Judecatorii de la Curtea Constitutionala a Romaniei au dovedit inca o data ca pocnesc din calcaie si duc mana la chipiu in fata serviciilor secrete.

Nu mai devreme de marti, 8 aprilie 2025, CCR a decis in unanimitate ca interdictiile privind numirea in diverse functii de conducere, continute atat in vechiul, cat si in noul statut al judecatorilor si procurorilor (legile nr. 303/2004, respectiv 303/2022), sunt constitutionale doar in masura in care au in vedere apartenenta la sau colaborarea cu serviciile de informatii dinainte de 1990. Altfel spus: Securitatea comunista.

Asadar, orice ofiter sau colaborator al SRI, SIE, STS, DGIA, DGPI, DOS sau al altui serviciu secret postdecembrist (inclusiv al defunctului SIPA) poate deveni fara probleme sef de instanta sau de parchet.

Iata comunicatul CCR:

„In sedinta din data de 8 aprilie 2025, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a decis: (…)

A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma 'care au facut parte din serviciile de informatii' din cuprinsul dispozitiilor art.48 alin.(10) din Legea nr.303/2004, precum si din cuprinsul dispozitiilor art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) si ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, este constitutionala in masura in care vizeaza serviciile de informatii anterioare anului 1990. De asemenea, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca trimiterea din cuprinsul dispozitiilor art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor la art.48 alin.(10) din acelasi act normativ este neconstitutionala.

In esenta, Curtea a constatat ca dispozitiile legale examinate sunt imprevizibile si discriminatorii. Desi obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.48 alin.(10) si ale art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004, in temeiul art.142 alin.(1) din Constitutie, Curtea Constitutionala s-a pronuntat si a eliminat din fondul activ al legislatiei si noile dispozitii legale ale art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) si ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor ca fiind neconstitutionale, intrucat mentin solutia legislativa neconstitutionala. (...)

Deciziile sunt definitive si general obligatorii.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Un petent a lucrat la SRI, celalalt la „Doi si un sfert”

Exceptiile de neconstitutionalitate din aceasta speta au fost ridicate in dosarele nr. 184/64/2022 de la Curtea de Apel Brasov si 566/57/2022 de la CA Alba Iulia de catre procurorii Valentin Teodorescu de la Parchetul de pe langa Judecatoria Campina si Marcian-Silviu Dordea (foto) de la PJ Blaj. Lumea Justitiei a dezvaluit ca, inainte de a deveni procurori, Teodorescu a fost maior al Serviciului Roman de Informatii (click aici pentru a citi), iar Silviu Dordea a activat la Serviciul de Protectie Interna (SIPI) – actuala Directie Generala de Protectie Interna (DGPI), urmasa UM 0215 („Doi si un sfert”) – click aici pentru a citi.

Astfel, la 12 septembrie 2022, judecatoarea Alina-Elena Tanase de la CA Brasov i-a admis lui Valentin Teodorescu sesizarea CCR, dar opt zile mai taziu aceeasi magistrata i-a respins petentului actiunea privind anularea mai multor hotarari prin care Consiliul Superior al Magistraturii ii respinsese cererea de numire ca sef al PJ Blaj.

In partea cealalta, la fel s-a intamplat cu Marcian Dordea: judecatoarea Carla-Maria Cojocaru de la Curtea de Apel Alba Iulia i-a admis la 13 februarie 2023 sesizarea Curtii Constitutionale, insa i-a respins actiunea in 28 februarie.

Interdictia functiona doar la numire, nu si la delegare

Interesant este ca intre timp atat Teodorescu, cat si Dordea au obtinut delegarea in functia de prim-procuror la parchetele din care fac parte, pentru simplul motiv ca interdictia de mai sus legata de serviciile secrete opera doar cu privire la numirea in functii de conducere, nu si in ceea ce priveste delegarea in posturile de sefi sau de adjuncti.