Proiectul de lege prin care regimul Iohannis-Ciuca-Predoiu vrea sa taie pensiile judecatorilor si procurorilor, prin recalculare, este neconstitutional, avertizeaza judecatoarea Viorica Costiniu (foto), adaugand ca nicio alta tara nu ar permite ca o asemenea initiativa legislativa sa intre in vigoare.

Intr-un comentariu trimis Lumea Justitiei vineri, 6 ianuarie 2023, si intitulat „Cu punct si de la capat”, presedinta de onoare a Asociatiei Magistratilor din Romania remarca o frapanta discriminare prin omisiune: proiectul de act normativ ii ia in vizor doar pe judecatori si procurori, nu si pe asimilatii acestora, chiar daca asimilatii se bucura doar de drepturi specifice magistraturii, nefiind supusi vreunei restrictii specifice judecatorilor sau procurorilor si neavand nici experienta profesionala in solutionarea dosarelor.

In acelasi context, Viorica Costiniu acuza ca executivul PSD-PNL-UDMR nu a vrut initial sa se atinga nici de pensiile judecatorilor CCR, dat fiind ca anul trecut Curtea Constitutionala a Romaniei a fost utila guvernarii pentru intrarea in vigoare a noilor legi ale justitiei, cu toate prevederile lor scandaloase. Totusi, judecatorii constitutionali au dat semnale de nesupunere, asa ca politicienii i-au inclus si pe ei in grupul beneficiarilor de pensii recalculate, puncteaza presedinta de onoare a AMR.

Redam intregul comentariu al judecatoarei Viorica Costiniu:

„Cu punct si de la capat

Coruptia legalizata devine politica de stat. Cumperi cumintenia unor sefi, decidenti barosani din justitie si ei devin privilegiatii unei pensionari cu 4-5 ani vechime in justitie si cu mandatul de sef complet.

Adica cat e sef nu misca in front, ca o miscare gresita ii poate sista mandatul si pa pensie la termen!

Ce santaj ordinar, ca la carte!

Si aceasta mita legalizata este instituita pentru sefimea de rang intai in legea care disciplineaza – prin taiere, recalculare, reducere – pensiile din magistratura. Adica a celor care si-au indeplinit obligatiile legale, au dus povara reformelor politice, din justitie, s-au zbatut cu hatisul legislativ facut pe repede inainte, pe coltul mesei, cu viza straina si blagoslovenie europeana si de peste ocean, au suportat cele mai draconice restrictii, retineri, interdictii si incompatibilitati.

Ca sa fie siguri, s-au jucat alba-neagra cu juzii constitutionali prin lege. Initial, politicul a urmarit sa-i puna cu botul pe labe, ca stavila pentru toate neconstitutionalitatile constatate si care au stricat ploile politicienilor.

Apoi, si-au zis sa-si ia totusi niste garantii ca mai-marii legiuitori ai tarii sa le arate CCR-istilor ca sunt gentlemeni si i-au exceptat de la taierea, recalcularea, reducerea pensiilor acestora.

Dar, in mai putin de 24 de ore, Politicul iar s-a razgandit. Semnalele guvernantilor n-au primit in schimb semne de gratitudine din partea CCR-istilor si i-au bagat din nou in linia intai a frontului comun al pensiilor din magistratura.

Daca in vizorul politic au fost luati doar juzii si procurorii, asimilatii lor raman intacti la buzunarul de pensionari. Ei sunt doar surogatii titulari de drepturi, nu si de obligatii, ofranda data de Politic pentru servilii partidelor aflati in vreo 50 de profesii asimilate, rasplatiti cu salarii cat ale juzilor, fara sa fi scris vreo minuta in viata lor, fara sa aiba parte de incompatibilitati ei si familiile lor ca in magistratura.

Politicul isi rasplateste clientii!

