Lumea Justitiei prezinta integral adresa prin care europarlamentarul PNCR Cristian Terhes (foto) – candidat la presedintia Romaniei – cere Curtii Constitutionale a Romaniei sa anuleze alegerile prezidentiale.

In solicitarea trimisa CCR marti, 26 noiembrie 2024, Cristian Terhes – reprezentat de catre avocata Corina-Ruxandra Popescu – acuza ca atat candidata USR Elena Lasconi, cat si candidatul independent Calin Georgescu au continuat campania electorala pe Internet dupa incheierea perioadei legale. Daca in cazul lui Georgescu Terhes mentioneaza doar activitate de tip „boti”, situatia lui Lasconi este mai detaliata. Concret, Cristian Terhes indica o serie de persoane publice care au continuat s-o promoveze pe sefa USR sambata si duminica, in ciuda faptului ca vineri, 22 noiembrie 2024, fusese ultima zi legala de campanie. In acest sens, prezidentiabilul PNCR ii da ca exemplu atat pe politicienii Catalin Drula si Vlad Voiculescu (de la USR) si Ludovic Orban (de la Forta Dreptei) cat si pe fostul judecator Cristi Vasilica Danilet, care au publicat pe Internet mesaje pro-Lasconi.

In al doilea rand, Chris Terhes reclama ca la mai multe sectii de votare buletinele stampilate pe candidatul FD Ludovic Orban au fost contorizate ca optiuni pentru Elena Lasconi dupa ce fostul premier si-a anuntat public sustinerea pentru primarita din Campulung.

De asemenea, eurodeputatul invoca numarul suspect de mare de alegatori care au votat pe liste suplimentare, precum si de voturi anulate. In aceasta privinta, Terhes aminteste ca la prezidentialele din 2009 Curtea Constitutionala a Romaniei a dispus renumararea voturilor anulate, tot din pricina numarului lor ridicat.

Incheiem, mentionand ca CCR este asteptata sa se pronunte pe solicitarea lui Terhes joi, 28 noiembrie 2024.

Iata adresa lui Cristian Terhes (vezi facsimil):

„Solicit Curtii Constitutionale sa anuleze alegerile, intrucat votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin, avand in vedere urmatoarele motive de fapt si de drept:

IN FAPT

In data de 24.11.2024, Biroul Electoral Central a emis comunicatul de presa nr. 1CPRFT1/BEC/P.R.2024/24.11.2024 privind rezultatul final al alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei in cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, in care se consemneaza urmatoarea situatie a voturilor obtinute de candidatii clasati pe primele doua locuri:

1. CALIN GEORGESCU a obtinut 2.120.401 voturi valabil exprimate, reprezentand 22,94% din totalul voturilor exprimate;

2. ELENA VALERICA LASCONI a obtinut 1.772.500 voturi valabil exprimate, reprezentand 19,18% din total voturilor exprimate.

IN DREPT

Conform art. 52 alin. 1 din Legea nr. 370/2004, 'Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin'.

Conform art. 52 alin. 2 din Legea nr. 370/2004, 'Cererea de anulare a alegerilor se poate face (...) de candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza'.

Subsemnatul, CRISTIAN VASILE TERHES, am participat in calitate de candidat la alegerile pentru Presedintele Romaniei, deci am calitate procesuala activa pentru formularea prezentei cereri, conform art. 52 din Legea nr. 370/2004.

Motivele de anulare a alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei in cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 sunt urmatoarele:

1. Conform art. 35 alin. 1 din Legea nr. 370/2004, 'Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de data alegerilor si se incheie in dimineata zilei de sambata de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00'.

Dupa ora 7,00 in data de 23 noiembrie 2024 si in data de 24 noiembrie 2024, s-a continuat nelegal campania electorala in mediul online, atat de anumiti candidati, cat si de membrii de varf ai partidelor politice si alte persoane publice.

Asa cum s-a observat pe toata durata procesului de votare, personalitati ale vietii publice au influentat optiunile alegatorilor:

- fostul judecator, Danilet Vasilica, a prezentat in mediul online votul exprimat in favoarea candidatei Lasconi Elena Valerica, desi procesul de vot era in derulare.

