SCOATE BANUL, DOM' PRIMAR! – Cititi decizia prin care completul judecatoarei CAB Daniela Panioglu l-a obligat definitiv pe edilul Capitalei Nicusor Dan la plata unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pentru fiecare zi in care intarzie sa puna in discutia CGMB un proiect de PUZ publicat pe site-ul Primariei inca din 2020: „Sustinerea recurentilor in sensul ca documentatia de urbanism prezinta vicii de legalitate nu poate fi retinuta. Acest aspect nu poate fi analizat in cauza de fata”
Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarea deciziei din dosarul nr. 28097/3/2022*, prin care, la 14 mai 2024, judecatorii Daniela Panioglu (foto 1), Ana-Corina Tudor si Mircea Epuran de la Curtea de Apel Bucuresti l-au obligat definitiv pe primarul Capitalei Nicusor Dan (foto 2) sa plateasca o amenda de 20 la suta din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi in care edilul intarzie sa puna in discutia Consiliului General un proiect de PUZ publicat pe site-ul Primariei inca din 2020. Altfel spus: cate 660 de lei pe zi de intarziere (salariul minim brut este in prezent de 3.300 de lei).
De asemenea, prezentam motivarea sentintei prin care judecatoarea Mihaela-Ionela Stanciu de la Tribunalul Bucuresti a hotarat acelasi lucru la 17 noiembrie 2023, sentinta fiind mentinuta la virgula de catre completul Danielei Panioglu.
Incapatanarea se plateste
Amitim ca TMB si CAB au dispus aceasta amenda pe motiv ca de patru ani incoace primarul general Nicusor Dan refuza sa puna pe ordinea de zi un proiect de plan urbanistic zonal elaborat de catre juristul Sabin-Alexandru Taclit si arhitectul George-Emanuel Nicu. La 23 noiembrie 2021, cei doi reclamanti au obtinut din partea judecatorului Robert-Cristian Dima de la Tribunalul Bucuresti nu doar obligarea edilului la punerea proiectului de PUZ in discutia CGMB, ci si plata a 5.000 de lei daune morale fata de cei doi reclamanti – tot din buzunarul propriu, nicidecum in solidar cu primaria. Sentinta a fost mentinuta in recurs, la 22 septembrie 2022, prin decizia magistratilor Raluca-Ioana Carpen, Amer Jabre si Alina Pohrib de la Curtea de Apel Bucuresti.
Nicusor Dan nu a inteles de vorba buna sa puna in executare hotararea definitiva a CAB, motiv pentru care a incasat-o de alte doua ori: intai Sabin Taclit si George Nicu l-au executat silit pentru cei 5.000 de lei reprezentand daune morale, iar acum reclamantii au obtinut definitiv in instanta amendarea sefului PMB.
Nicusor a incercat o diversiune
Dupa cum veti vedea in motivarea Curtii de Apel Bucuresti, primarul Nicusor Dan s-a aparat atat la TMB, cat si la CAB, pretextand ca documentatia de urbanism a lui Sabin Taclit si George Nicu prezinta vicii de legalitate. In replica, Daniela Panioglu si colegii de complet l-au trimis la plimbare, explicandu-i ca nu despre acest lucru este vorba in dosarul de fata, ci doar despre refuzul edilului de a pune in executare o hotarare judecatoareasca definitiva.
Redam principalul pasaj din motivarea deciziei CAB nr. 863/2024:
„Examinand recursul, prin prisma motivelor de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 5, 6 si 8 din Codul de procedura civila, Curtea constata ca este nefondat, pentru urmatoarele considerente de drept:
Cu privire la motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C. pr. civ., recurentii au sustinut ca incheierea civila pronuntata din data de 19.10.2023 este nelegala, persoana fizica Nicusor Daniel Dan fiind introdusa in cauza cu incalcarea art. 9 si art. 204 C. pr. civ., precum si a art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004. Astfel, s-a aratat ca principiul disponibilitatii impiedica completarea cadrului procesual la solicitarea reclamantilor la primul termen in rejudecare, fiind incalcate in acest fel reguli de procedura sanctionate cu nulitatea, respectiv art. 9 si art. 204 din Codul de procedura civila.
Curtea retine ca potrivit prevederilor art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (forma in vigoare la data inregistrarii cererii de chemare in judecata, respectiv 17.10.2022), la cererea creditorului, in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita, care curge de la expirarea termenelor prevazute la alin. 1 si care nu au fost respectate in mod culpabil, instanta de executare, prin hotarare data cu citarea partilor, aplica conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului ii acorda penalitati, in conditiile art. 906 din Codul de procedura civila.
In conformitate cu prevederile legale enuntate mai sus, in cazul cererii de chemare in judecata intemeiate pe dispozitiile art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, era obligatorie introducerea in cauza a conducatorului autoritatii.
Curtea constata ca si in ipoteza in care s-ar aprecia ca cererea formulata de catre reclamanti reprezinta o modificare a cererii de chemare in judecata in conditiile art. 204 C. pr. civ., aceasta s-a realizat pana la primul termen de judecata stabilit in rejudecarea cauzei, respectiv 19.10.2023. Or, ca urmare a deciziei Curtii de Apel Bucuresti de casare cu trimitere, se realizeaza o rejudecare a cauzei, astfel ca termenul din data de 19.10.2023 reprezinta primul termen de judecata in sensul prevederilor art. 204 C. pr. civ., fiind posibila formularea unei cereri de modificare a actiunii initiale in sensul introducerii in cauza a conducatorului autoritatii publice, in temeiul art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ.
Recurentii au mai sustinut ca incheierea de sedinta din data de 9.11.2023 este nelegala, instanta considerand in mod eronat ca a fost casata intreaga solutie, cu incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.
Curtea retine ca prin incheierea de sedinta din data de 9.11.2023 prima instanta a apreciat ca a fost casata intreaga solutie. Aceasta masura a primei instante este conforma dispozitivului deciziei de casare, prin care a fost admis recursul declarat, s-a casat sentinta civila recurata si s-a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare aceleiasi instante. Nu rezulta din considerentele acestei decizii faptul ca ar fi fost dispusa o casare partiala, astfel ca se impune respingerea ca nefondat si a acestui argument invocat de catre recurenti.
Recurentii au mai sustinut ca prin respingerea exceptiei prematuritatii, prima instanta a incalcat prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004, precum si ale art. 135 si 136 din Codul administrativ, avand in vedere ca la momentul inregistrarii cererii reclamantilor nu era implinit termenul de 30 de zile prevazut de art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, si nu exista posibilitatea reala de a se parcurge termenul de 30 de zile prevazut de art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, daca in urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze anumite operatiuni administrative, executarea hotararii definitive se face de bunavoie in termenul prevazut in cuprinsul acesteia, iar in lipsa unui astfel de termen, in termen de cel mult 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii.
Critica formulata se impune a fi respinsa ca nefondata, avand in vedere ca astfel cum a fost retinut de catre prima instanta, termenul de 30 de zile prevazut de art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, devine aplicabil doar in situatia in care nu ar fi fost prevazut un alt termen prin sentinta civila nr. 7307/23.11.2021, ceea ce nu este cazul in speta, deoarece prin aceasta hotarare a fost obligat paratul Primarul general al municipiului Bucuresti sa introduca de indata pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului General al municipiului Bucuresti proiectul de plan urbanistic zonal intocmit de catre reclamanti. Prin urmare, solutia pronuntata cu privire la exceptia prematuritatii respecta dispozitiile art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ.
S-a mai sustinut de catre recurenti faptul ca prin respingerea exceptiei inadmisibilitatii, prima instanta a incalcat prevederile art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ. Astfel, s-a sustinut ca persoana fizica, Nicusor Dan, nu poate fi obligata la plata amenzii, deoarece nu este persoana obligata prin sentinta civila nr. 7307/2021.
Motivul se impune a fi respins ca nefondat, fata de prevederile art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 (forma in vigoare la data inregistrarii cererii de chemare in judecata), care impun obligarea conducatorului autoritatii publice la plata amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere.
Cu privire la motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. pr. civ., recurentii au sustinut ca prima instanta nu a motivat solutia cu privire la admisibilitatea cererii de obligare a paratului persoana fizica la plata amenzii, respectiv cu privire la pretinsa identitate dintre persoana fizica si calitatea de conducator al autoritatii publice.
Curtea retine ca motivul de casare prevazut de art. 488 pct. 6 C. pr. civ. Intervine atunci cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei.
Potrivit art. 425 alin. 1 lit. b) Cod procedura civila, hotararea va cuprinde considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
In cauza, Curtea retine ca prima instanta a analizat in mod concret sustinerile din cererea de chemare in judecata si inscrisurile depuse la dosar, fiind cercetat fondul cauzei, prin prisma motivelor invocate de catre reclamanta si, corespunzator, a apararilor exprimate de catre parata in primul ciclu procesual. Se mai retine ca in cuprinsul sentintei civile recurate s-a motivat solutia de admitere a cererii de chemare in judecata inclusiv din perspectiva prevederilor art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, motivul de recurs prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. pr. civ. va fi respins ca nefondat. In acelasi timp, data fiind aceasta constatare a instantei, nu se poate retine nici incalcarea art. 5, 6, 13 si 22 din Codul de procedura civila, ori ale art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, recurentii formuland aceste critici din perspectiva motivului de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C. pr. civ..
Cu privire la motivul de recurs prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. pr. civ., recurentii au sustinut ca aplicarea amenzii iar ulterior fixarea sumei care se va datora statului poate fi doar consecinta neexecutarii culpabile a unei hotarari judecatoresti definitive. Or, in cauza neexecutarea in termenul legal a titlului executoriu este consecinta imposibilitatii obiective de a se introduce pe ordinea de zi proiectul PUZ intocmit de catre reclamanti.
Motivul este neintemeiat. Astfel, se retine ca prin sentinta civila nr. 7307/23.11.2021 s-a dispus obligarea primarului general al municipiului Bucuresti la introducerea de indata pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului general al municipiului Bucuresti a proiectului de plan urbanistic zonal intocmit de catre reclamanti. Sustinerea recurentilor in sensul ca documentatia de urbanism prezentata de catre reclamanti prezinta vicii de legalitate nu poate fi retinuta, avand in vedere ca acest aspect nu poate fi analizat in cauza de fata, unde se realizeaza doar o verificare a indeplinirii / neindeplinirii dispozitiilor titlului executoriu, nu si verificarea legalitatii documentatiei de urbanism, acest aspect fiind necesar a fi verificat doar in procedura finalizata cu emiterea titlului executoriu.
Avand in vedere considerentele expuse mai sus, in temeiul prevederilor art. 496 alin. 1 C. pr. civ., recursul declarat va fi respins ca nefondat”.
Prezentam cel mai important fragment din sentinta TMB nr. 5934/2023:
„Pe fondul cauzei, paratul a solicitat, in principal, respingerea cererii formulate de reclamanti ca neintemeiata, iar in subsidiar a solicitat acordarea amenzii si a penalitatilor solicitate pentru un termen calculat de la data comunicarii hotararii si pana la indeplinirea obligatiei, dar nu mai mult de 3 luni, precum si reducerea cuantumului penalitatilor la minimul prevazut de lege, respectiv la 100 lei pe zi de intarziere. La termenul de judecata din 19.10.2023, instanta a dispus introducerea in cauza a paratului Dan Nicusor Daniel si a acordat un termen in vederea pregatirii apararii.
La termenul de judecata din 09.11.2023, paratul Dan Nicusor Daniel a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata (f. 37), iar in sustinerea apararilor a depus referatul nr. 136708/21.09.2022 privind revocarea referatului de aprobare privind Planul Urbanistic Zonal (...). (...)
Asupra fondului cauzei, Tribunalul retine ca sub aspectul aplicarii amenzii, neexecutarea hotararii in termenul prevazut de art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 naste in sarcina conducatorului autoritatii prezumtia relativa de culpa in neexecutare, pe care acesta o poate inlatura prin administrarea de probe din care sa rezulte motive obiective in justificarea pasivitatii.
Motivele invocate de catre paratul Dan Nicusor Daniel, in calitate de Primar General al Municipiului Bucuresti, prin care justifica neinitierea demersurilor necesare pentru punerea in executare a Sentintei nr. 7307/23.11.2021, nu sunt de natura a inlatura prezumtia relativa de culpa, intrucat nu releva aspecte intervenite ulterior ramanerii definitive a acestei sentinte.
Potrivit probatorului administrat, paratii au adus la cunostinta ca proiectul de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (...) are mai multe vicii de legalitate ulterior pronuntarii de catre prima instanta a Sentintei nr. 7307/23.11.2021, iar referatul nr. 136708/21.09.2022 (prin care Primarul General al Municipiului Bucuresti a revocat Referatul de aprobare a acestui plan urbanistic) a fost depus in fata instantei de recurs, fara a viza niciunul dintre motivele de recurs invocate.
Prin urmare, paratul Dan Nicusor Daniel, in calitate de conducator al autoritatii administrative, avea obligatia de a respecta o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si de a initia demersurile pentru punerea in executare, in conditiile art. 135 alin. 1, art. 136 alin. 1, 8, 10 C.adm.
Instanta retine ca punerea acestui proiect pe ordinea de zi nu echivaleaza implicit cu adoptarea sa, avand in vedere ca potrivit art. 56 alin. 7 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, consiliul local emite o hotarare prin care poate sa aprobe sau sa respinga documentatia de urbanism.
Fata de dispozitiile art. 24 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, potrivit carora 'daca in termen de 3 luni de la data comunicarii incheierii de aplicare a amenzii […] debitorul nu executa obligatia prevazuta in titlul executoriu, instanta de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitiva ce se va datora statului', Tribunalul retine ca nu se pot aplica amenzi pentru o perioada anterioara comunicarii sentintei de amendare, textul legal instituind o limita cu privire la amenda, respectiv 3 luni, pentru a nu fi o sanctiune deosebit de impovaratoare in sarcina conducatorului institutiei.
In consecinta, in temeiul art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, tribunalul va obliga paratul Nicusor Daniel Dan, in calitate de Primar General al Municipiului Bucuresti, la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, calculatE de la data comunicarii hotararii, care se face venit la bugetul de stat, pentru neexecutarea sentintei nr. 7307/23.11.2021 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a de Contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 14121/3/2021.
Relativ la cererea privind acordarea de daune cominatorii, avand in vedere natura juridica a penalitatilor care presupun o sanctiune cu rol de a-i despagubi pe reclamanti pentru intarzierea in executare, instanta va respinge aceasta cerere ca neintemeiata in lipsa indiciilor privind existenta unui prejudiciu concret generat de modul in care a actionat paratul Primarul General al Municipiului Bucuresti”.
* Cititi aici intreaga decizie CAB
* Cititi aici intreaga sentinta TMB
Cititi episoadele serialului „Nicusor, PUZ-ul si amenzile”:
- „Panioglu l-a ars pe Nicusor”;
- „Nicusor, usurat la plicusor”;
- „Nicusor a fost executat silit”;
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# maxtor 24 September 2024 16:25 -3
# Inna 25 September 2024 20:06 0