In cautarea filonului de aur, fraierirea matematica si a generatiilor de magistrati inca in functie, legea plamadita la foc incins de Ministerul Muncii, tinut in fasa de tot felul de avizati ai Bancii Mondiale si ai pseudo-expertilor Comisiei Europene, au imbarligat mintile tuturor, pentru ca din procentajul de 80% (la cat s-ar calcula din indemnizatia bruta din activitate), pensia magistratilor sa fie in fapt de doar 57%, ca procentaj net. Deci mai mica chiar decat procentajul de 65% al celor care nu fac parte din Puterea Judecatoreasca siluita si umilita cu maruntis demn de strada cu felinare rosii.

Evident, doar in Constitutie Puterea Judecatoreasca este o putere constitutionala egala cu cea executiva si legislativa. In realitate, ea este angajatul exponentulului Executivului individualizat ca angajator. Si aceasta in conditiile in care nu exista niciun contract de munca incheiat de magistrati cu vreun angajator!

Regimul sfidator, discretionar, discriminator si dezonorant implementat in lege pentru magistrati si numai pentru magistrati tradeaza mai mult decat se inoculeaza opiniei publice ca anestezic electoral: satisfactia raderii, tunderii si frezarii pensiilor in plata si a acelor viitori pensionari din sistem.

Semnalul social-democrat, PNL-ist si maghiar dat Justitiei este, cum se zice in politica de la tribuna parlamentara: 'ciocul mic si joc de glezne!' Dupa cum fredoneaza, la inspiratie si interese, conducatorii iubiti (purtatori, unii de cravate rosii in tineretea socialista), care s-au exprimat public si fara nuante ca: 'nu-i place legea, nu i se pare buna si atunci trebuie schimbata!'

Un criteriu mai profund al unui cunoscator al legilor si cum se fac ele nu credem ca mai poate fi scos din putul gandirii politice sa aiba substanta intr-un continut lipsit de esenta.

Vocabularul limbii romane nu are intre cuvintele ce le insumeaza si pe cel care sa defineasca aceasta stare de lucruri care perverteste normalitatea intr-o atitudine discretionara a unor vanitosi, pseudo-valori fara valoare cu scoli si doctorate de duzina, la pachet cu onoruri si palarii prea mari pentru capete mici, dar perverse. Mici, dar inventive, si sub masca bunei-vointe strategice, lansarea in eter inlauntrul sistemului judiciar a unor promisiuni pentru momentul vacantarii de locuri in CCR ori dupa trecerea legilor de CCR, marire de indemnizatii doar inaltilor juzi de la Suprema instanta. Evident, Inalta Curte este singura, dupa anestezierea CSM-ului pus la mantinela, care ar putea, din Justitie, sesiza CCR pentru maldarul de neconstitutionalitati existente in productia legislativa a producatorilor de film horror din guvern.

La fel de evident este ca nu poate constitui decat un cosmar luat sub beneficiu de inventar aceste baloane de sapun.

Dar mai stii...!

Deunazi, unii cu gandul la o mai mare baza de calcul pentru pensia ce va sa vina candva, au spus (pluralul regal) ritos: 'Banii mai intai si apoi principiile!' Sa speram ca atunci cand judeca, ei merg pe reciproca!

Si cate s-ar mai putea spune despre politicile 'divide et impera' implementate cu sarg in justitie, cu efecte incomensurabile de dezechilibru si rebuturi inexplicabile, dar speculate electoral, cata vreme justitia este la mezat, marfa vandabila ignorantului manipulat in piata publica unde sunt arsi verbal juzii declarati de politicienii de varf 'nesimtiti, obraznici, porci', unde la stalpul infamiei justitia este batjocorita la voia politicului ca la Banu Manta.

'Stat democrat', 'stat de drept', 'drepturile omului' sunt notiuni sau expresii ca zorzoanele care impodobesc o tinuta de scandal. N-au valoare, dar stralucesc ca pietrele colorate care incantau indienii din alte vremuri, aduse de cuceritori.

