Inainte de iesirea la pensie, judecatorul Dan Enescu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie produce o solutie catastrofala pentru DNA, pe care o tehnoredacteaza si o semneaza alaturi de colegii de complet cu care a intrat in dosarul Microsoft, si anume judecatoarele Lia Savonea si Adriana Ispas. O hotarare care demonteaza din temelii constructia Directiei Nationale Anticoruptie din dosarul Microsoft, in care procurorii s-au trezit, in 2021, sa il trimita in judecata pe fostul premier Calin Popescu Tariceanu pentru o pretinsa luare de mita savarsita in 2008, in legatura cu licentele Microsoft. Acuzatii atat de "solide" pentru care – retine Inalta Curte in Sentinta nr. 476 pronuntata in dosarul nr. 619/1/2021, pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate – "nefiind dovedite actiunile specifice elementului material al infractiunii de luare de mita, Inalta Curte nu poate dispune o alta solutie, decat aceea de achitare".

Astfel cum veti vedea in cele ce urmeaza, hotararea pronuntata de Completul format din judecatorii Dan Andrei Enescu, Lia Savonea si Adriana Ispas de la Inalta Curte de Casatie si Justitie demonteaza inca din faza fondului, ceea ce se va intampla si in apel, credem noi, crosetarea DNA din dosarul Microsoft, inceput de procurorul Marius Bulancea (foto stanga) si finalizat de procuroarea Delia Maria Ciurariu (foto dreapta). Dosar in care, evident, tinta era fostul premier Calin Popescu Tariceanu, acuzat de DNA ca, in 2008, ar fi primit de la Fujitsu Siemens GMBH Austria 800.000 de dolari, prin intermediul lui Petru Berteanu, pentru a sustine adoptarea unor hotarari de guvern favorabile companiei care livra in Romania licentele Microsoft folosite in institutii.

Dat fiind ca pretinsele acuzatii dateaza din 2008, DNA a cerut in sala de judecata sa se constate ca fostul premier Calin Popescu Tariceanu, reprezentat la Inalta Curte de avocatul Flavius Radu, a savarsit infractiunea de luare de mita, dar ca a intervenit prescriptia. Totusi, DNA a cerut sa se confiste suma de bani retinuta in dosar cu titlu de prejudiciu. Fara succes insa, caci Inalta Curte a dispus, prin Sentinta nr. 476/10.10.2024, achitarea si ridicarea sechestrului pe imobilele detinute de Calin Popescu Tariceanu.

ICCJ a demontat acuzatiile DNA: "Nu rezulta... Nu a solicitat... Nu se poate retine"

Asftfel, in Sentinta nr. 476/2024 judecatorii Dan Enescu, Lia Savonea si Adriana Ispas au stabilit ca din probatoriul administrat in cauza in timpul cercetarii judecatori nu reiese ca fostul premier Calin Popescu Tariceanu ar fi solicitat, prin intermediul lui Petru Berteanu, de la reprezentantii companiei austriece Fujitsu Siemens Computers Gmbh "plata unui procent din incasarile realizate de catre acestia in urma contractului incheiat in anul 2004 pentru utilizarea licentelor Microsoft de catre institutiile publice din Romania".

Asa cum nu reiese nici faptul ca Tariceanu si-ar fi depasit atributiile de prim-ministru atunci cand a adoptat Hotararile de Guvern privind achizitia de licente Microsoft: "Nu rezulta ca inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu ar fi exercitat alte atributii decat cele care ii reveneau in functia publica pe care acesta o ocupa la momentul respectiv, Primul Ministru al Guvernului Romaniei, activitatea acestuia fiind determinata de contractele incheiate in mod valabil de statul roman cu societatile comerciale pentru utilizarea licentelor Microsoft pentru programele de calculator utilizate de catre institutiile publice".

