20 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SCRISOARE CATRE CACIU – Anuntul Camerei Consultantilor Fiscali: "Urmarile negative ale reintroducerii recente in Codul fiscal, prin Ordonanta nr. 16/2022, a doua prevederi mai vechi care, in urma aplicarii lor, s-au dovedit a fi nocive si ineficiente... Camera Consultantilor Fiscali apreciaza ca reintroducerea celor doua masuri legislative in Codul fiscal este nefundamentata" (Document)

Scris de: L.J. | pdf | print

29 July 2022 14:20
Vizualizari: 3422

Camera Consultantilor Fiscali (CCF) i-a trimis o scrisoare ministrului de Finante, Adrian Caciu (foto), cu privire la urmarile negative ale reintroducerii recente in Codul fiscal, prin Ordonanta 16/2022, a doua prevederi mai vechi, despre care sustine in urma aplicarii lor s-au dovedit a fi nocive si ineficiente.


CCF face referire si la reintroducerea conditiei privind realizarea de venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale, care trebuie indeplinita incepand cu 1 ianuarie 2023 de catre persoanele juridice romane pentru incadrarea in definitia microintreprinderilor care pot beneficia de regimul fiscal simplificat specific acestora.

 

Iata comunicatul Camerei Consultantilor Fiscali:

 

"Stimate Domnule Ministru, Camera Consultantilor Fiscali va supune atentiei urmarile negative ale reintroducerii recente in Codul fiscal, prin Ordonanta nr. 16/2022, a doua prevederi mai vechi care, in urma aplicarii lor, s-au dovedit a fi nocive si ineficiente, fiind, de altfel, eliminate, dupa cum urmeaza:
-Reintroducerea obligatiei de a calcula contributiile sociale (contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate) la o baza de calcul egala cu salariul minim brut pe tara in cazul veniturilor din salarii care se situeaza sub nivelul salariului minim brut pe tara, obtinute in baza contractelor cu timp partial de munca (modificare care se aplica veniturilor din salarii obtinute incepand cu data de 1 august 2022);
-Reintroducerea conditiei privind realizarea de venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale, care trebuie indeplinita incepand cu 1 ianuarie 2023 de catre persoanele juridice romane pentru incadrarea in definitia microintreprinderilor care pot beneficia de regimul fiscal simplificat specific acestora. Cadrul legal modificat Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificarile aduse prin Ordonanta nr. 16/2022 ART. 47.
–Definitia microintreprinderii (1) In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) *** A B R O G A T ***
b) *** A B R O G A T ***
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel valabil la inchiderea exercitiului financiar in care s-au inregistrat veniturile;
d) capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si unitatile administrativteritoriale;
e) nu se afla in dizolvare, urmata de lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti, potrivit legii.
f) a realizat venituri, altele decat cele din consultanta si/sau management, in proportie de peste 80% din veniturile totale;
g) are cel putin un salariat, cu exceptia situatiei prevazute la art. 48 alin. (3);
h) are asociati/actionari care detin peste 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice romane care se incadreaza sa aplice sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, incluzand si persoana care verifica indeplinirea conditiilor prevazute de prezentul articol.


Prevederile legii

Art. 52 – Reguli de iesire din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor in cursul anului
(1) Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si/sau management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datoreaza impozit pe profit incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintre aceste limite, fara posibilitatea de a mai opta pentru perioada urmatoare sa aplice prevederile prezentului titlu.
Art. 146 – Stabilirea si plata contributiilor de asigurari sociale (…) (5^6) Contributia de asigurari sociale datorata de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor, in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, calculata potrivit alin. (5), nu poate fi mai mica decat nivelul contributiei de asigurari sociale calculate prin aplicarea cotei prevazute la art. 138 lit. a), art. 1381 alin. (1) si (2), art. 1382 alin. (1) sau art. 1383 alin. (1), dupa caz, asupra salariului de baza minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna in care contractul a fost activ.
ART. 168 – Stabilirea si plata contributiei de asigurari sociale de sanatate (6^1) Prevederile art. 146 alin. (56)—(59) si ale art. 154 alin. (1) lit. r) si s) se aplica in mod corespunzator'.

