Capitanul Constantin Bucur (foto) a fost in anii '80 ofiter in Departamentul Securitatii Statului – Directia a IV Contrainformatii Militare, iar din 1991 ofiter SRI in cadrul sectorului de supraveghere-inregistrare, loc de munca in care proceda la interceptarea persoanelor puse sub supraveghere prin mandate de siguranta nationala.

In 1996 a observat ca in cadrul interceptarilor pe care le efectua sectorul in care lucra – UM 05026, se ascultau telefoanele unor politicieni si jurnalisti (senatorul Vadim Tudor, senatorul Nicolae Dide, generalul Dumitru Cristea, jurnalistii Sorin Rosca Stanescu, Tana Ardeleanu, Mircea Toma etc) despre care a avut convingerea ca erau efectuate fara mandat, din dispozitia directorului SRI de atunci Virgil Magureanu.

A fost motivul pentru care capitanul Constantin Bucur a decis sa faca cunoscute operatiunile ilegale motiv pentru care in primavara anului 1996 a predat unor parlamentari din Partidul Romania Mare o serie de casete audio continand inregistrari cu politicienii si jurnalistii mai sus amintiti. Scandalul interceptarilor ilegale a rabufnit in presa dupa ce liderul PRM Corneliu Vadim Tudor a prezentat probele audio video intr-o conferinta de presa extraordinara care a avut loc la 13 mai 1996. Capitanul SRI a fost inlaturat din SRI, prin trecerea sa in rezerva ca abatere disciplinara, fara sa se arate care sunt motivele sanctiunii, si supus unei perchezitii de procurori militari in colaborare cu cadre ale SRI si supus unei anchete de hartuire si umilinte. La 20.10.1998 a fost condamnat de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti la 2 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru infractiunile de furt (art 208 C.p. - pentru casetele audio scoase din unitate) si pentru culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret (art. 19, alin 1, din Legea 51/1991, precum si pentru divulgarea si folosirea in afara cadrului legal de catre salariatii serviciilor de informatii privind viata particulara (art. 21, alin. 2 din Legea 51/1991). Sentinta a ramas defintiva prin respingerea cailor de atac formulate succesiv la Curtea Militara de Apelsi apoi la Curtea Suprema de Justitie (decizia nr. 2277/13 mai 2003).

Asa l-a executat sistemul ticalos din timpul regimului Ion Iliescu pe curajosul capitan Bucur, care pentru faptul ca a demascat politia politica din vremurile sale, a platit cu cariera de ofiter. Capitanul Constantin Bucur a fost salvat de la statutul de proscris al regimului de liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, care i-a oferit protectie politica, ofiterul fiind pus pe listele electorale ales deputat in Parlamentul Romaniei ij legislatura 2000 - 2004. In prezent, capitanul Bucur se lupta cu o boala cumplita, dar spera ca dreptatea sa i se faca pana la capat. In sensul sa i se plateasca pentru anii in care a fost inlaturat abuziv din SRI, precum si daunele morale la care este indreptatit.

CEDO a retinut ca pedepsirea unui ofiter de informatii care a demascat practici ilegale a fost abuziva si de natura sa descurajeze asemenea actiuni necesare intr-o societate democratica

Dupa 10 ani de asteptari, la data de 8 ianuarie 2013, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, in cauza “Bucur si Toma impotriva Romaniei” a condamnat statul roman pentru incalcarea art. 10 – libertatea de exprimare si art. 6 – dreptul la un proces echitabil din Conventie. In motivarea solutiei date, CEDO de la Strasbourg a aratat:

