“'Fiat justitia ne pereat mundus' ('sa se faca dreptate, ca sa nu piara lumea!'), aceasta trebuie sa fie adevarata ipostaza a dreptului, iar nu 'fiat justitia et pereat mundus' ('sa se faca dreptate chiar de-ar fi sa piara lumea!'), expresie a justitiei duse la absurd, cand practic aplicarea legii produce efectul contrar celui urmarit de legiuitor”. Mesajul ii apartine judecatoarei Evelina Oprina (foto) din CSM si a fost transmis de “Ziua Justitiei”, care se sarbatoreste in prima duminica a lunii iulie.

Intr-un discurs sustinut joi, 30 iunie 2022, cu ocazia evenimentului dedicat “Zilei Justitiei” si organizat de Uniunea Juristilor din Romania (UJR), Evelina Oprina a subliniat ca judecatorul trebuie sa fie un ghid al societatii, un garant al aplicarii legii in cele mai profunde sensuri ale ei, o personalitate cu relevanta in societate care trebuie sa actioneze cu constiinta si suflet profesional, cu crezul ca face parte dintr-o cultura juridica acordata la valorile profesionalismului, intelegerii, constructiei. In acelasi timp, judecatorul trebuie sa se exprime in profesie cu demnitate, fidelitate, in spiritul adevarului si dreptatii, cu echilibru, fara patima si fara compromisuri, iar asta pentru ca orice compromis facut de un judecator este un compromis facut cu el insusi.

In acest context, judecatoarea Oprina din CSM a aratat ca justitia nu se va infaptui in toate dimensiunile sale (juridica, sociala si morala) daca in constiinta beneficiarului actului de justitie nu va fi sadita ideea de suprematie a legii, ideea de rigoare profesionala, precum si ideea de hotarare argumentata, in afara arbitrariului. “Este important a se depasi tentatia de a judeca doar „in litera legii” si a trece, fara retinere, in zona judecatii 'in spiritul legii', in cautarea ratiunii si adevaratului sens al normelor”, a precizat Evelina Oprina.

Prezentam discursul judecatoarei Evelina Oprina din CSM cu ocazia “Zilei Justitiei”:

“Astazi este ziua justitiei!

Simbolistica zilei de astazi ar trebui sa fie despre constientizare si responsabilizare, despre valori precum echilibrul, moderatia si seninatatea, coordonate ale unui act de justitie independent si impartial.

Si pentru ca in centrul actului de infaptuire a justitie se plaseaza judecatorul, voi face cateva consideratii pe marginea rolului s misiunii acestuia in societate.

Atunci cand vorbim despre activitatea judecatorului, vorbim despre gandire critica, despre manifestare libera a spiritului, despre creativitate.

Judecatorul trebuie sa se oboseasca in a identifica si articula o teorie generala a normelor, astfel incat sa gandeasca dreptul in termenii stiintei, iar nu doar in cei ai legislatiei. Judecatorul trebuie sa caute rosturile sociale ale legii si sa nu interpreteze excesiv de tehnicizat legea, trebuie sa caute si sa se intrebe mereu de ce spune legea ceea ce spune.

Or, justitia nu se va infaptui in toate dimensiunile sale (juridica, sociala si morala) daca in constiinta destinatarului, beneficiarului actului de justitie nu va fi sadita ideea de suprematie a legii, ideea de rigoare profesionala, ideea de hotarare argumentata, in afara arbitrariului. Este important a se depasi tentatia de a judeca doar 'in litera legii' si a trece, fara retinere, in zona judecatii 'in spiritul legii', in cautarea ratiunii si adevaratului sens al normelor.

Judecatorul trebuie sa fie un ghid al societatii, un garant al aplicarii legii in cele mai profunde sensuri ale ei, o personalitate cu relevanta in societate care trebuie sa actioneze cu constiinta si suflet profesional, cu crezul ca face parte dintr-o cultura juridica acordata la valorile profesionalismului, intelegerii, constructiei. De asemenea, este important sa se exprime in profesie cu demnitate, fidelitate, in spiritul adevarului si dreptatii, cu echilibru, fara patima si fara compromisuri. Orice compromis este, in fapt, un compromis cu tine insuti!

Roba judecatorului poarta o simbolistica deosebita, fiind nu doar o simpla haina, ci semnificand ceremonia adevarului, solemnitate, o figura de autoritate si de putere, asumare si responsabilitate, angajamente, multa munca si invatatura, dar si principii morale solide, demnitate, echilibru, curaj, obiectivitate, intelegere si ingaduinta, iar abstractul rece al justitiei trebuie sa urmeze calea omeniei, bunatatii si empatiei.

Tot ceea ce se intampla in afara acestor dimensiuni face sa se piarda din calitatea omului si, implicit, a judecatorului.

'Fiat justitia ne pereat mundus' ('sa se faca dreptate, ca sa nu piara lumea!'), aceasta trebuie sa fie adevarata ipostaza a dreptului, iar nu 'fiat justitia et pereat mundus' ('sa se faca dreptate chiar de-ar fi sa piara lumea!'), expresie a justitiei duse la absurd, cand practic aplicarea legii produce efectul contrar celui urmarit de legiuitor.

Roba judecatorului este, asadar, cortina ce aduce armonia sociala, echilibrul, pacea si bunastarea, este speranta, adevarul si dreptatea.

Apelul pe care il fac astazi este la constiinta profesionala, juridica a judecatorilor. Independenta acestora trebuie conservata din toate puterile si, finalmente, nu trebuie uitat ca independenta este inainte de toate o problema de caracter. Istoria ne-a demonstrat, de-a lungul timpului, ca oamenii de caracter care au facut fata amenintarilor, solicitarilor si tentatiilor de orice fel s-au pastrat intacta independenta.

Afirm cu convingere, in final, ca principiile care guverneaza o activitate profesionala valoreaza exact atat cat valoreaza oamenii care o exercita.

La multi ani independenti si impartiali tuturor profesionistilor dreptului, curajul, asumarea, buna-credinta si nivelul ridicat de cunoastere profesionala sa va insoteasca mereu activitatea!”