Judecatoarea Ioana Vorniceasa, presedinta Sectiei penale a Curtii de Apel Bacau, a decis arestarea preventiva a avocatului Vasile Botomei (foto), autointitulat decan al UNBR Bacau, intrucat acesta se pregatea sa comita de noi infractiuni. Judecatoarea Vorniceasa a explicat prin incheirea nr. 19 din 9 mai 2013, prin care a dispus arestarea lui Botomei pentru fals in inscrisuri sub semnătura privata, folosirea fara drept a denumirilor “Barou”, “Uniunea Nationala a Barourilor din Romania”, “UNBR”... folosirea insemnelor specifice profesiei, in alte conditii decat cele prevăzute de lege, exercitarea fara drept a unei profesii si inselaciune, ca exista probe si indicii temeinice din care sa rezulte ca avocatul a comis faptele de care este acuzat.

Presedinta Sectiei penale a CA Bacau a aratat ca Vasile Botomei a introdus in circuitul civil inscrisuri false si a folosit denumiri si insemne specifice profesiei de avocat, fara a avea acest drept: “Analizand propunerea de arestare a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau, instanta constata ca aceasta este intemeiata pentru considerentele care vor fi prezentate in continuare:

Pentru luarea masurii de preventie a arestului preventiv a inculpatului, trebuie realizate cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului rezulta ca exista probe si indicii temeinice, in sensul dispozitiilor procedurale, din care rezulta presupunerea rezonabila ca inculpatul a savarsit faptele pentru este cercetat. (…)

Probele administrate pana in prezent si aflate la dosarul cauzei pot convinge un observator obiectiv ca inculpatul ar fi savarsit faptele pentru care este cercetat, iar acestea pot intruni elementele constitutive ale infractiunilor de:

- fals in inscrisuri sub semnatura privata, prev. de art.290 C.pen. cu aplic.art.41 al.2 C.pen.;

- art.60 al.6 din Legea nr.51/1995, republicata cu aplic. art.41 al.2 C.pen. cu ref. la art.26 al.1, art.113 al.1 din Legea nr.51/1995, modificata; ambele cu aplic.art.33 lit.b C.pen.;

- inselaciune prev. de art.215 al.1,2,3 C.pen. cu aplic .art.41 al.2 C.pen.

- art.281 C.pen. cu aplic.art.41 al.2 C.pen. cu ref. la art.26 al.1, art.113 al.1 din Legea nr.51/1995, modificata si toate cu aplic, art.33 lit.a C.pen.;

Elocvente sub aspectul adevaratelor dimensiuni ale faptelor pe care se presupune ca le-a savarsit inculpatul, sunt activitatile acestuia, de a introduce in circuitul civil inscrisuri cu continut neadevarat, folosind denumiri si insemne specifice profesiei de avocat, fara a indeplini conditiile prevazute de lege, exercitand activitati si acte specifice profesiei de avocat, neavand dobandita aceasta calitate, reusind astfel sa induca in eroare partile vatamate”.

Judecatoarea Vorniceasa: ”Impactul pe care l-ar avea asupra societatii neluarea celor mai ferme masuri de izolare a celor care comit astfel de fapte, ar fi unul negativ”

Judecatoarea Ioana Vorniceasa a constatat ca Vasile Botomei este convins ca legea poate fi incalcata la nesfarsit si ca persoanele care doresc sa devina avocat pot sa fie inselate sub orice forma:

“Din probele enuntate mai sus rezulta ca inculpatul se afla in situatia prevazuta de art.148 alin. lit.c,f Cod procedura penala, in sensul ca exista date ca acesta pregateste savarsirea unei noi infractiuni, dar si presupunerea ca a savarsit infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani inchisoare si exista probe certe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret, real si actual pentru ordinea publica si este in interesul urmaririi penale arestarea preventiva a acesteia. (…)

Curtea considera ca exista date certe ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni, astfel incat sa se poata retine ca temei al arestarii acestuia litera” c „a articolului 148 Cod pr.penala.