„Curtea observa ca reclamantul si-a declarat intentiile in cursul conferintei de presa din 13 mai 1996 si ulterior in fata instantelor. Curtea nu vede niciun motiv sa creada ca reclamantul ar fi fost motivat de dorinta de a obtine un avantaj personal in urma actiunii sale, ca ar fi avut o nemultumire personala fata de angajator sau ca ar fi fost condus de orice alta intentie ascunsa. Acestea sunt de altfel sustinute de faptul ca persoana in cauza a ales sa nu se adreseze direct presei, pentru a obtine o foarte larga audienta, ci s-a indreptat mai intai catre un membru al Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI (a se vedea, mutatis mutandis, Heinisch, citata anterior, par. 86). Prin urmare, Curtea concluzioneaza ca reclamantul era animat de intentiile declarate de acesta si ca a actionat cu buna-credinta. ...In cele din urma, Curtea observa ca reclamantul a fost condamnat penal la o pedeapsa cu inchisoarea de 2 ani cu suspendarea executarii. Aceasta sanctiune nu numai ca a avut repercusiuni extrem de negative asupra carierei sale, dar risca, de asemenea, sa aiba un efect de descurajare asupra altor agenti SRI si sa-i descurajeze sa semnaleze fapte nelegale. In plus, tinand seama de ecoul pe care l-a avut cauza reclamantului in mass-media, sanctiunea putea avea un efect de descurajare nu doar asupra agentilor SRI, ci si asupra altor functionari publici si angajati (Guja, citata anterior, par. 95; Heinisch, citata anterior, par. 91).

Concluzie: Constienta de importanta dreptului la libertatea de exprimare in privinta problemelor de interes general, de dreptul functionarilor si al altor angajati de a semnala conduitele sau actele nelegale observate de acestia la locul lor de munca, de obligatiile si responsabilitatile angajatilor fata de angajatorii lor si de dreptul acestora de a-si gestiona personalul, Curtea, dupa ce a reflectat asupra diferitelor interese aflate in joc, concluzioneaza ca atingerea adusa dreptului la libertatea de exprimare a primului reclamant, in special a dreptului sau de a comunica informatii, nu era 'necesara intr-o societate democratica'. Prin urmare, a fost incalcat Art. 10 din Conventie”.

Reviziuirea

In urma hotararii CEDO, capitanul Constantin Bucur a formulat reviziuire, care i-a fost admisa prin decizia penala din 17.02.2015 a Tribunalului Militar Bucuresti, care l-a achitat pe capitanul Constantin Bucur pentru toate capetele de acuzare, pe temeiul ca faptele ce i-au fost imputate nu sunt prevazute de legea penala. Impotriva acestei decizii Parchetul Curtii Militare de Apel Bucuresti a formulat recurs.

Inalta Curte (dosar 16/81/2015) prin decizia nr. 179 din 11.02.2016 – complet format din judecatoarele Luciana Mera, Lucia Rog si Lavinia Lefterache – a respins ca nefondat recursul parchetului, astfel incat achitarea capitanului Constantin Bucur a ramas definitiva.

Iata cum, dupa 20 de ani de procese, capitanul Constantin Bucur a fost achitat definitiv. El urmeaza a fi repus in drepturi, iar intr-o etapa viitoare, statul roman va trebui sa-i plateasca salariul de ofiter SRI pe 20 ani, plus importante daune morale si materiale.

In decizia definitiva a ICCJ s-a aratat:

-„In ceea ce il priveste pe revizuentul Bucur Constantin, CEDO a constatat incalcari grave prin raportare la art. 6 si art. 10 din Conventie, incalcari care vizeaza echitatea desfasurarii procesului penal, dreptul la aparare si dreptul la libera exprimare al acuzatului, precum si probele pe baza carora a fost dispusa condamnarea”.

-„Inalta Curte mai retine si faptul ca despagubirile stabilite prin hotararea CEDO nu acopera prejudiciul moral suferit de inculpat prin pronuntarea hotararii de condamnare, avand in vedere contextul factual si calitatea de militar – ofiter SRI a lui Bucur Constantin, mediatizarea cazului si interesul general pentru subiectul in discutie, dar si gravitatea incalcarilor stabilite prin hotararea CEDO, toate acestea justificand necesitatea reluarii procesului penal in conditii de echitate”.

* Cititi aici decizia penala a ICCJ prin care, in reviziuire dupa CEDO, capitanul SRI Constantin Bucur a fost achitat definitiv

*Cititi aici Hotararea CEDO in cauza Bucur si Toma