Judecatorii ICCJ au retinut si faptul ca nu se poate sustine teza DNA, potrivit careia consultantiile electorale au fost acordate de Tal Silberstein si Arthur Finkelstein, consultanti electorali straini, exclusiv in favoarea fostului premier Calin Popescu Tariceanu, probele administrate relevand ca de aceste servicii au beneficiat, in cadrul campaniei electorale din anul 2008, atat Partidul National Liberal, al carui presedinte era Calin Popescu Tariceanu, cat si acesta, "fara sa existe vreo relatie contractuala directa intre inculpat si societatea comerciala la care era actionar martorul Tal Silberstein".

Totodata, din coroborarea probelor mentionate anterior, Inalta Curte a retinut si ca fostul premier Calin Popescu Tariceanu "nu a solicitat direct sau prin intermediul altor persoane plata unei sume de bani pentru realizarea platilor rezultate din contractul initial incheiat intre Guvernul Romaniei, prin imputernicitul sau Secretariatul General al Guvernului (SGGR), si Microsoft Ireland Operation Limited, prin imputernicitul sau Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), ori a celor rezultate in urma incheierii actelor aditionale, negocierea purtandu-se intre martorul Bogdan Teodorescu si Viktor Malinowski".

ICCJ "nu poate dispune o alta solutie, decat aceea de achitare"

In aceste conditii, precizeaza Inalta Curte, "avand in vedere faptul ca asa cum anterior s-a mentionat Inalta Curte nu poate retine, pe de o parte, ca STG Ventures, prin reprezentantii sai martorii Tal Silberstein, Shimon Sheves, impreuna cu cetateanul american Arthur Finkelstei, au acordat consultanta politica exclusiv inculpatului Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, in cadrul campaniei electorale din 2008, in baza unui contract incheiat cu acesta, iar, pe de alta parte, ca aceasta a solicitat plata unor sume de bani de la compania austriaca Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), prin intermediul inculpatului Petru Berteanu, pentru ca sa isi indeplineasca anumite atributii, in calitatea sa de Prim Ministru al Romaniei, privind incheierea actelor aditionale la Contractul de inchiriere a licentelor Microsoft, intreaga structura logica a acuzarii privind primirea sumei de 800000 USD, folos material, ca parte a elementului material al infractiunii de luare de mita, nu poate fi primita".

Concluzionand, Inalta Curte retine ca "nefiind dovedite actiunile specifice elementului material al infractiunii de luare de mita", "nu poate dispune o alta solutie, decat aceea de achitare, in temeiul textului legal anterior mentionat, neexistand nicio fapta care sa se incadreze in tipicitatea obiectiva asa cum aceasta este prescrisa de art. 289 alin. 1 din Codul Penal".

Redam in continuare pasaje din Sentinta nr. 476 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 619/1/2021 la data de 10 octombrie 2024:

"Incadrarea juridica a faptelor.

Faptele lui Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, savarsite in calitate de Prim- Ministru al Guvernului Romaniei, de a pretinde, in cursul anului 2007, si de a primi, in cursul anului 2008, in mod indirect, foloase materiale de la reprezentantii companiei austriece Fujitsu Siemens Computers GmbH, constand in plata catre STG Ventures LTD a serviciilor de consultanta in valoare de 800.000 USD, in schimbul exercitarii atributiilor care ii reveneau in legatura cu adoptarea Hotararilor de Guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 si 1451/2008, intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni de luare de mita, prev. de art. 289 alin. 1 din C. pen. rap. la art. 6 si art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta de pretindere a Prim-Ministrului Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu s-a realizat, in perioada aprilie - mai 2007, in mod indirect, prin intermediul lui Petru Berteanu, cand acesta din urma, in cadrul discutiei cu Victor Malinovski, reprezentantul FSC, a solicitat in numele Prim-Ministrului un comision de 10% din valoarea actelor aditionale/platilor vizand inchirierea licentelor Microsoft, in schimbul adoptarii hotararilor de guvern care urmau sa permita acest lucru, conform intereselor Fujitsu Siemens Computers Austria.

Fapta de primire de catre Prim-Ministrul Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, in cursul anului 2008, in mod indirect, s-a realizat prin 2 actiuni de primire- la 07.11.2008 a sumei de 500.000 USD si la 25.11.2008 a sumei de 300.000 USD, din contul bancar al firmei lui Petru Berteanu, Farley Enterprises, in contul bancar al lui STG Ventures, suma totala de 800.000 USD, provenind de la Colina Investments, firma controlata de Victor Malinovski.

