Avocatii Lucian Bolcas, Ingrid Mocanu si Cristian Ene, din Baroul Bucuresti, au acordat miercuri, 5 septembrie 2018, declaratii in exclusivitate pentru Lumea Juridica (Juri.ro), in care s-au pronuntat pentru revizuirea condamnarilor bazate pe Protocolul SRI-PICCJ din 2009. Discutia s-a purtat in contextul în care, pe 12 iulie 2018, Curtea Militara de Apel Bucuresti l-a achitat definitiv pe un jandarm trimis in judecata pentru luare de mita, judecatorii Constantin Udrea si Radu Stancu declarand Protocolul PICCJ-SRI din 2009 - semnat de Laura Kovesi, George Maior si Florian Coldea – ca fiind ilegal, intrucat el “adauga la lege” si a fost introdus “in mod obscur in procedura penala” (click aici pentru a citi).

In acest context, maestrul Lucian Bolcas (foto 1) a atras atentia ca desi legislatia romaneasca nu prevede institutia precedentului judiciar, o asemenea hotarare judecatoreasca poate constitui un precedent de jurisprudenta. Cu alte cuvinte, avocatul a argumentat ca si alte instante vor avea dreptul sa tina seama de ea cand vor judeca spete asemanatoare.

Referindu-se la cazul concret al protocolului, Lucian Bolcas l-a calificat drept ”un act neconstitutional, care nu poate sa fie luat in considerarea pronuntarii unei hotarari judecatoresti”.

Iata declaratia integrala a avocatului Lucian Bolcas (click aici pentru a citi):

”In ciuda faptului ca nu avem institutia precedentului judiciar, sunt anumite hotarari care, prin logica si caracterul juridic al continutului, se impun ca un precedent de jurisprudenta. Aceasta este una dintre astfel de hotarari. Ea depaseste cadrele unei pronuntari pe speta si deschide orizontul normal si democratic al capacitatii instantelor de judecata de a cenzura – evident: in cadre procesuale riguroase – orice fel de act neconstitutional si nelegal.

In cazul in speta, este vorba fara niciun fel de discutie despre un act neconstitutional, care nu poate sa fie luat in considerarea pronuntarii unei hotarari judecatoresti. Proba obtinuta prin mijloace necuprinse in procedura penala – si anume: protocol de colaborare cu alte organe care nu sunt organe judiciare – este categoric o proba ce trebuie inlaturata. Aceasta este una dintre modalitatile in care poate sa fie exclusa normal de la pronuntarea unei hotarari.

Ca o concluzie: oricand instantele – independent de calea procedurala pe care o urmeaza (a exceptiei de neconstitutionalitate, a exceptiei de nelegalitate, a stabilirii caracterului nelegal) – au dreptul sa desfiinteze orice act incheiat in baza unor asemenea protocoale, avand in vedere profundul lor caracter antidemocratic, iar prin aceasta sa puna putina ordine in cadrul procesului. Nu e nevoie de hotarare de guvern sau de ordonanta de urgenta; e nevoie ca instantele sa-si reia rolul lor democratic: acela de deplina jurisdictie asupra tuturor actelor si faptelor juridice pe care legea le stabileste in competenta lor”.

Ingrid Mocanu: "Cea mai grava problema este ca in realitate nu se poate constata la instante ca au fost condamnari date pe protoco"

La randul ei, Ingrid Mocanu (foto 2) a evidentiat doua probleme care iau nastere din aceasta hotarare judecatoreasca: in primul rand necesitatea ca procurorul care a sustinut inexistenta protocolului sa fie anchetat pentru fals, iar in al doilea rand incertitudinea ca alte instante vor desfiinta rechizitorii pe motiv de protocoale secrete, judecatorii bazandu-se pe simplele negari ale procurorilor – indiferent daca Parlamentul va legifera impotriva unor asemenea protocoale.

