Serviciul Roman de Informatii ii urmareste pe toti judecatorii si pe toti procurorii, pentru a-i identifica pe aceia care "au uitat ca servesc statul roman". Asta trebuie sa inteleaga cetatenii romani, in opinia directorului SRI Eduard Hellvig (foto), din afirmatiile generalului Dumitru Dumbrava despre extinderea "campului tactic" al Serviciului "pe toata lungimea lantului trofic judiciar", prin "mentinerea interesului/ atentiei pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze".

Cu ocazia lansarii volumului "25 de ani. Monografia SRI, 1990-2015", care a avut loc sambata 23 mai 2015, Eduard Hellvig a comentat si completat declaratiile sefului Directiei juridice a SRI Dumitru Dumbrava, care au scandalizat asociatiile profesionale ale magistratilor (AMR, UNJR si APR). Mai exact, directorul SRI a spus ca era suficient ca Dumbrava sa faca o paranteza in care sa precizeze ca activitatea de monitorizare in justitie a Serviciului se desfasoara 'in limitele legilor si competentelor stabilite pentru Serviciul Roman de Informatii'.

Hellvig nu doar ca a omis sa indice cadrul legal care i-ar permite unei structuri militare cum este SRI sa se amestece in actul de justitie, dar a mai si pus paie pe foc afirmand ca Serviciul urmareste sa nu existe judecatori si procurori care nu servesc statul roman. Ceea ce inseamna ca SRI supravegheaza si monitorizeaza toti judecatorii si procurorii, caci numai asa ii poate descoperi pe cei care nu mai servesc statul roman.

Iata declaratia completa a directorului SRI, Eduard Hellvig, data cu ocazia lansarii volumului "25 de ani. Monografia SRI, 1990-2015":

"E o declaratie care e foarte simpla si care incearca sa clarifice oarecum ceea ce s-a intamplat. Serviciul Roman de Informatii lucreaza bine, dar din pacate are momente cand comunica prost. Daca la acea afirmatie ar fi fost o virgula in care s-ar fi spus 'in limitele legilor si competentelor stabilite pentru Serviciul Roman de Informatii', aceasta discutie nu exista. A fost, ca sa spun asa, o declaratie, sau un interviu, care a fost data la o revista de specialitate care poate trebuia un pic mai atent, mai ales in circumstantele lumii in care traim astazi. Daca s-ar fi comunicat ca doar in ceea ce tine de competentele legislatiei a Serviciului Roman de Informatii, evident ca lumea ar fi inteles ca urmarim ca procesul in sine nu ne intereseaza pe noi in faza procesuala, dar sa nu existe persoane cum au fost in trecut, judecatori, procurori, care pe drum au uitat ca servesc statul roman si au avut alte preocupari decat a servi statul roman".

Generalul SRI Dumitru Dumbrava: "In prezent ne mentinem interesul/ atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze"

Amintim ca intr-un interviu transmis, la sfarsitul lunii aprilie 2015, site-ului juridice.ro, seful Directiei juridice a SRI, generalul Dumitru Dumbrava, a vorbit despre limitele implicarii Serviciului Roman de Informatii in actul de justitie. Dumbrava a explicat ca SRI nu se mai retrage din "campul tactic" odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, asa cum facea in urma cu cativa ani, ci isi mentine interesul/ atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze:

"Fenomenul coruptiei, ca amenintare la adresa securitatii nationale, a intrat relativ recent in portofoliul SRI. Incercam sa ne convingem ca este doar o etapa, determinata de persistenta acestui fenomen social si, mai ales, de consecintele grave pe care le genereaza, data fiind amploarea sa deosebita, cu forme variate si complexe manifestate la toate nivelurile societatii.

Angajarea SRI in aceasta lupta, pana la urma, de asanare morala a societatii s-a facut ca structura de suport a autoritatilor judiciare cu atributii in materie si ma bucur ca, in prezent, nivelul de incredere si calitate a cooperarii a atins o cota de neimaginat intr-un trecut nu prea indepartat. Saltul evolutiei in acest demers a fost facut odata cu adoptarea unui concept integrat in combaterea coruptiei, focalizand secvential instrumentele investigative pe toata lungimea lantului trofic judiciar. Concret, daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/ atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze. Aceasta maniera de lucru, in care suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori, lucratori ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveala punctual si aspecte care tin de coruptia sistemului judiciar, in limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, in opinia mea, ca sistemul judiciar isi dezvolta anticorpii necesari vindecarii acestei patologii.

Sa nu uitam ca, inainte de orice, procurorii sunt cei care instrumenteaza diferitele fapte de coruptie savarsite de catre magistrati, iar niste judecatori ii condamna".