Suma de 800.000 USD platita de Farley Enterprises LLC catre STG Ventures LTD reprezinta in realitate contravaloarea serviciilor de consultanta prestate in favoarea lui Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu si au avut ca efect stingerea unei parti a datoriei personale, ce reprezinta un folos material primit de Prim-Ministru de la Fujitsu Siemens Computers GmbH in schimbul exercitarii atributiilor care ii reveneau in calitate de prim-ministru pentru adoptarea Hotararilor de Guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 si 1451/2008.

Infractiunea s-a consumat in cursul anului 2007, cu ocazia pretinderii comisionului, iar actiunile care intra in continutul elementului material al infractiunii s-au finalizat la data de 25.11.2008, cand s-a realizat ultima plata in favoarea demnitarului si a fost stinsa datoria acestuia, moment in care s-a finalizat si actiunea de primire a foloaselor materiale care faceau obiectul intelegerii. (...)

Analizand intregul material probatoriu administrat in ambele faze procesuale, Inalta Curte retine urmatoarea situatie de fapt:

Prealabil, Inalta Curte, fata de modul de formulare a acuzatiilor prin rechizitoriile conexate in prezentul dosar, rechizitoriul nr.668/P/2019 din data de 1 martie 2021 al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie şi Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, vizandu-l pe inculpatul Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu si rechizitoriul nr. 532/P/2018 din data de 12 decembrie 2019 al aceleiasi unitati de parchet, vizandu-l pe inculpatul Berteanu Petru considera necesar a fi indicate elementele care constituie obiectul probatiunii in prezenta cauza.

Astfel, in primul rand, este de stabilit in ce masura inculpatul Calin Constantin Anton Popescu -Tariceanu a fost beneficiarul direct al unor servicii de consultanta politica electorala prestata de catre societatea comerciala STG Ventures LTD, detinuta de Tal Silberstein si Shimon Sheves, companie inmatriculata in Insulele Virgine Britanice si care avea conturi bancare deschise la banca United Mizrahi din Elvetia, in cursul anului 2008, in baza unei conventii pe care acesta ar fi incheiat-o in cursul lunii decembrie 2007.

In al doilea rand este necesar a se determina conditiile in care inculpatul mentionat cu sprijinul inculpatului Berteanu Petru se presupune ca a solicitat plata unor sume de bani de la compania austriaca Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), pentru ca acesta sa isi indeplineasca anumite atributii, in calitatea sa de Prim Ministru al Romaniei, privind incheierea actelor aditionale la Contractul de inchiriere a licentelor Microsoft.

In al treilea rand, obiectul probatiunii vizeaza atributiile exercitate de catre inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu in legatura cu adoptarea hotararilor de guvern privind achizitia de licente Microsoft, precum si presiunile exercitate pentru realizarea platilor catre Fujitsu Siemens Computers GMBH.

In fine, trebuie stabilite conditiile in care s-a realizat plata sumelor de bani ce se presupune a fi fost pretinse de catre inculpatul Calin Popescu-Tariceanu, destinatia si ceea ce reprezinta tranzactiile realizate.

I. Cu privire la primul element ce face obiectul probatiunii, se retine ca in perioada 2007 - 2008, martorii Tal Silberstein, Shimon Sheves, Dan Catalin Andronic, impreuna cu cetateanul american Arthur Finkelstein au acordat consultanta electorala in cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare din anul 2008. (...)

Din coroborarea acestor declaratii, Inalta Curte a retinut faptul ca Tal Silberstein si Arthur Finkelstein, consultanti electorali straini, au realizat activitatile specifice atat in favoarea inculpatului Calin Popescu – Tariceanu, cat si in beneficiul Partidului National Liberal, in cadrul campaniei electorale din anul 2008, fara sa existe vreo relatie contractuala directa intre inculpat si societatea comerciala la care era actionar martorul Tal Silberstei.