Poate stat de drepti cand suna goarna alinierii, poate pseudo-democratie fara principii, selectiva, discretionara, servila intereselor care, nu toate, se conjuga si cu interesele tarii.

Drepturile Omului! Depinde care OM! Cat e de OM! Cat e de agreat! Pentru ce e agreat! Si de ce e agreat!

Pe vremuri, de mult apuse, de la tribuna se dadea o veste mare: se mareau cu 50 lei alocatiile copiilor. Doar ca lumea sa taca si sa se imprastie pe la casele lor. Acum, tot de la tribuna se arunca cu daruri pecuniare la intervale de timp suficient si bine calculate sa nu se uite de unde vin: scutiri de impozite, reduceri de impozite, taxe, vouchere, ajutoare sociale pentru presupusi indreptatiti ori mai putin, sporuri, reducere vechime pentru pensionare, mariri de salarii care la parlamentari se numesc 'corecturi' etc...

Mai aflam ca suntem fruntasii Europei, statistic vorbind, la crestere economica, ca productia a crescut in 2021 cu 5,2% fata de 2020 si ne aflam pe locul 19 dupa Franta...

Si date fiind aceste imprejurari, nu mai conteaza ca juzii au statut de putere in stat, ca sunt singura putere care aduce bani la buget ce pleaca spre primarii, intre altele, iar executivul, cum il taie capul, si legislativul, dupa numarul si marcile de masini, doar cheltuie, nu mai conteaza incompatibilitatile etc..., varate ca povara pe umerii doar ai magistratilor si ai familiilor lor, ca judeca zi-lumina pana tarziu in noapte cand sedinta se tine snur doua zile ori in weekenduri, in timp ce legiuitorii au restrans saptamana de luni la pranz pana joi la pranz, exceptand doar zilele cand se clocotesc, la ordin intern cu viza de afara sau strain, legile justitiei ori de alte interese...

Dar, putere egala fiind, ei beneficiaza de sporuri, intre altele de sedinta, de cabinete personale cu angajati si secretare platite de stat fara decontari etc...

Si Justitia este o putere egala inzestrata cu calculatoare de pe vremea lui Pazvante sau a Monicai Macovei, de o calitate asemeni cumparatorului, cu o informatizare care scartaie de cand a fost instalata (nu si performanta insa), cu juzi inghesuiti in birouri impartite colegial cu fisetele si carucioarele de la Mega Shopuri pline de dosare, cu grefieri in numar redus si multe, sute de locuri vacante pentru juzi si procurori, cu arhive neincapatoare si cu riscuri de inundatii, incendii (a fost unul si la Ministerul Justitiei despre care nu se gasesc explicatii si nici nu se cunoaste ce dosare erau privite cu interes) si tot asa...

In alta ordine de idei (acolo unde sunt, dorite sau nu), Constitutia continua sa nu fie pe intelesul tuturor, mai ales al guvernantilor si al legiuitorilor. Pentru ei nu este clar cand se schimba o lege, daca exista normative si criterii, astfel incat schimbarea sa fie pozitiva si in beneficiul stabilitatii circuitului civil. Pentru dansii este clar un criteriu general, universal: 'nu ne place legea, credem NOI ca nu e buna, o schimbam!'

Luminatiilor lor le este firesc sa creada ca reducerea a orice, chiar si a pensiilor, se poate face oricand si oricum, indiferent de efecte. Poporul doar a votat Constitutia elaborata de Parlamentari. Dar se pare doar pentru votanti, nu si pentru ei, initiatorii Constitutiei.

Reducerea nu poate opera in masura sa diminueze un venit statuat legal, obtinut fara incalcarea legii si care ar aduce atingere unui drept de proprietate garantat de Constitutie. Ea nu poate fi discretionara, selectiva si nici ca masura punitiva pentru ca politicul este suparat si i-a cazut greu la lingurica vreo hotarare judecatoreasca.

Recalcularea unor venituri – in speta, si pensii – dupa legile tarii nu se poate face decat atunci cand s-a gresit calculul si numai in beneficiul titularului acelui cuantum de venit.

Or, recalcularea cu scopul diminuarii venitului in cauza printr-o lege noua care sa retroactiveze este neconstitutionala si nepermisiva in nicio tara, chiar si daca s-ar afla pe Marte.

Conducatorii nostrii si-au ales ca aliati asa-zisii experti ai Bancii Mondiale, supusi si ei unor ordine si interese care nu se conjuga cu ale romanilor, ci doar in mintea celor care trecator tin fraiele tarii. Si Comisia Europeana este o Mama Dolores a guvernantilor care avizeaza – inaintea oricaror institutii nationale de drept sau a factorilor de decizie – ce productie mai genereaza ministrii Romaniei, inainte ca Guvernul sa si-o asume.

Fara ca Puterea judecatoreasca sa aiba habar, institutiile sale abilitate de lege, precum si alti participanti ai coalitiei de guvernare (alungata ulterior din forumul guvernamental si inlocuita cu alta, actuala, la fel de ingenuncheata, cu inclinatia gatului personal cat sa nu i se taie) s-au trezit si ne-am trezit cu PNRR. El este invocat permanent si cu mentiunea avizarii europene si a Bancii Mondiale.

Actualii afirma ca fostii sunt responsabili de aberatiile PNRR-ului. Dar ei nu au solutii sa le inlature si nu misca in front in fata strainatatii care pretinde ce in alte dati nu a pretins si a avizat cu cap.

Si in aceste conditii, ale PNRR-ului, Comisia Europeana si Banca Mondiala au avizat legile justitiei, cu toate belelele lor, legi intrate in vigoare pe 16 decembrie 2022. Ele nu au adus atingere statutului judecatorului.

Dar la 19 decembrie 2022, culmea, se spune, dupa consultari cu aceleasi organisme, se lanseaza un proiect privind pensiile de serviciu, menite sa reduca, sa recalculeze venituri statuate de legi deja blagoslovite european de aceleasi institutii.

Ne intrebam retoric, dar raspunderea ar trebui sa fie personala, daca institutiile europene, institutiile internationale se mai pot bucura de credibilitate, de titlul de repere de evaluare profesioniste si daca preceptele europene au doar valoare demonstrativa, de vitrina si de circumstanta mai ales pentru state ca Romania.

Sa credem ca principiile vechi de mii de ani ce se regasesc in dreptul continental (anglo-saxon) si preluate in dreptul modern au devenit desuete?! Oare institutii de prestigiu, sfidand tratate, conventii si norme ale dreptului muncii, de drept civil, opereaza cu criterii care nu se regasesc in legislatiile nationale si nici la nivel european?! Oare stimularea masurilor nedemocratice, cu interes electoral al initiatorului national de catre institutia europeana, este o masura fireasca impotriva cetatenilor romani deveniti europeni politic si dintotdeauna europeni, nu numai cu fruntariile? Oare aceleasi orientari, directive, criterii le-am regasi si in alte tari cu state vechi in UE?

Este firesc, fata de semnalele din tara, cu privire la secretizarea programului PNRR pana la avizarea europeana si dat publicitatii doar in urma acestei avizari, ca sa nu fi verificat Comisia Europeana, ab initio, conditiile elaborarii programului, cata vreme erau voci in tara si chiar in Parlamentul European care avertizau asupra modului de elaborare si secretizare a continutului acestuia necunoscut romanilor?!

Vorbim de principii, de legi si respect, care sunt valori incomensurabile si care sunt stavila si in prezent impotriva intereselor, parteneriatelor, intelegilor tacite intre parteneri pentru scopuri comune in dauna cetatenilor – in speta, romani europeni, cu extindere si in plan european.

Doar daca aprindem lumina, realizam cat de adanc, de profund, de prezent este INTUNERICUL de la noi si din Europa!”