In acelasi context, Mocanu a amintit ca procurorul Gheorghe Popovici (seful Sectiei I din DNA) a fost trimis in judecata disciplinara pentru exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta, fiind acuzat ca a semnat adresele prin care se comunica unei parti dintr-o cauza penala instrumentata de Directia Nationala Anticoruptie, contrar adevarului, ca fata de aceasta nu au fost dispuse masuri de supraveghere tehnica (click aici pentru a citi).

Redam declaratiile integrale ale avocatei Ingrid Mocanu (click aici pentru a citi):

“In opinia mea, in sentinta sunt doua chestiuni foarte, foarte interesante. In primul rand, parchetul – la fel ca in toate dosarele care se afla pe rolul instantelor – a comunicat instantei ca nu au fost activitati cu SRI. Deci practic, in acest moment, judecatorii constatand definitiv ca procurorii au mintit, acolo s-a comis o fapta penala – adica un procuror a facut un fals intr-o hartie. Si in acest moment, oricine ar putea sa cerceteze procurorul care a mintit judecatorii si au spus ca nu s-au facut acte cu SRI-ul, desi instanta a stabilit ca aceasta sustinere este nereala si deci trebuie inlaturata.

In al doilea rand, aceasta este problema in toate dosarele in care s-a lucrat pe protocol: procurorii spun: 'Nu este adevarat, nu s-a folosit protocolul, noi am lucrat pe lege – si atunci nu este aplicabila aceasta decizie'. Deci indiferent daca protocoalele raman sau nu in vigoare, in dosarele acelea nu se va intampla nimic, pentru ca procurorul spune: 'Nu s-a lucrat pe protocol', iar daca judecatorul arata ca nu este adevarat (si ca s-a lucrat pe protocol), practic va trebui tras la raspundere procurorul care sustine ceva de acea maniera.

Domnul Gheorghe Popovici de la DNA a fost trimis in judecata disciplinara la Sectia de procurori a CSM tocmai pe acest aspect: ca a dezinformat instanta. Este evident ca asa se prezinta adevarul judiciar pe care il vede o tara intreaga. Decizia de fata ar trebui sa constituie un precedent important pentru toate instantele care au pe rol astfel de dosare. Deja in Codul de procedura penala (forma cea noua, cea care se afla acum in controlul Curtii Constitutionale), exista o norma de acest gen: este introdusa o cale extraordinara de atac pentru cei care au fost condamnati in acele conditii. Deci ar trebui legiferat in acest fel: cei care au fost condamnati pe acele protocoale sa aiba la dispozitie o cale de reformare.

Dar cea mai grava problema este ca in realitate nu se poate constata la instante ca au fost condamnari date pe protocol. Deci chestiunea de legiferare nu ar putea sa substituie instanta sub nicio forma, pentru ca daca instanta spune: 'Nu s-a lucrat pe protocol, fiindca asa mi-a zis mie procurorul', practic aceasta decizie devine inaplicabila”.

Cristian Ene: "Unde se constata ca probele au fost obtinute in baza protocoalelor, aceste probe trebuiesc excluse din ansamblul probator al cauzei si efectiv inlaturate din dosar"

Nu in ultimul rand, in opinia avocatului Cristian Ene (foto 3), trebuie ca instantele sa dispuna inlaturarea din dosare a acelor probe despre care stabilesc ca au fost obtinute in baza protocoalelor secrete (click aici pentru a citi): ”Instantele vor analiza fiecare cauza in parte, iar acolo unde se constata ca probele au fost obtinute in baza protocoalelor, aceste probe trebuiesc excluse din ansamblul probator al cauzei si efectiv inlaturate din dosar”.

Intrebat daca ar trebui luate masuri impotriva procurorului care le-a spus judecatorilor ca nu exista un protocol PICCJ-SRI, Cristian Ene a raspuns: ”Acest aspect trebuie analizat de Inspectia Judiciara. Hotararea de achitare este data in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala ('fapta nu este prevazuta de legea penala'), aspect ce nu are ca fundament protocolul".

Intrebat cat de grave i se par astfel de protocoale din punctul de vedere al drepturilor omului, avocatul a replicat: “Aici sunt multe aspecte de discutat. Trebuie analizate efectele practice negative pe fiecare articol in parte din protocol”.