitatii sentintei atacate, urmeaza a se constata si nelegalitatea respingerii cererii de indreptare a acesteia, in virtutea principiului 'accesorium sequitur principale' (n.r. 'accesoriul urmeaza principalul').

2.2. Temeiul legal al solutiei adoptate in recurs

Pentru considerentele expuse si retinand ca nu s-a intrat in cercetarea fondului, in temeiul art. 496, 497 din Codul de procedura civila si art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, Inalta Curte va admite recursurile declarate de Secu Cristian Adrian impotriva incheierilor din 20 iunie 2022, 8 septembrie 2022, sentintei nr. 111/2022 din data de 12 septembrie 2022 si incheierii din sedinta camerei de consiliu din data de 20 octombrie 2022, pronuntate de Curtea de Apel Brasov – Sectia contencios administrativ si fiscal, va casa incheierile si sentinta atacate si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante”.


* Cititi aici intreaga decizie a instantei supreme

Comentarii

# Cetatean date 7 July 2024 15:24 0

Inainte de a fi judecator, domnul Demis-Marius Sparios a fost procuror. Primul pas pentru insanatosirea sistemului, ar fi separarea reala a judecatorilor, de procurori.

# Visu date 8 July 2024 00:29 0

Chapeau! Luați lumină și însușiți această viziune de reparație și nu de imediată desistare! Pt astfel de hotărâri propun premii mai consistente decât pensiile nesim…

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 15.07.2024 – „Deep State” stia de atacatorul lui Trump (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva