Judecatorii, instantele si cetatenii romani care isi cauta dreptatea in Justitie au fost ignorati complet de Stelian Ion, fostul ministru de Justitie din Guvernul Citu si ministrul de Justitie propus de Guvernul Ciolos, care din fericire pentru romani a picat la vot in Parlament. Stelian Ion s-a prezentat in Parlament, la audierile pentru functia de ministru al Justitiei, cu un program in care referirile erau cu predilectie la procurori si parchete.

Constatarea ii apartine fostei judecatoare CCR Simona Maya Teodoroiu (foto), in prezent deputat PSD, care, intr-o postare pe pagina sa de Facebook, de marti, 19 octombrie 2019, a dezvaluit ca a avut ocazia sa il intrebe pe Stelian Ion daca intr-adevar candideaza pentru functia de ministrul al Justitiei sau pentru cea de sef al Ministerului Public. Demontand programul de guvernare pe Justitie propus de Stelian Ion, Maya Teodoroiu a precizat ca acesta a ignorat complet art.126 din Constitutia Romaniei, care prevede ca ”Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti”. “O viziune debalansata, cu masuri mai ales dedicate sprijinirii procurorilor, si eventuale cu mai multe masuri de 'coercitie' a judecatorilor, aceasta este din pacate propunerea USR pentru justitie astazi”, explica fosta judecatoare CCR.

Iata dezvaluirile facute de deputata PSD Simona Maya Teodoroiu:

“Ministrul este al justitiei! Nu (doar!) al procurorilor, nici al Ministerului Public

Am avut ocazia sa il intreb astazi pe dl.Stelian Ion daca intr-adevar candideaza pentru functia de ministru al justitiei sau cumva pentru cea de sef al Ministerului Public sau al Parchetului General (PICCJ), fara nicio lipsa de consideratie pentru munca procurorilor romani, mai ales daca este corecta, eficienta si confirmata de hotarari judecatoresti definitive.

Intrebare retorica, dar nu chiar, intrucat am constatat ca dl. Ion pare a fi 'uitat' un text din Constitutia Romaniei – art.126, care arata ca 'Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti' si, in programul de guvernare propus de dansul, la capitolul 'Justitie', cele mai multe referiri sunt la procurori si parchete! Nu la judecatori si instante, nici la cetatenii romani care isi cauta dreptatea in justitie.

Incepand cu primul punct - discutabil intitulat 'Garantarea independentei justitiei', intrucat nu Ministerul Justitie garanteaza independenta justitiei si nici macar Guvernul Romaniei, ci Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit art.133 din Constitutia Romaniei - gasim referiri la:

-desfiintarea SIIJ – vechea obsesie politica a USR si a d-lui Ion, cu propunerea usor ilara de a 'elimina amendamentele' pe care chiar dansul le-a propus, la Camera Deputatilor, acum cateva luni;

-crearea unei inspectii pentru procurori, distincte de cea pentru judecatori (desi, tot potrivit Constitutiei, avem un singur CSM, nu doua!);

-cresterea rolului Sectiei pentru procurori din cadrul CSM;

-extinderea conceptului de independenta a procurorului (oare cum am putea 'largi' cadrul constitutional actual ?)...

Exista apoi un punct doi in acest program de guvernare, propus de USR pentru justitie, dedicat consolidarii combaterii coruptiei si a criminalitatii organizate , deci tot masuri dedicate exclusiv procurorilor si parchetelor. Un punct trei, pentru o 'politica penala coerenta' – tot despre procurori si parchete, in buna masura.

Si, in fine, un singur punct referitor la o 'justitie eficienta', in care - si am apreciat acest lucru -, sunt preluate principalele masuri general valabile si aproape atemporale (prezente din 2004 incoace in toate strategiile, programele de guvernare si planurile de actiuni) – vizand ocuparea posturilor vacante in justitie, continuarea informatizarii, continuarea distribuirii aleatorii a cauzelor etc.

L-am intrebat pe dl.Stelian Ion daca poate enunta o singura masura concreta, referitoare la consolidarea statutului judecatorilor, a independentei si inamovibilitatii judecatorilor, a activitatii instantelor.

Cu atat mai mult cu cat a existat si o scrisoare publica, din luna mai a acestui an, in care presedintii celor mai multe Curti de apel din Romania au formulat acuzatii grave, aratand ca 'amenintarea (de catre Ministerul Justitiei) a presedintilor curtilor de apel cu plangeri penale pentru punerea in executare a unor hotarari judecatoresti, este de o gravitate fara precedent si reprezinta un atac direct asupra independentei instantelor'.

Raspunsul d-lui Ion a fost tot cu masuri punitive pentru judecatori: sa cream o inspectie diferita pentru judecatori, fata de cea pentru procurori si sa extindem motivele de cercetare disciplinara a judecatorilor.

O viziune debalansata, cu masuri mai ales dedicate sprijinirii procurorilor, si eventuale cu mai multe masuri de 'coercitie' a judecatorilor, aceasta este din pacate propunerea USR pentru justitie astazi.

Unele masuri cu caracter general, corecte de altfel, dar de lunga intindere in timp (continuarea investitiilor in sedii si a ocuparii posturilor, de ex.) si valabile pentru toate guvernele succedate pana acum. Ceea ce nu este un lucru rau. Dar este prea putin, prea vag formulat pentru cetateanul roman care asteapta imbunatatiri concrete si rapide a serviciului public oferit de justitie.

In final, dl.Ion i-a si certat pe judecatorii romani, atat cei ai Curtii Constitutionale, cat si ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie!

I-a criticat pentru decizia, respectiv hotararea judecatoreasca prin care judecatorii romani care au aratat ca, in esenta, prin notiunile de 'legi interne' si 'drept intern', Constitutia are in vedere exclusiv legislatia infraconstitutionala, Legea fundamentala prezervandu-si pozitia ierarhic superioara, iar art.148 din Constitutia Romaniei nu atribuie dreptului Uniunii Europene prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei.

Este o discutie care merita a fi facuta in continuare intre profesionistii dreptului si poate ar fi util un forum de dezbateri in acest sens – cu argumente pro si contra bine fundamentate, sine ira et studio - la care dl.Stelian Ion cu siguranta va avea timp sa participe, dat fiind ca astazi candidatura sa la fotoliul de ministru al justitiei a fost respinsa de comisiile reunite ale Parlamentului”.