Opinia Camerei Consultantilor Fiscali


Cu privire la prima problematica – suprataxarea contractelor part time
Cu titlu prealabil precizam ca aceasta asa zisa ‘masura sau regula anti abuz’ a mai fost in vigoare in perioada 2017-2019 si subliniem ca motivele, care au stat la baza eliminarii ei incepand cu 1 ianuarie 2020 prin Legea nr. 263/2019, sunt perfect valabile si astazi, cand, spre surprinderea intregului mediu de afaceri, ea a fost reintrodusa in Codul fiscal, ca fiind o masura buna. Astfel, potrivit Expunerii de motive care a stat la baza elaborarii Legii nr. 263/2019 prin care a fost eliminata supraimpozitarea contractelor cu timp partial de munca, se specificau, in urma cu cca doi ani si jumatate, urmatoarele: ‘(…) Cele mai multe dintre masurile de majorare ale unor impozite sau taxe au produs efecte negative, in special asupra capitalurilor romanesti, acestea materializandu-se intr-o pierdere constanta de competitivitate prin costuri, generata, in primul rand, prin: (…) – Cresterea costurilor fiscale cu forta de munca, in special prin supra-impozitarea contractelor cu orar partial de munca, accentuand si mai puternic somajul in randul tinerilor, in special pentru categoria de varsta 15-24 de ani (…).

Supra-impozitarea


Supra-impozitarea contractelor de munca part-time a accentuat si mai puternic somajul in randul tinerilor (in special in randul studentilor si tinerilor absolventi de liceu) si a accentuat munca la negru in unele sectoare de activitate. Consideram ca nu este justificat ca aceeasi masura care s-a dovedit nu numai daunatoare economiei, dar si ineficienta din punct de vedere bugetar si pe care Parlamentul a eliminat-o in mod expres printr-o lege de abrogare, sa fie repusa acum in legislatia fiscala printr-o ordonanta a Guvernului, fara o minima analiza a istoricului ei si mai ales fara o consultare transparenta si reala a mediului economic. Concret, Camera Consultantilor Fiscali apreciaza ca masura, prin care veniturile din salarii obtinute in baza contractelor cu timp partial de munca sunt suprataxate din perspectiva CAS si CASS, are cel putin urmatoarele efecte negative:
-incetarea unui numar semnificativ de contracte de munca cu timp partial si implicit cresterea ratei somajului si, in mod corespunzator, a cheltuielilor suportate de buget pentru plata indemnizatiilor de somaj. Precizam ca aceste efecte au inceput deja sa apara, multe dintre aceste contracte incetand cu data de 1 august 2022 (informatie care poate fi verificata in Registrul de Evidenta al Salariatilor);