In acest sens, se retine ca in scopul inducerii in eroare si a altor persoane, respectiv a savarsirii de noi infractiuni de inselaciune, inculpatul B.V., publica in mod repetat, anunturi in ziarul local „Desteptarea”, precum si pe site-ul pe care il administreaza www.unbr.info, astfel:

- anuntul publicat in ziarul „Desteptarea” in data de 8.11.2012, prin care „Baroul Bacau – UNBR” organizeaza in data de 10.12.2012, examen de admitere pentru avocati stagiari si definitivi; - anunta publicul despre faptul ca in jud. Bacau, sunt inregistrate fiscal doua barouri, respectiv „Baroul Bacau – UNBR” din str. Oituz nr.33, despre care afirma in mod mincinos ca este autorizat in baza Legii nr.51/1995, in conformitate cu noul Cod Civil si Baroul Bacau - AFJ (alte forme fara personalitate juridica) din str. Mihai Viteazu nr.12 D, care „a ramas sa functioneze in baza Decretului nr.281/1954 si Decretului nr.90/1990, care sunt abrogate de 17 ani, prin Legea nr.51/1995”. Cu alte cuvinte, inculpatul sustine ca Baroul Bacau - AFJ functioneaza in afara legii, pentru ca imediat in alineatul urmator al anuntului sa clarifice din punctul lui de vedere, respectiv ca celor doua barouri li s–a recunoscut „egalitatea in drepturi de reprezentare juridica” de catre Curtea Europeana, prin Decizia din 21.02.2012 publicata in Monitorul Oficial nr.160/24.08.2012. Este fara putinta de tagada faptul ca inculpatul amesteca notiunile si termenii juridici, astfel incat cititorul (eventual persoana interesata), sa nu aiba reprezentarea exacta cu privire la inselaciunea pusa la cale de catre acesta;

- anunturile existente pe site-ul www.unbr.info la data de 3.04.2013 cu privire la organizarea de catre „Baroul Bacau – UNBR” de „sesiune de examen in data de 28.04.2013”, dosarele pentru inscrierea eventualilor candidati, urmand a fi depuse „la adresa baroului din Oituz nr.33 in perioada 25.03.2013 – 24.04.2013”;

- la data de 10.04.2013, pe acelasi site www.unbr.info, inculpatul B.V. informeaza in legatura cu inscrierea de avocati straini din spatiul Uniunii Europene si tarile cu tratat de aderare la CEDO. De asemenea, anunta ca „UNBR dr. Vasile Botomei nu percepe taxe pentru recunoasterea licentelor si diplomelor avocatilor straini”.

Demersul inculpatului B.V., persistenta infractionala, i-a creat convingerea ca in Romania legea poate fi incalcata la nesfarsit, ca persoanele care doresc sa acceada la profesia de avocat, pot fi inselate sub orice forma si ce este si mai grav, capacitatea de care dispune in a disimula realitatea printr-o multitudine de modalitati pe care le stapaneste si le foloseste;

- la data de 25.04.2013, pe acelasi site, www.unbr.info inculpatul, republica acelasi text din data de 3.04.2013, modificand doar datele pentru „sesiune de examen”, respectiv 28.05.2013, iar depunerea dosarelor pentru perioada 25.04-25.05.2013; de asemenea reitereaza „sesiune de examen in data de 28.05.2013 – exercitarea profesiei de avocat pe teritoriul Uniunii Europene” - UNBR - dr. av. Vasile Botomei inscrie avocati straini din spatiul Uniunii Europene - Baroul Bacau are un judecator, doctor in drept in comisa de examinare”.

Curtea considera ca in cauza, tot ca temei al arestarii mai poate fi retinuta si litera f a articolul 148, respectiv ca - inculpatul a savarsit o infractiune pentru care se prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Datorita caracterului grav al faptelor de inselaciune comise, prin insasi natura acestora, precum si a faptului ca pedeapsa pentru infractiunea de inselaciune este mai mare de 4 ani, impactul pe care l-ar avea asupra societatii neluarea celor mai ferme masuri de izolare a celor care comit astfel de fapte, ar fi unul negativ. S-ar induce in randul societatii temerea ca organele judiciare nu actioneaza eficient impotriva unor persoane, care in mod constient persista in savarsirea aceluiasi tip de infractiune, aducatoare de venituri facile”.

Judecatoarea Ioana Vorniceasa: “Se impune cu necesitate privarea de libertate a inculpatului si ca o riposta a autoritatilor pentru protejarea intereselor generale ale societatii de consecintele dezastruoase ale sentimentului pe care il genereaza neincrederea in corectitudinea unor persoane ce-si aroga calitati mincinoase, ce primeaza interesului personal al inculpatei care a inteles sa isi asigure venituri in mod ilicit”

Potrivit incheierii judecatoarei Ioana Vorniceasa, Vasile Botomei a fost extrem de abil in comiterea faptelor si a dat dovada de perseverenta, fiind animat de obtinerea in mod ilicit a unor sume de bani. De asemenea, presedinta Sectiei penale a CA Bacau a considerat ca lasarea in libertate a lui Vasile Botomei prezinta pericol pentru ordinea publica si l-ar incuraja pe acesta, dar si pe altii, sa comita noi infractiuni:

“Pericolul social al faptelor concrete de inselaciune comise de inculpat este de natura a afecta grav increderea in insasi capacitatea justitiei de a solutiona in mod obiectiv cauzele. Din modul in care inculpatul concepe si executa activitatile infractionale, rezulta ca acesta discrediteaza atat legea cat si victimele infractiunilor comise dand dovada de o perseverenta si de o predispozitie deosebita in comiterea faptelor, animata si intretinuta de hotararea de a obtine in mod ilicit venituri cat mai mari.

Inculpatul a actionat o perioada lunga de timp, fiind constient ca incalca prevederile legale, insa a mizat pe lipsa de implicare si reactie a organelor statului, competente sa aplice legea si sa sanctioneze asemenea fapte.

Prin prisma acestor argumente, si instanta apreciaza ca judecarea inculpatului in stare de libertate, ar conduce la incurajarea acestuia si a altora, in comiterea de astfel de infractiuni si scaderea drastica a increderii opiniei publice in infaptuirea actului de justitie.

Faptul ca pericolul concret pe care il prezinta lasarea in libertate a inculpatului se analizeaza in raport de toate circumstantele si imprejurarile privitoare la faptele retinute in sarcina inculpatului, cat si la circumstantele personale si atitudinea adoptata in cursul cercetarilor, instanta considera ca in prezenta cauza, in privinta inculpatului B.V., toate aceste criterii sunt indeplinite, justificand luarea masurii arestarii preventive. Prin prisma celor expuse, Curtea apreciaza ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol pentru ordinea publica, datorita caracterului grav al faptelor comise, pe fondul lipsei locurilor de munca pentru tinerii absolventi ai facultatilor de drept, prin insasi natura acestora, precum si prin impactul pe care l-ar avea asupra societatii si nu in ultimul rand asupra bunei derulari a anchetei.

Curtea constata ca modul de concepere si executare a activitatii infractionale, evidentiaza nu numai ca inculpatul s-a dovedit a fi extrem de abil, dand dovada de perseverenta in comiterea faptelor, animat si intretinut de obtinerea in mod ilicit a unor insemnate sume de bani, ci constituie si unul din motivele principale care justifica necesitatea luarii acestei masuri privative de libertate.

Privarea de libertate a unei persoane nu se justifica decat in cazul in care indicii concrete dovedesc o veritabila cerinta de interes public, care sa prevaleze, in ciuda prezumtiei de nevinovatie, asupra regulii respectarii libertatii individuale. Curtea considera ca din probele administrate in cauza, aceste indicii concrete exista si dovedesc pe deplin necesitatea si oportunitatea luarii masurii arestarii preventive a inculpatului pentru a se asigura un sentiment de securitate, prin reactia prompta a autoritatilor judiciare in asigurarea bunei infaptuiri a justitiei in cazul acestor infractiuni grave, cum sunt faptele presupuse a fi comise de catre inculpat.

Curtea considera ca se impune cu necesitate privarea de libertate a inculpatului si ca o riposta a autoritatilor pentru protejarea intereselor generale ale societatii de consecintele dezastruoase ale sentimentului pe care il genereaza neincrederea in corectitudinea unor persoane ce-si aroga calitati mincinoase, ce primeaza interesului personal al inculpatei care a inteles sa isi asigure venituri in mod ilicit.

In acest sens este de mentionat ca, asa cum rezulta in mod neechivoc din probele administrate in cauza, inculpatul a actionat in mod constient si deliberat, speculand orice situatie ce-i crea premisa obtinerii unui folos material, lasand sa se creada ca are calitatea de avocat, in acest sens folosind insemnele acestei profesii.

Pe de alta parte, se cuvine a fi retinut ca in cursul urmaririi penale unul dintre criteriile oportunitatii luarii masurii arestarii preventive se circumscrie notiunii de interes al urmaririi penale la care face trimitere art. 146 alin. 1 C.pr.pen.

In aprecierea dimensiunii fenomenului infractional ce formeaza obiect de cercetare in cauza, Curtea considera ca nu are nici o relevanta imprejurarea ca inculpatul anterior date inceperii urmaririi penale in cauza pendinte, a mai fost cercetat pentru unele infractiuni prev. de Legea nr.51/1995, modificata, pentru care s-au dat solutii de netrimitere in judecata.

Din probatoriul administrat in cauza pana in prezent instanta apreciaza ca rezulta fara dubiu pericolul concret pentru ordinea publica, incident prin lasarea inculpatului in libertate. Curtea, pe baza actelor si lucrarilor administrate pana la acest moment, considera ca exista probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca inculpatul a comis savarsirea faptelor ce i s-au retinut in sarcina. Analiza sistematica a probelor administrate in cauza si coroborarea acestora ofera date concludente pentru sustinerea acestei legaturi existente intre inculpat si faptele pentru care s-a realizat invinuirea, si reflecta un grad de periculozitate sporit atat pentru inculpat, cat si pentru faptele in sine.

Fata de cele aratate anterior, Curtea apreciaza ca arestarea preventiva a inculpatului se impune atat prin prisma rezonantei sociale a faptelor comise, cat si prin prisma periculozitatii concrete dovedite de inculpat. Acesta a aratat ca este apt a depune reale staruinte pe cale infractionala, atat prin modul de pregatire a activitatii infractionale cat si prin savarsirea efectiva de acte materiale ce se circumscriu elementului material al laturii obiective al infractiunilor ce i s-au retinut in sarcina.

Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului, raportat la prevederile Conventiei si a practicii C.E.D.O. rezulta ca luarea masurii arestului preventiv este conforma cu si aceste dispozitii. Rezonanta sociala a faptelor reprezinta, de asemenea, unul din criteriile de apreciere a pericolului social concret si aceasta este evidenta in cauza de fata. Prin operatiunea logica a interpretarii, temeiurile prevazute de 148 lit.f Cod de procedura penala trebuie examinate prin raportare la probele administrate prin intermediul mijloacelor de proba prezentate mai sus, acestea fiind cele care confera elemente in sustinerea pericolului concret pentru ordinea publica, pericol care este real si actual si pe cale de consecinta pentru luarea masurii arestului preventiv a inculpatei.

Detentia inculpatului este in acord si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a statut necesitatea detentiei raportat la infractiunile presupuse a fi savarsite de inculpati si totodata de proportionalitatea detentiei raportat la alte masuri. In cauza dedusa judecatii arestarea preventiv a inculpatului este justificata de existenta unui interes public, interes care se refera la buna administrare a justitiei si totodata la protejarea publicului, chiar in sensul

eliminarii riscului repetarii faptelor.

Arestarea preventiva a inculpatului, in conditiile legii, nu afecteaza cu nimic dreptul acestuia la un proces echitabil, acesta avand posibilitatea ca in fata organelor de urmarire penala si eventual al instantelor de judecata de a cere si administra probele considerate necesare pentru a dovedi lipsa de temeinicie a sustinerilor acuzarii.

In ceea ce priveste incadrarea juridica a faptelor pentru care este cercetat inculpatul, urmeaza a se stabili dupa administrarea tuturor probelor necesare de organele de urmarire penala, instantele neavand nici o competenta, sub acest aspect, in acest stadiu al procesului penal.

Celelalte aspecte referitoare la persoana inculpatului, faptul ca este intelectual, avand absolvite doua facultati, ca a urmat pregatirea pentru obtinerea titlului de doctor in drept, la Facultatea de Drept din Republica Moldova, etc. urmeaza a fi avute in vedere atat pe parcursul procesului penal, inclusiv la aprecierea necesitatii prelungirii duratei masurii arestului preventiv, sau a inlocuirii cu o alta masura preventiva”.

* Cititi aici incheierea judecatoarei Ioana Vorniceasa care a dispus arestarea preventiva a lui Vasile Botomei