Nu poate fi retinuta teza prezentata de acuzare, privind prestarea unei consultante electorale exclusiv in favoarea inculpatului Calin Popescu – Tariceanu, in conditiile in care coroborarea declaratiilor martorilor mentionate anterior indica faptul ca activitatiile realizate de consultantii straini au fost realizate atat in favoarea partidului politic, cat si pentru inculpat, dar in considerarea functiei politice pe care o ocupa in cadrul Partidului National Liberal, respectiv aceea de presedinte al formatiunii politice.

Cu privire la corespondenta electronica identificata de organul de cercetare penala in cursul perchezitiei electronice realizata in calculatorul martorului Andronic Dan Catalin, Inalta Curte retine ca aceasta nu demonstreaza existenta unei relatii contractuale intre inculpatul Tariceanu si echipa de consultanti straini, asa cum sustine acuzarea.

In primul rand, este de remarcat faptul ca in toate emailurile identificate cu ocazia perchezitiei informatice, efectuata in baza mandatului de perchezitie informatica nr.14/20.03.2019, in baza incheierii nr.10 din 20 martie 2019, in dosarul nr..816/1/2019 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia Penala, mentionate in rechizitoriul nr. 668/P/2019 din 01 martie 2021 elementul comun este reprezentat de martorul Dan Andronic, acesta fiind fie cel care expediaza emailul, fie cel care este mentionat printre destinatari.

In conditiile in care societatea comerciala la care acesta era actionar avea un contract incheiat cu Partidul National Liberal pentru a asigura consultanta electorala formatiunii politice cu ocazia alegerilor din anul 2008, implicarea sa in toate activitatile desfasurate de catre consultantii straini, fie ca acestea vizau formatiunea politica, fie principalul reprezentant al acesteia, inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, in calitatea sa de presedinte, nu poate avea semnificatia pretinsa de acuzare referitoare la existenta unei consultante electorale distincte prestate inculpatului, rezultatul unei conventii incheiate intre acesta si cetatenii straini, ci aceasta reprezenta, cu certitudine, asa cum acest lucru rezulta si din declaratiile martorilor analizate anterior, un intreg, consultanta fiind prestata atat pentru formatiunea politica, cat si pentru candidatul acesteia, presedintele partidului, prin intermediul societatii martorului Dan Andronic.

In al doilea rand, documentul identificat ca fiind primit de catre Dan Andronic la 10 decembrie 2007, prin email de la Toby Greene, pe de o parte nu reprezenta altceva decat o oferta pentru incheierea unui contract, fara sa se dovedeasca ca a ajuns la inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, iar pe de alta parte, fara sa se demonstreze ca aceasta conventie viza consultanta exclusiva a inculpatului sau a intregului partid. (...)

In fine, cu privire la celelalte elemente indicate in actul de acuzare rezultate din perchezitia informatica efectuata asupra calculatorului martorului Dan Andronic, Inalta Curte considera ca nu sunt elemente care sa conduca la concluzia ca activitatile de consultanta electorala ar fi fost prestate doar pentru inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, ci acestea au fost realizate si pentru partidul politic.

In primul rand este de remarcat faptul ca multe dintre actiunile mentionate ca fiind acte de consultanta politica in favoarea inculpatului sunt realizate anterior datei de 10 decembrie 2007, cand s-ar fi instrumentat incheierea unei conventii intre inculpat si echipa de consultanti straini.

In al doilea rand, mesajele identificate de catre acuzare, sunt trimise catre martorul Dan Andronic inculpatului Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, iar acesta era in mod cert consultantul partidului politic cu privire la campaniile electorale din anul 2008.

In al treilea rand, acelasi martor este cel care intermediaza intalnirile inculpatului cu consultantii straini, iar in cadrul intalnirii din 06 ianuarie 2008, prima persoana cu care acestia urmeaza a avea contact nu este inculpatul, ci martorul Motreanu Dan stefan, secretarul general al Partidului National Liberal, cel care se ocupa din punct de vedere organizatoric de activitatea partidului.

In al patrulea rand, comunicarile realizate de catre echipa de consultanti straini in perioada ianuarie 2008 – august 2008, precum si interactiunile acestora cu inculpatul si alti membrii ai Partidului National Liberal se realizeaza exclusiv prin intermediul martorului Dan Andronic, si vizau intreaga campanie electorala a formatiunii politice, redactarea unor discursuri si unor materiale ce evidentiau activitatea partidului de la guvernare, avand rolul de asigura o pozitionare adecvata a acestuia in alegerile locale.

In acest context sunt si intalnirile consultantilor cu inculpatul si cu ceilalti membrii de partid, neputandu-se discuta de o consultanta exclusiv destinata inculpatului, ci aceasta se reflecta in conduita electorala a tuturor candidatilor partidului, lucru ce rezulta din organizarea unor sesiuni de training a candidatilor la alegerile parlamentare.

In fine, conceperea si structurarea campaniei electorale a inculpatului Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, asa cum rezulta din probele dosarului, invocate de acuzare, in perioada de campanie pentru alegerile parlamentare, septembrie – noiembrie 2008, nu este activitatea exclusiva a echipei de consultanti, in conditiile in care, asa cum se retine de acuzare, la 19 septembrie 2008 echipa de consultanti a trimis inculpatului si conducerii Partidului National Liberal o prezentare de ansamblu a stategiei generale propuse in alegerile parlamentare.

Pentru toate aceste argumente, Inalta Curte considera ca nu se poate retine ca STG Ventures, societatea ai caror actionari erau martorii Tal Silberstein si Shimon Sheves a prestat activitati de consultanta in favoarea exclusiva a inculpatului Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, activitatea fiind prestata in favoarea Partidului National Liberal, formatiune politica al carei cel mai important reprezentant era la momentul respectiv inculpatul, in calitatea sa de presedinte si de Prim Ministru.

De asemenea, nu se poate retine ca intre inculpat si societatea comerciala mentionata anterior s-ar fi incheiat un contract prin care primul sa fi contractat servicii de consultanta in interes personal in cuantum de aproximativ 2 milioane de euro, contract ce ar fi generat obligatia de plata a sumei mentionate.

II. Al doilea obiect al probatiunii, asa cum s-a mentionat, este reprezentat de conditiile in care inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, cu sprijinul inculpatului Berteanu Petru a solicitat plata unor sume de bani de la compania austriaca Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), pentru ca acesta sa isi indeplineasca anumite atributii, in calitatea sa de Prim Ministru al Romaniei, privind incheierea actelor aditionale la Contractul de inchiriere a licentelor Microsoft. (...)

Din coroborarea probelor mentionate anterior, Inalta Curte retine faptul ca inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu nu a solicitat direct sau prin intermediul altor persoane plata unei sume de bani pentru realizarea platilor rezultate din contractul initial incheiat intre Guvernul Romaniei, prin imputernicitul sau Secretariatul General al Guvernului (SGGR), si Microsoft Ireland Operation Limited, prin imputernicitul sau Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), ori a celor rezultate in urma incheierii actelor aditionale, negocierea purtandu-se intre martorul Bogdan Teodorescu si Viktor Malinowski. (...)

Este de remarcat si faptul ca prin rechizitoriul nr. 668/P/2019 din 01 martie 2021 al DNA Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, cu care instanta a fost sesizata initial, in privinta martorului Marius Dorin Marian s-a dispus o solutie de clasare pentru comiterea infractiunii de complicitate la luare de mita, retinandu-se ca actiunile acestuia nu au reprezentat un ajutor pe care acesta sa-l fi acordat inculpatului Tariceanu in pretinderea si primirea de foloase materiale de la reprezentantii companiei austriece Fujitsu Siemens Computers Gmbh.

Aceasta solutie, corecta in opinia Inaltei Curti, prin raportare la probele dosarului, si care oricum nu poate fi subiectul analizei in prezenta cauza, apare ca fiind in contradictie cu aspectele retinute in rechizitoriu, unde se mentioneaza expres ca „Petru Berteanu a actionat ca interfata a reprezentantilor Guvernului, si in special a Prim-Ministrul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, prin intermediul sefului Cancelariei, Marius Dorin Marian, in relatia cu reprezentantii companiei Fujitsu Siemens”.