-incurajeaza munca nedeclarata ‘la negru’, care evident genereaza si o reducere a veniturilor incasate la bugetul statului;
-este o masura fiscala rigida, care nu recunoaste sau neglijeaza atat realitatea pietei muncii si, in aceiasi masura, specificul si necesitatile din foarte multe domenii de activitate, cat si prevederile din legislatia muncii care permit incheierea unor astfel de contracte cu timp limita;
–intervine practic in alegerea intreprinzatorilor cu privire la modul de organizare a propriilor afaceri, prin cresterea fortata a costului muncii, in aceasta perioada in care dificultatea mentinerii in viata a multor afaceri, care au rezistat crizei pandemice, este sporita de cresterea scapata de sub control a preturilor, de inflatia in crestere si de o inhibare a pietei, alimentata de spectrul unei noi crize economice si financiare, vehiculata din ce in ce mai mult;
-genereaza un deficit de imagine si o pierdere de incredere in autoritati, intrucat este o prevedere profund inechitabila si disproportionata, care stabileste obligatia fiscala datorata prin raportare la o baza de impozitare nereala, majorata artificial chiar prin lege, plecand de la o prezumtie de vinovatie inadmisibila pe care statul o aplica asupra intregului mediu economic, fara sa-l intereseze situatia de fapt in conditiile in care principiile fiscalitatii, prevazute chiar de Codul fiscal si Codul de procedura fiscala, sunt tocmai contrare;
-prevederea este cel putin ciudata si apreciem noi incoerenta, si prin faptul ca baza de impozitare majorata pentru contractele part time este stabilita prin lege la nivelul unui salariu de baza minim brut pe tara, doar in cazul CAS si CASS, iar calculul impozitului pe venitul din salarii se face la venitul part time (2-7 ore), asa cum contractul este si raportat in Revisal.
Cel putin asa intelegem din textul OG 16.
Oare ce explicatie plauzibila ar putea exista pentru aceasta abordare diferita intre baza de calcul a impozitului pe venit si baza de calcul a contributiilor sociale?.
-prevederea este neclara si sub aspectul acordarii prestatiilor sociale in conditiile in care suprataxarea la contributii este suportata si platita de angajator, contractul inregistrat in Revisal este insa cel cu durata reala (2-7 ore), si nu stim inca daca D112 va face legatura cu CNP angajat pentru care angajatorul a platit contributia majorata sau, in cazul in care aceasta legatura se va face, nu exista certitudinea ca prevederile din legea pensiilor sunt acoperitoare pentru acordarea punctajului lunar.
Altfel, aceasta suprataxare la contributii sociale a contractelor part time ar fi mai degraba doar o ‘taxa speciala’, sanctionatorie asupra angajatorilor (presupusi evazionisti), care au indraznit sa incheie contracte part time, potrivit legii si nevoii lor economice de la un moment dat;
–prevederea este eronata si abuziva prin faptul ca impune plata concomitenta a contributiilor la baza de impozitare majorata artificial pentru toti angajatorii (2 sau 3), in cazul unui angajat cu 2 – 3 contracte care nu insumeaza insa 8 ore, fara sa prevada si posibilitatea de regularizare, de altfel complicata, sau fara sa stabileasca un alt mecanism in asemenea situatii. Cu privire la cea de-a doua problematica – reintroducerea conditiei privind realizarea de venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale, care trebuie indeplinita incepand cu 1 ianuarie 2023 de catre persoanele juridice romane pentru a fi eligibile sa aplice impozitul pe venitul microintreprinderilor, va supunem atentiei, succint, doar cateva aspecte esentiale, intrucat aceasta prevedere a facut obiectul unei scrisori ample, motivata in fapt si in drept, transmisa de Uniunea Profesiilor Liberale din Romania si catre MF inainte de aprobarea in Guvern a Ordonantei 16/2022, pe care o anexam si prezentei. Astfel, va precizam ca legislatia tocmai aprobata de Guvern nu cuprinde nicio definire a veniturilor din consultanta si/sau management si nici macar o trimitere la codurile CAEN vizate, ceea ce face extrem de dificil sau chiar imposibil de incadrat in aplicarea practica o gama larga de servicii in sfera celor care se doresc a fi exceptate sau nu, acestea ramanand adesea sa fie interpretate la discretia exclusiva a inspectorilor fiscali, prevederea reintrodusa fiind evident neclara si lipsita de predictibilitate.
In al doilea rand, daca ne raportam la profesiile liberale reglementate in Romania de stat, prin lege proprie de organizare si functionare, constatam ca dintre acestea, in mod inexplicabil, doar activitatea de consultanta fiscala este, cel putin aparent, vizata de textul de lege aprobat de Guvern, lucru care vine in contradictie chiar cu nota de fundamentare a ordonantei in care, intr-o maniera extrem de lapidara, se face doar o motivare generala referitoare la nivelul ridicat de rentabilitate al activitatilor exceptate.
Este pentru toata lumea evident faptul ca toate profesiile liberale reglementate, care isi pot organiza activitatea si ca societati persoane juridice, inregistreaza rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate. Astfel ca aceasta ‘extragere’ a consultantei fiscale din multitudinea profesiilor liberale reglementate si exceptarea ei de la regimul fiscal al microintreprinderilor, este total nefundamentata si profund discriminatorie. Problema reala pe care o are administratia fiscala in prezent nu este insa aceea ca unele domenii de activitate inregistreaza rate de rentabilitate mai mari decat altele prin specificul lor, ci aceea a disimularii unor activitati care in realitate sunt de natura dependenta, in servicii prestate si facturate de microintreprinderi, de regula fara angajati, pentru a evita plata contributiilor sociale mari aferente salariilor. Serviciile si tipurile de activitati care se preteaza insa unor astfel de practici nu sunt cele corespunzatoare niciunei profesii liberale reglementate, activitati care functioneaza avand la baza principiul independentei fata de beneficiarul serviciului, asa dupa cum am explicat si argumentat pe larg in scrisoarea anterioara, atasata prezentei.


Concluzii


Avand in vedere considerentele prezentate mai sus, Camera Consultantilor Fiscali apreciaza ca reintroducerea celor doua masuri legislative in Codul fiscal este nefundamentata in raport cu realitatile economiei si astfel daunatoare acesteia, pe de o parte, iar pe de alta parte, este total inadecvata scopului declarat al autoritatilor statului, acela de reducere a evaziunii fiscale de crestere a veniturilor colectate la bugetul public. Avand in vedere lipsa de fundamentare si efectele negative asupra economiei argumentate in Opinia de mai sus, consideram ca aceste masuri reintroduse in Codul fiscal trebuie eliminate si inlocuite cu masuri sistematice de administrare fiscala si control la nivelul ANAF si ITM, organe care au la dispozitie atat instrumentele legislative adecvate, cat si informatiile despre contribuabili si angajatii acestora, necesare pentru identificarea cazurilor concrete de incalcare a legislatiei muncii si a celei fiscale, pentru instrumentarea si sanctionarea punctuala a celor gasiti vinovati. In aprecierea noastra, lipsa de capacitate administrativa, de organizare si de colaborare, care persista la nivelul institutiilor statului de foarte multi ani, nu a fost niciodata si nu este nici acum, o motivatie suficienta pentru a reintroduce la nivel de lege prevederi anacronice acestei perioade, care nu afecteaza decat contribuabili de buna credinta, de altfel platitori constanti de impozite si contributii la nivelul prevazut de legea fiscala. Trebuie sa intelegem cu totii ca evaziunea fiscala nu se combate doar prin lege, ci mai ales prin masuri de control permanente, bine tintite pe baza analizelor de risc si bine organizate prin cooperarea reala a numeroaselor autoritati cu competente si atributii in domeniu. Doar in acest mod de abordare putem vorbi de o insanatosire a mediului economic, prin eliminarea punctuala dar sistematica a concurentei neloaiale reprezentata in cele mai multe cazuri si de elementele evazioniste.
In acest context, precizam ca Legea 53/2003 (Codul muncii) pune la dispozitia ITM prevederi aflate deja in vigoare, care sanctioneaza drastic toate situatiile posibile de incalcare a legii in privinta muncii la negru sau la gri, amenzile aplicabile angajatorilor fiind descurajatoare, respectiv – 20.000 lei /fiecare persoana fara contract de munca sau fara ca acesta sa fie transmis in Revisal; 10.000- 15.000 lei/fiecare persoana pentru depasirea timpului de munca inscris in contract.
De asemenea, potrivit aceluiasi articol 260 din Codul Muncii, se poate aplica si sanctiunea complementara de suspendare a activitatii la locul de desfasurare a activitatii unde s-a facut constatarea faptei, iar acesta nu poate fi redeschis decat dupa plata amenzii si contributiilor sociale aferente intregii perioade, altfel fapta devine infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani.
Mai mult, organele de control au la dispozitie informatiile privind toate incheierile, incetarile si modificarii numarului de ore din contractele de munca la nivel de angajator si angajat (CUI si CNP) din Revisal, precum si informatiile privind veniturile si contributiile sociale datorate si achitate, de asemenea, la nivel de CUI si CNP din D112. Referitor la cealalta problematica supusa atentiei dumneavoastra, aceea a exceptarii consultantei (fiscale) de la regimul fiscal al microintreprinderilor, asa dupa cum am prezentat pe larg in scrisoarea anterioara, atasata prezentei, exista suficiente instrumente legale in vigoare la aceasta data, care fac posibila identificarea disimularii activitatilor de natura dependenta, salariala in servicii facturate de catre microintreprinderi, respectiv art. 7 si 11 din Codul fiscal. Iata ca ambele masuri legislative reintroduse in Codul fiscal nu au nicio justificare, evaziunea fiscala existenta putand fi combatuta eficient prin aplicarea prevederilor existente, dar punctual si sistematic doar acolo unde legea este incalcata, altfel riscul de a crea nemultumire si de a creste de fapt nivelul evaziunii fiscale, este major.

