La cateva zile dupa votarea de catre Camera Deputatilor a Legii de aprobare a Ordonantei nr. 6/2016, cunoscuta ca „Ordonanta Pruna”, prin care Serviciul Roman de Informatii a fost transformat in „organ de cercetare penala speciala”, asociatiile profesionale ale magistratilor s-au unit pentru a reactiona fata de abuzivul proiect votat orbeste de parlamentari.

Intr-un comunicat de presa remis Lumea Justitiei, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), prin judecatoarea Dana Girbovan, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), prin judecatoarea dr. Andreea Ciuca, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), prin judecatoarea Florica Roman, si Asociatia Procurorilor din Romania (APR), prin procuroarea dr. Elena Iordache solicita Avocatului Poporului si Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizarea Curtii Constitutionale cu obiectia de neconstitutionalitate privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016.

Conform celor retinute in comunicatul de presa al asociatiilor profesionale, astfel cum a fost votat de Parlament, proiectul de lege nu a corectat niciunul dintre viciile Ordonante Pruna, nefiind facute niciun fel de modificari asupra dispozitiilor ordonantei 6/2016.

Ca atare, UNJR, AMR, AJADO si APR atrag atentia asupra problemelor de constitutionalitate pe care acest proiect de lege, astfel cum a fost votat in Parlament le comporta, solicitand astfel CCR sa verifice compatibilitatea proiectului cu Constitutia Romaniei.

Conform precizarilor asociatiilor profesionale ale magistratilor, legea prin care Ordonanta Pruna a devenit realitate, transforma SRI in organ de cercetare penala mai face un lucru extrem de grav: desemneaza Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, din cadrul Serviciului Roman de Informatii, „de a obtine, prelucra si stoca informatii in domeniul securitatii nationale” pe care ulterior le pot folosi in cadrul anchetelor penale.

De asemenea, puncteaza cele patru asociatii, prin acest act normativ, SRI dobandeste atributii de cercetare penala, „fapt ce inseamna o indepartare de valorile europene si o intoarcere spre trecutul comunist”.

Redam in continuare comunicatul asociatiilor profesionale:

„Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) solicita Avocatului Poporului si Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizarea Curtii Constitutionale cu obiectia de neconstitutionalitate privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016

In data de 16.11.2021, Camera Deputatilor a adoptat intempestiv, dupa 5 ani de lasare in nelucrare, legea de aprobare a controversatei OUG nr. 6/2016, prin care Guvernul a acordat Serviciului Roman de Informatii statutul de „organ special de cercetare penala”, atribuind, astfel, unui serviciu de informatii secret, un rol activ in procesul penal, fapt de natura sa afecteze drepturile fundamentale ale cetatenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil.

Adoptarea OUG nr. 6/2016 a fost criticata dur, la data respectiva, de asociatiile de magistrati, care au invocat vicii grave de neconstitutionalitate si au cerut Parlamentului respingerea acesteia.

Proiectul de lege votat in 16.11.2021 nu a corectat niciunul dintre aceste vicii, in conditiile in care, in legea de aprobare a OUG nr. 6/2016 nu au fost facute modificari cu privire la dispozitiile ordonantei de urgenta.

In consecinta, UNJR, AMR, AJADO si APR atrag, din nou, atentia asupra problemelor de constitutionalitate ridicate de acest proiect de lege si solicita sesizarea Curtii Constitutionale, singura autoritate constitutionala in drept sa verifice compatibilitatea proiectului cu Legea suprema.

1.Proiectul de lege desemneaza Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, din cadrul Serviciului Roman de Informatii, ca avand rolul „de a obtine, prelucra si stoca informatii in domeniul securitatii nationale”. De asemenea, „La cererea organelor de urmarire penala, Centrul asigura accesul nemijlocit si independent al acestora la sistemele tehnice in scopul executarii supravegherii tehnice prevazute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala”.

Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, despre care se vorbeste in ordonanta de urgenta, nu are o lege de fundamentare transparenta, care sa ii stabileasca in mod clar natura juridica, structura, functiile si modul de control, fapt ce il situeaza in afara principiului legalitatii.

„Menționarea acestei autoritați in recentul act normativ nu inseamna aducerea ei in legalitate in condițiile in care nu se cunoaște care este actul de inființare, sediul, statutul, regulamentul de funcționare, competențele pana la momentul adoptarii ordonanței de urgența, și nu numai, persoana care deține cea mai inalta funcție, organigrama, etc. Nu este posibil ca un organism care va fi insarcinat cu derularea unei parți din actul de justiție (…), sa ramana necunoscut, ca modalitate de inființare, administrare și reprezentare”, a atras atentia Asociatia Magistratilor din Romania, inca din anul 2016.

Reamintim ca prin Memorandumul privind starea justitiei, votat de 80% din adunarile generale ale judecatorilor de la instantele din tara, a fost solicitata „crearea prin lege a unei autoritați civile de interceptare, care sa permita respectarea deplina a standardelor CEDO, in privința garanțiilor tehnice și legale”.

Departe de a rezolva aceasta problema, proiectul de lege legitimeaza o structura creata printr-un act clasificat ca secret de stat, intr-o modalitate ce sfideaza principiile statului de drept si democratia.

2.Serviciul Roman de Informatii dobandeste atributii de cercetare penala, fapt ce inseamna o indepartare de valorile europene si o intoarcere spre trecutul comunist.

„Vulnerabilitatile generate de amestecul atributiilor serviciilor de informatii cu cele ale cercetarii penale au fost sesizate inca din 2006, intr-un raport intocmit de expertii Comisiei Europene. Acestia au subliniat ca nu exista niciun control asupra modului in care SRI, folosindu-se de structura sa strategica, colecteaza informatii despre investigatii si, daca este asa, cum foloseste aceste investigatii”, a aratat UNJR in comunicatul din martie 2016.

Aceasta veche vulnerabilitate este acum mult agravata. Dubla subordonare a ofiterilor de informatii, creata prin ordonanta de urgenta, fata de procuror, pe de-o parte, si fata de superiorii din SRI, pe de alta parte, va crea probleme legate atat de securitate, cat si de dreptul la un proces echitabil.

Atribuirea dreptului de a face acte de cercetare penala unui serviciu secret ne duce inapoi in era comunista si compromite independenta anchetelor si, implicit, independenta justitiei.

Adoptarea prin lege a acestei prevederi conduce la pierderea progreselor inregistrate in ultimii 26 ani, impotriva concepțiilor și practicilor unui stat totalitar, cum a fost cel anterior anului 1989, intemeiat pe organe de forța.

3.Adoptarea OUG nr. 6/2016 s-a facut fara avizul Consiliului Superior al Magistraturii

Era vineri, aproape de miezul noptii, cand ministrul justitiei de atunci, Raluca Pruna, a tinut o conferinta de presa in care explica cum a ajuns Guvernul Ciolos la concluzia sa faca SRI „organ de cercetare penala speciala”, cum era fosta Securitate comunista.

Graba cu care a fost adoptata aceasta ordonanta a ridicat semne de intrebare referitoare la existenta avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar datele furnizate ulterior au dovedit ca, la momentul adoptarii si publicarii in Monitorul Oficial, nu exista acest aviz.

Ordonanta de Urgenta nr. 6/2016 a fost adoptata in noaptea de vineri, 11 martie 2016, si publicata in Monitorul Oficial din data de 14 martie 2016. Cererea, cu completarile finale, de avizare, precum si propunerile legislative facute de Ministerul Justitiei, au fost trimise la CSM in data de 9 martie 2016. La 11 martie 2016, Guvernul a adoptat ordonanta de urgenta care a devenit OUG nr. 6/2016.

Abia ulterior, in data de 24 martie 2016, dupa ce OUG nr. 6/2016 deja a fost adoptata de Guvern si publicata in Monitorul Oficial, la cererea Comisiei juridice din Senat, Plenul CSM, prin Hotararea 326, a avizat favorabil propunerile de modificari legislative cerute de aceasta Comisie a Senatului.

„In contextul in care atat SRI cat si Parchetul General isi justifica protocolul de cooperare comun semnat in iarna lui 2016 pe OUG 6/2016, este bine de stiut ca ordonanta de urgenta, prin care SRI a devenit “organ de cercetare penala speciala” (…), a fost adoptata de Guvernul Ciolos fara sa aiba avizul CSM. CSM a avizat ordonanta abia ulterior, la cererea Parlamentului si dupa ce OUG 6/2016 deja fusese publicata in Monitorul Oficial si trimisa Parlamentului. Lipsa avizului CSM anterior adoptarii ordonantei si publicarii in Monitorul Oficial reiese atat din parcurgerea documentelor privind OUG 6/2016, care se gasesc pe site-ul Camerei Deputatilor si Senatului, cat si este confirmat de un raspuns oficial pe care l-am primit de la CSM pe acest subiect”, a scris jud. Florica Roman in august 2018, actualmente președinta AJADO.

4.Proiectul de lege adauga organelor de cercetare penala si „lucratori specializati din cadrul politiei”, ceea ce extinde din nou – in mod neclar – sfera persoanelor care dobandesc dreptul de a face cercetare penala.

Codul de Procedura Penala vorbeste despre organe de cercetare penala speciale, o categorie mult mai restransa decat a lucratorilor specializati din cadrul politiei, aceasta din urma incluzand si lucratorii din structurile de informatii ale Ministerului de Interne. Cu alte cuvinte, se deschide o noua poarta pentru interferenta altor servicii de informatii in actul de judecata.

5.Normele privind verificarile modului in care sunt puse in executare mandatele de interpretare sunt lacunare si neclare, legiuitorul derobandu-se de obligatia de a stabili el insusi obiectul controlului, procedura de efectuare sau consecintele acestuia.

Potrivit proiectului de lege : „(1) Semestrial sau ori de cate ori este nevoie, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau unul dintre judecatorii anume desemnati de catre acesta verifica modul de punere in aplicare in cadrul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor prevazut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, cu modificarile si completarile ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmarire penala.

(2) Verificarea prevazuta la alin. (1) se face in conditiile prevazute prin Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie".

Stabilirea tuturor procedurilor de verificare prin acte infralegale contravine, insa, flagrant principiului legalitatii, avand in vedere ca, prin natura lor, supravegherile tehnice aduc atingere drepturilor si libertatilor fundamentale.

In mod constant, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a decis ca astfel de reglementari trebuie stabilite la nivel de lege, si nu la nivel de acte administrative.

Cele cinci puncte, prezentate succint si doar cu titlu exemplificativ, sustinute cu argumente concrete, de UNJR, AMR, AJADO, APR, pe parcursul ultimilor ani, releva gravele carente de neconstitutionalitate ale proiectului de lege ce aproba OUG nr. 6/2021, acesta punand in pericol independenta justitiei, buna desfasurare a procesului penal, drepturile si libertatile cetatenesti.

Ca atare, UNJR, AMR, AJADO si APR solicita Avocatului Poporului si Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizarea Curtii Constitutionale cu obiectia de neconstitutionalitate privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 6/2016".