In masura in care martorul mentionat ar fi fost interfata de comunicare a inculpatului Tariceanu cu inculpatul Berteanu, solutia adoptata fata de martor ar fi fost in mod necesar alta decat cea existenta la dosarul cauzei.

Raportat la aceasta solutie, in mod evident aceasta fragilizeaza substantial acuzatia formulata in ceea ce il priveste pe inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, in conditiile in care, fata de modul de concepere a actului de acuzare, doar martorul Marius Dorin Marian putea fi cel care comunica vointa inculpatului, interactiunea directa intre acesta din urma si inculpatul Berteanu nefiind invocata si nici probata in vreun mod in prezenta cauza.

Ca atare, Inalta Curte retine ca din probele dosarului nu rezulta ca inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu ar fi solicitat, prin intermediul inculpatului Petru Berteanu, de la reprezentantii companiei austriece Fujitsu Siemens Computers Gmbh plata unui procent din incasarile realizate de catre acestia in urma contractului incheiat in anul 2004 pentru utilizarea licentelor Microsoft de catre institutiile publice din Romania.

III. In privinta atributiilor pe care inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu le-a exercitat in legatura cu adoptarea Hotararilor de Guvern privind achizitia de licente Microsoft, inalta Curte retine ca acestea erau impuse de functia ocupata de catre inculpat la momentul respectiv, Primul Ministru al Guvernului Romaniei, pe de o parte, iar pe de alta parte, de contractul incheiat de statul roman cu Microsoft. (...)

Concluzionand, Inalta Curte constata ca din probele administrate in cauza, cu privire la acest obiect al probatiunii, nu rezulta ca inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu ar fi exercitat alte atributii decat cele care ii reveneau in functia publica pe care acesta o ocupa la momentul respectiv, Primul Ministru al Guvernului Romaniei, activitatea acestuia fiind determinata de contractele incheiate in mod valabil de statul roman cu societatile comerciale pentru utilizarea licentelor Microsoft pentru programele de calculator utilizate de catre institutiile publice.

IV. Ultimul obiect al probatiunii vizeaza plata sumelor de bani ce se presupune a fi fost pretinse de catre inculpatul Calin Popescu-Tariceanu, destinatia si ceea ce reprezinta tranzactiile realizate. (...)

Ceea ce prezinta o importanta esentiala in cauza este demonstrarea unei legaturi intre platile efectuate de catre Farley Enterprises LLC in contul bancar al STG Ventures, in cuantum de 800 000 USD si inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, respectiv ca din dispozitia acestuia inculpatul Petru Berteanu a realizat aceasta plata catre societatea consultantilor evrei.

Din acest punct de vedere, probele dosarului nu ofera elemente probatorii, declaratiile martorilor Dragos Nicolaescu si Florin Pletea nu ofera informatii esentiale cu privire la implicarea inculpatului mentionat in ordonantarea platii efectuate de societatea Farley Enterprises LLC in contul bancar al STG Ventures.

Primul martor mentionat a relatat conditiile in care s-au realizat transferurile financiare intre cele patru societati anterior mentionate, precizand ulterior ca dupa ce l-a ajutat pe inculpatul Petru Berteanu sa intocmeasca documentele justificative pentru a fi prezentate la banca, acesta i-a spus ca cea mai mare parte dintre bani se vor duce mai departe si ca lui ii vor ramane foarte putini, afirmatie din care martorul a inteles ca banii vor fi folositi pentru a fi dati mita demnitarilor care au determinat incheierea contractelor.

Martorul Florin Pletea a declarat ca „stiu ca din sumele incasate de Colina Investment de la Fujitsu Siemens Computers Gesmbh Austria s-a realizat plata comisionului pretins de Petru Berteanu si Bogdan Teodorescu. Eu nu cunosc detalii despre incheierea acestor contracte, dar mi s-a spus ca plata s-a facut la putin timp dupa semnarea actului aditional 3”.

Declaratiile martorului Bogdan Teodorescu mentioneaza platile realizate de catre Farley Enterprises LLC catre societatea sa Dillon International Corp, indicand ce anume reprezinta acestea, fara a se referi la platile realizate in favoarea STG Ventures.