In aceste conditii propunem:


-
Eliminarea supra-taxarii contractelor de munca cu timp partial si aplicarea unei baze de calcul pentru contributiile de asigurari sociale si contributiile de asigurari sociale de sanatate in functie de salariul realizat si nu in functie de salariul minim brut pe tara, concomitent cu (i) imbunatatirea si eventual inasprirea legislatiei sanctionatorii privind munca la negru, daca organele de control apreciaza necesar acest lucru pe baza expertizei si jurisprudentei in domeniu,
(ii) imbunatatirea temeiului legal si a procedurilor de colaborare interinstitutionala aplicabila, in scopul cresterii eficacitatii actiunilor de control,
(iii) precum si implementarea prin Ordin al presedintelui ANAF a analizei de risc la nivel national, bazate pe criterii si clase de risc, in temeiul prevederilor art. 7 alin 5-13 din Codul de Procedura Fiscala, prevederi in vigoare din ianuarie 2019, dar neaplicate inca.
-Eliminarea conditiei privind realizarea de venituri, altele decat cele din consultanta si/sau management, in proportie de peste 80% din veniturile totale, care trebuie indeplinita incepand cu 1 ianuarie 2023 de persoanele juridice romane pentru incadrarea in definitia microintreprinderii, concomitent cu:
(i) implementarea procedurii de Analiza de risc mentionata la pct. 1 de mai sus si utilizarea ei pe scara larga pentru identificarea situatiilor de disimulare a activitatilor dependente prin servicii facturate de microintreprinderi,
(ii) utilizarea in Analiza de risc si a informatiilor ce vor fi disponibile in sistemul RO e-factura,
(iii) completarea art. 7 din Cod fiscal cu o prevedere care sa clarifice aplicabilitatea celor 7 criterii de independenta si in cazul activitatilor prestate si facturate de persoane juridice, nu numai in cazul persoanelor fizice cum s-ar putea intelege acum si, astfel asigurarea aplicarii sistematice si eficiente a prevederilor art. 7 si art. 11 din Codul Fiscal'.


* Cititi aici pozitia integrala a Camerei Consultantilor Fiscali

 

Comentarii

# Vlad N L date 31 July 2022 13:17 -13

Mai are "Agenda" ANAF vreo legatura cu economia Romaniei si cu cetățeanul roman? Sau, mai degraba, este conectata la interesele de dincolo de ocean, ale EU/EC si ale "elitelor" globaliste? "Consultanta" si "managementul" au devenit un "apanaj" al micro/macro intreprinderilor "puiuti" ai Comisiei (EC) si la cateva ambasade "reprezentative" in RO. Deci... Simt un conflict de interese. Cat despre supra-impozitarea contractelor de munca part-time, efectele sunt evidente. Tineretul roman va continua sa emigreze; ceea ce contrastează flagrant cu: 1. Declaratiile oficiale care, aparent, indeamna diaspora sa revina; 2. "Disperarea" patronatului roman care se vaita de lipsa de forta de munca si racoleaza asiatici. 3. Interesele externe pt forta de munca extrem de calificata, ieftina si sigura din RO... Cat despre dl. Caciu: Cred ca ar putea face ceva mai mult pt a "valorifica" materia cenusie din spatele fruntii lui... late... Macar asta nu are o frunte de "doua dejte" precum "Zeita"...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 19.08.2022 - Predoiu nu se poate abtine cand o vede pe Corina

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva