SCANDALUL CU ALEGERILE PENTRU CSM AJUNGE LA IOHANNIS – Magistratii ii cer presedintelui sa sesizeze CCR pentru un conflict institutional intre Senat si puterea judecatoreasca: „Trecerea de la alegeri unice, colective, la alegeri individuale, ar duce la situatia halucinanta in care magistratii ar tine-o in campanii electorale interne si alegeri continue... Este afectata fundamental constituirea acestui organism colectiv”
Problema alegerilor din CSM ajunge pe masa presedintelui Romaniei Klaus Iohannis. Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatoarea Dana Girbovan de la Curtea de Apel Cluj, i-a cerut lui Iohannis, marti 3 mai 2016, sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Senat, pe de-o parte, si puterea judecatoreasca, pe de alta parte. Acelasi lucru l-a facut si Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, condusa de judecatorii Dragos Calin si Ionut Militaru de la Curtea de Apel Bucuresti, inca din 21 martie 2016, dar pana acum din partea presedintelui Romaniei nu a venit niciun raspuns.
Demersul celor doua asociatii profesionale are loc in conditiile in care Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit organizarea de alegeri doar pentru sase membri, dupa ce Senatul a decis, la cererea CSM, ca mandatele magistratilor Alina Nicoleta Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona-Lisa Neagoe, Adrian Bordea si Luminita Palade, dar si al Danielei Ciochina, ca reprezentat al societatii civile, sa se desfasoare pe o perioada de 6 ani, desi ele au inceput mult mai tarziu decat data alegerilor generale, respectiv 2010. UNJR si Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania au actionat in instanta CSM cerand anularea hotararii 338/29.03.2016 prin care Plenul CSM a declansat procedura de alegere pentru numai sase membri, iar, in 29 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucuresti a dispus suspendarea alegerilor si sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la art. 54 alin. (1) teza I si art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind CSM.
Astfel, UNJR ii transmite presedintelui Iohannis ca trecerea de la alegeri unice si colective pentru CSM la alegeri individuale ar provoca o situatie halucinanta, in care magistratii s-ar afla in campanii electorale si alegeri interne permanente. De asemenea, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania acuza ca ar fi afectata fundamental constituirea Consiliului, organism colectiv, garant al independentei justitiei, existand pericolul ca CSM sa nu poata functiona in parametrii sai constitutionali.
Iata comunicatul UNJR:
„UNJR i-a solicitat Presedintelui Iohannis sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru conflict constitutional intre Senat si puterea judecatoreasca
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a adresat o scrisoare presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, pe data de 3 mai 2016, prin care solicita acestuia sa sesizeze Curtea Constitutionala cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Senat, pe de-o parte, si puterea judecatoreasca, pe de alta parte.
Conflictul a fost generat de hotararea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, care modifica hotararile initiale de validare a membrilor CSM in ceea ce priveste modul de calcul al duratei mandatului acestora.
Noua hotarare a Senatului prevede ca implinirea termenului de 6 ani pentru un mandat CSM se face individual, pentru fiecare mandat de la data validarii acestuia, si nu la 7 ianuarie 2017, cand se implinesc 6 ani de la investirea din 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii
'Trecerea de la alegeri unice, colective pentru Consiliului Superior al Magistraturii, la alegeri individuale, ar duce la situatia halucinanta in care magistratii din Romania ar tine-o in campanii electorale interne si alegeri continue. O astfel de situatie ar perturba intregul sistem de justitie din Romania, cu consecinte negative directe asupra cetatenilor', au aratat judecatorii in scrisoarea catre Presedintele Iohannis.
CSM-ul are rolul constitutional de 'garant al independentei justitiei', iar 'aceasta hotarare a Senatului poate provoca in mod evident un blocaj institutional la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, impiedicand aceasta institutie sa functioneze in parametri constitutionali firesti', se mai arata in scrisoare.
Judecatorii au aratat ca, pe de o parte, aceasta hotarare a Senatului incalca puterea lucrului judecat, deoarece contravine unor hotarari judecatoresti irevocabile. Instantele de judecata au decis ca hotararile initiale ale Senatului nu au fost atacate cu respectarea procedurii legale, consecinta fiind ca acestea au ramas definitive si, ca atare, nu mai nu mai puteau fi modificate in mod legal de catre Senat.
Pe de alta parte, hotararea Senatului in cauza incalca competentele sale constitutionale, prin interpretarea si aplicarea legii in ceea ce priveste durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
'Pentru a-si exercita, asadar, rolul de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa beneficieze de dispozitii exprese, cu rang constitutional, privind alegerea membrilor sai, astfel ca interpretarea Constitutiei si a legilor organice nu poate fi lasata la latitudinea Senatului', se arata in scrisoare.
Mai mult, a lasa posibilitatea Senatului sa isi revizuiasca intempestiv o practica de lunga durata in stabilirea limitei la mandatul intregului Consiliu Superior al Magistraturii, 'constituie o ingerinta grava, putand fi afectata fundamental functionarea Consiliului', se mai spune in scrisoare.
'Situatia generata de hotararile Senatului s-ar putea detensiona, iar blocajul institutional ar putea fi evitat numai prin sesizarea Curtii Constitutionale cu conflictul de natura constitutionala dintre Senatul Romaniei si Puterea Judecatoreasca, instanta de contencios constitutional fiind singura care poate arata calea de urmat sub aspectul respectarii regulilor democratice referitoare la durata mandatelor membrilor alesi ai Consiliului', a spus judecatorii.
Judecatorii au aratat ca apelurile pe care le-au adresat Presedintelui Senatului si Presedintelui CSM au fost ignorate, solutia ramanand ca Presedintele Romaniei sa sesize Curtea Constitutionala cu un conflict juridic de natura constitutionala, pentru a se evita astfel un blocaj fara precedent al Consiliului Superior al Magistraturii.
Conflictul juridic de natura constitutionala dintre autoritati publice presupune 'acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor', de statuat Curtea Constitutionala.
'Este evident ca avem de-a face cu un conflict intre puterile statului in contextual in care Senatul incalca, pe de-o parte, dezlegari date de instante judecatoresti si, pe de alta parte, comite un exces de putere printr-o interpretare a legii ce nu doar ca excede competentelor sale, dar si este de natura a provoca un blocaj al functionarii CSM', a spus Dana Girbovan, presedintele UNJR.
UNJR a mai aratat, ca printr-o decizie a Curtii de Apel Bucuresti s-a dispus suspendarea hotararii CSM prin care au fost declansate alegeri doar pentru sase din cei 14 membri alesi ai CSM. De asemenea, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Forumul Judecatorilor din Romania au initiat si demersul judiciar de fond, solicitand anularea aceleiasi Hotarari a Consiliului Superior al Magistraturii, cauza fiind in curs de judecata pe rolul Curtii de Apel Oradea.
Conform Constitutiei, Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitand in acest scop functia de mediere intre puterile statului.
In virtutea acestei calitati de mediator intre puterile statului, judecatorii i-au solicitat Presedintelui Romaniei sa sesizeze Curtea Constitutionala 'cu conflict intre puterea legislativa si cea judecatoreasca, pentru a garanta independenta magistraturii la nivel constitutional, prin explicitarea garantiilor constitutionale privind compunerea, puterea si autonomia Consiliului Superior al Magistraturii'.
'Avem convingerea ca Presedintele Romaniei va intelege gravitatea situatiei si va actiona pentru deblocarea ei, conform atributiilor sale prevazute de Constitutie. Organizarea de alegeri separate pentru fiecare membru CSM ar crea un haos de nedescris in sistemul de justitie, judecatorii fiind prinsi aproape permanent in campanii electorale interne, ceea ce ar perturba intregul sistem de justitie, cu consecinte negative directe asupra cetatenilor', a spus Dana Girbovan.
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania va continua toate actiunile necesare pentru a readuce situatia la normalitate si a pastra activitatea fundamentala a Consiliului Superior al Magistraturii in parametri constitutionali, pentru a-si putea indeplini datoria de garant al independentei justitiei, ca drept fundamental al fiecarui cetatean”.
Iata cererea adresata presedintelui Klaus Iohannis, in 21 martie 2016, de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania:
„Excelenta Voastra,
Prin Hotararea Senatului nr.28 din 7 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181 din 10 martie 2016, s-a dispus modificarea hotararilor Senatului nr. 44/2011, 4/2012, 36/2012, 43/2012, 3/2013 si 47/2013 cu privire la durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validati prin aceste hotarari (Alina Nicoleta Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona-Lisa Neagoe, Adrian Bordea, Luminita Palade, Daniela Ciochina), efectul fiind ca sapte magistrati alesi si un reprezentant al societatii civile vor ramane in exercitarea mandatului pana la implinirea termenului de 6 ani, respectiv 8 septembrie 2017, 3 aprilie 2018, 10 octombrie 2018, 28 ianuarie 2019, respectiv 23 iunie 2019, iar nu doar pana la 7 ianuarie 2017, respectiv 6 ani de la investirea in 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii. Un al optulea magistrat, Norel Popescu, ales in luna mai 2014, nu a fost nici pana astazi validat de Senatul Romaniei.
Cu alte cuvinte, acesti membri ai CSM au primit de la Senat un mandat intreg, de 6 ani, calculat de la momentul validarii, in conditiile in care validarea trebuia sa fie facuta doar pentru restul mandatului persoanei pe care au inlocuit-o. In astfel de imprejurari, ad absurdum, un mandat ar putea avea si un caracter perpetuu, cat timp Senatul nu valideaza mandatul altui membru CSM. Spre comparatie, ar putea fi imaginata vacantarea in fiecare zi a unui loc de senator sau deputat si, in logica asumata de Senat exclusiv in situatia CSM, nu si a Curtii Constitutionale, spre exemplu, organizarea de alegeri parlamentare tot in fiecare zi pentru fiecare loc vacant, ceea ce este o fictiune.
De asemenea, este afectata fundamental constituirea acestui organism colectiv (garant al independentei justitiei), o operatiune unica, specifica unui organ unitar, durata de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind indisolubil legata de functionarea CSM ca un intreg, restul de mandat al celor opt membri in cauza fiind exclusiv un rest, iar nu un mandat intreg. Acest artificiu ridicol nu se mai utilizeaza nici macar in statele africane. Impiedicarea Consiliului Superior al Magistraturii sa functioneze in parametrii sai constitutionali, prin hotarari ale puterii legiuitoare, care nu respecta autoritatea de lucru judecat a unor hotarari judecatoresti (Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal - sentinta civila nr. 313, pronuntata la 23 ianuarie 2013, in dosarul nr. 1942/2/2012, irevocabila prin nerecurare, respectiv sentinta civila nr. 7214, pronuntata la 19 decembrie 2012, in dosarul nr. 7171/2/2012, irevocabila prin nerecurare), poate concretiza un blocaj institutional, inclusiv un conflict intre puterea legislativa si puterea judecatoreasca, principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii fiind de esenta cerintelor statului de drept.
In mesajul Presedintelui Romaniei adresat Parlamentului Romaniei la 22 februarie 2016 ati subliniat, in privinta alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii, speranta unei competitii serioase si a unei dezbateri asezate, in care sa primeze valoarea, performanta si onestitatea, fiind 'important pentru soliditatea democratiei romanesti si a statului de drept ca alegerile pentru CSM sa fie departe de zona politicului si sa fie pastrate strict in sfera reprezentarii profesionale a magistratilor in propriul for de conducere si organ disciplinar'. In calitate de Presedinte, ati mentionat ca nu veti fi un simplu spectator in acest proces si nu va veti limita la un rol formal, urmand a actiona, in virtutea atributiilor care va revin, pentru a va asigura ca 'parcursul pe care Romania a pornit in ceea ce priveste intarirea statului de drept, independenta justitiei si lupta anticoruptie este ferm continuat si ca sunt respectate cerintele de profesionalism si integritate' (a se vedea http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/mesajul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-adresat-parlamentului-romaniei1456152007).
In intampinarea acestor intentii si tinand seama de rolul Dumneavoastra constitutional, atasam memoriul prin care Asociatia profesionala 'Forumul Judecatorilor din Romania' va solicita ca, in calitate de Presedinte al Romaniei, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 34 si urmatoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa formulati o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca si puterea legislativa, prin care Curtea Constitutionala sa pronunte o decizie prin care sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre mentionatele autoritati publice, in masura sa impiedice autoritatea judecatoreasca sa-si indeplineasca atributiile constitutionale si legale cu care a fost investita, si sa dispuna masurile pe care le considera necesare in vederea restabilirii ordinii constitutionale care trebuie sa existe intre autoritatile publice prevazute in Titlul III din Constitutia Romaniei.
Excelenta Voastra, va rugam sa agreati expresia inaltei noastre consideratii”.
*Cititi aici solicitarea UNJR adresata presedintelui Klaus Iohannis
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# si ce o sa faca 4 May 2016 14:55 +7
# unul din lumea cea mare 4 May 2016 15:12 +3
# unul din lumea cea mare 4 May 2016 16:45 +4
# DODI 4 May 2016 20:58 +2