In aceste conditii, avand in vedere faptul ca asa cum anterior s-a mentionat Inalta Curte nu poate retine, pe de o parte, ca STG Ventures, prin reprezentantii sai martorii Tal Silberstein, Shimon Sheves, impreuna cu cetateanul american Arthur Finkelstei, au acordat consultanta politica exclusiv inculpatului Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, in cadrul campaniei electorale din 2008, in baza unui contract incheiat cu acesta, iar, pe de alta parte, ca aceasta a solicitat plata unor sume de bani de la compania austriaca Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), prin intermediul inculpatului Petru Berteanu, pentru ca sa isi indeplineasca anumite atributii, in calitatea sa de Prim Ministru al Romaniei, privind incheierea actelor aditionale la Contractul de inchiriere a licentelor Microsoft, intreaga structura logica a acuzarii privind primirea sumei de 800000 USD, folos material, ca parte a elementului material al infractiunii de luare de mita, nu poate fi primita.

Contrar celor sustinute de acuzare, nu exista la dosarul cauzei probe directe din care sa rezulte primirea la datele de 07 si 25 noiembrie 2008 a acestor foloase de catre inculpat, ceea ce s-a probat fiind faptul ca STG Ventures a primit de la firma lui Petru Berteanu suma mentionata, fara a fi dovedit ca aceasta plata s-a realizat in baza unei intelegeri intre acest inculpat si Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu.

Nu rezulta, deci, ca ultimul inculpat mentionat ar fi solicitat realizarea acestei plati, aceasta cu atat mai mult cu cat nu s-a probat care ar fi fost motivul pentru care ar fi actionat in acest sens, teoria existentei unei obligatii a inculpatului in favoarea STG Ventures corelativ consultantei electorale de care acesta ar fi beneficiat in mod exclusiv in campania electorala aferenta alegerilor parlamentare din 2008 nefiind probata in prezenta cauza.

Fata de starea de fapt retinuta de Inalta Curte, pe baza probelor existente la dosarul cauzei, asa cum acestea au fost anterior analizate, in baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala, urmeaza a se dispune achitarea inculpatului Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu pentru comiterea infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 289 alin. 1 din Codul penal, rap. La art. 6 si art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal. (...)

Analizand acuzatiile formulate la adresa inculpatului Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, Inalta Curte constata ca acestea vizeaza, din punctul de vedere al laturii obiective, doua din variantele elementului material, respectiv pretinderea unor foloase materiale, precum si primirea sumelor de bani, toate acestea realizate, conform rechizitoriului, in mod indirect.

Din probele dosarului, insa, Inalta Curte nu poate retine nici una dintre actiunile pretins comise de catre inculpatul mentionat, in conditiile in care acesta nu a pretins, prin intermediul coinculpatului Petru Berteanu plata unei sume de bani, comision de 10% din valoarea platilor realizate de statul roman, pentru a isi indeplini atributiile specifice functiei publice ocupate in legatura cu executarea contractului incheiat in anul 2004 de Statul Roman cu Microsoft si Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), dupa cum acesta nu a primit, indirect, suma de 800 000 USD de la ultima societate mentionata, prin intermediul firmei inculpatului Petru Berteanu, Farley Enterprises LLC.

In aceste conditii, nefiind dovedite actiunile specifice elementului material al infractiunii de luare de mita, Inalta Curte nu poate dispune o alta solutie, decat aceea de achitare, in temeiul textului legal anterior mentionat, neexistand nicio fapta care sa se incadreze in tipicitatea obiectiva asa cum aceasta este prescrisa de art. 289 alin. 1 din Codul Penal. (...)

In baza art. 404 alin. 4 din Codul de procedura penala, Inalta Curte va dispune ridicarea masurii sechestrului asigurator luata in cauza asupra imobilelor apartinand inculpatului Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu prin ordonantele nr. 668/P/2019 din 15.01.2021 si din 19.01.2021 ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie şi Justitie - Directia Nationala Anticoruptie Sectia – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie".

* Cititi integral sentinta ICCJ de achitare a lui Tariceanu