Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis, luni, ca un judecator care a solutionat recursul impotriva deciziei prin care s-a decis arestarea sau mentinerea starii de arest a unui inculpat nu devine incompatibil sa judece fondul, apelul sau recursul cauzei respective. Decizia obligatorie a instantei a venit ca urmare a recursului in interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Brasov, iar Sectiile Unite ale instantei supreme au stabilit, prin decizia 8/2011 ca judecatorul din recursul arestarii poate sa judece dosarul in orice etapa procesuala. Decizia Sectiilor Unite este cu atat mai stranie cu cat Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede, la articolul 6, “Dreptul la un proces echitabil”, ca orice persoana are dreptul sa fie judecat de o “instanta independenta si impartiala”.

In momentul in care un judecator decide in recurs sa mentina sau nu starea de arest preventiv, acesta si-a format deja o opinie cu privire la posibila vinovatie sau nevinovatie a inculpatului, asadar, in momentul judecarii dosarului in fond, apel sau recurs, judecatorul nu poate sa fie impartial, ci are o opinie subiectiva dinainte formata. Mai mult, daca judecatorul care a mentinut arestarea in faza de recurs, in timpul urmaririi penale, este nevoit sa judece fondul dosarului la numai 30 de zile de la mentinerea starii de arest, este greu de crezut ca magistratul va decide judecarea in stare de libertate a inculpatului, contrazicandu-si propria decizie anterioara.

Decizia Sectiilor Unite risca sa atraga noi condamnari ale Romaniei la CEDO

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost sesizate de Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Brasov, cu recurs in interesul legii, pentru a se stabili daca un judecator care s-a pronuntat in recurs pe arestarea preventiva sau prelungirea acesteia, este sau nu compatibil sa judece dosarul ulterior, in fond, apel sau recurs. Prin Decizianr. 8/2011, Sectiile Unite ale instantei supreme au admis recursul in interesul legii, stabilindu-se ca:“judecatorul care a participat la judecarea recursului impotriva incheierii prin care s-a solutionat propunerea de luare sau prelungire a masurii arestarii preventive a invinuitului sau inculpatului in cursul urmaririi penale, nu devine incompatibil sa judece cauza in fond, apel sau recurs.” Decizia Sectiilor Unite, nemotivata in acest moment, risca sa atraga Romaniei noi condamnari la CEDO, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil. Trebuie mentionat ca, in Conventia Europeana a Drepturilor Omului se precizeaza ca inculpatul are dreptul la o instanta independenta si impartiala. Astfel, articolul 6 din CEDO prevede ca: “Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa”. Cat de impartial poate fi un judecator care a mentinut, in recurs, decizia de arestare preventiva a unui inculpat, in momentul in care dosarul inculpatului ajunge la judecata in fond la acelasi judecator, a carui opinie, cel putin subiectiva, este deja formata? Cum va putea un judecator care a mentinut prelungirea starii de arest pentru un inculpat in timpul urmaririi penale sa isi contrazica apoi propria decizie la distanta de 30 sau 60 de zile, si sa il elibereze pe inculpat dupa trimiterea inculpatului in judecata?