- Liderul USR, Drula Catalin, apare intr-o imagine cu candidata Lasconi Elena Valerica si le solicita imperios votantilor din America, unde procesul de votare era in derulare, sa se mobilizeze la vot pentru aceasta candidata.

- presedintele Partidului Forta Dreptei, Orban Ludovic, a solicitat votantilor din America sa exprime optiunea pentru candidata Lasconi Elena Valerica;

- un alt lider USR, Vlad Voiculescu, a facut un apel similar in timpul procesului votarii, chemand votantii sa exprime un vot util pentru Lasconi Elena Lasconi.

Aceste comportamente au influentat decizia alegatorilor si ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

Conform rezultatelor finale, candidata Lasconi Elena Valerica, clasata pe locul al doilea, a obtinut cu 2.740 voturi mai mult decat candidatul clasat pe locul al treilea.

2. Sectiile de votare au contabilizat voturile valabil exprimate pentru candidatul Orban Ludovic, ca fiind voturi exprimate pentru candidata Lasconi Elena Valerica, ca efect al anuntului acestuia de a se retrage din competitia electorala in favoarea acesteia.

Din informatiile detinute, in sectiile de vot cu indicativele B-1278, B-954, MH-179, candidatul Ludovic Orban a inregistrat 85 voturi, 38 voturi, respectiv 36 voturi, in timp ce in procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii s-a consemnat cate un singur vot pentru candidatul Orban Ludovic in fiecare dintre aceste sectii.

Avand in vedere diferenta de 2.740 voturi intre candidatul clasat pe locul al doilea si candidatul clasat pe locul al treilea, precum si numarul total de voturi mentionate ca fiind exprimate pentru candidatul Orban Ludovic – 20.089 –, rezulta ca procedeul de 'transfer' al unor voturi de la un candidat retras la candidatul clasat pe locul al doilea a influentat evident ordinea candidatilor.

3. Conform art. 44 alin. 4 din Legea nr. 370/2004: 'Alegatorul voteaza la una dintre urmatoarele sectii de votare:

a) in cazul in care se afla in unitatea administrativ-teritoriala unde isi are domiciliul sau resedinta, poate vota numai la sectia de votare la care este arondata strada sau localitatea unde isi are domiciliul ori resedinta, conform legii;

b) in cazul in care se afla in alta unitate administrativ-teritoriala decat cea unde isi are domiciliul sau resedinta, poate vota la orice sectie de votare din cadrul acesteia;

c) in cazul in care se afla in strainatate, poate vota la orice sectie de votare organizata in strainatate;

d) in cazul in care indeplineste functia de membru al biroului electoral al sectiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al sectiei de votare ori asigura mentinerea ordinii, voteaza la sectia de votare unde isi desfasoara activitatea;

e) in cazul in care are mobilitate redusa poate vota la orice sectie de votare care ii asigura accesul la vot'.

Au existat numerosi alegatori care nu aveau dreptul sa voteze pe liste suplimentare, deoarece aveau domiciliul in aceeasi unitate administrativ-teritoriala in care se afla sectia de votare la care au votat.

4. Conform art. 35 alin. 1 din Legea nr. 370/2004, 'Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de data alegerilor si se incheie in dimineata zilei de sambata de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00'.

Conform art. 37 alin. 2 din Legea nr. 370/2004, 'Mijloacele folosite in campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept', respectiv ordinii instituite prin totalitatea normelor juridice emise pe baza si in conformitate cu Constitutia.

Dupa ora 7,00 in data de 23 noiembrie 2024 si in data de 24 noiembrie 2024, s-a continuat nelegal campania electorala in mediul online, fiind folosite echipamente automate de tip boti, in scopul convingerii alegatorilor sa voteze pe candidatul Georgescu Calin.

Solicitarile candidatului Georgescu Calin, realizate prin mecanismul automat mentionat, derulate fara intrerupere in mediul online, inclusiv pe durata votarii, au fraudat procesul de vot, prin utilizarea unor elemente automate, procedeu evident contrat ordinii de drept.

5. Conform art. 48 alin. 2 din Legea nr. 370/2004, 'Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicata stampila de control a sectiei de votare, buletinele de alt model decat cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicata stampila cu mentiunea "VOTAT", buletinele de vot la care stampila cu mentiunea "VOTAT" este aplicata pe mai multe patrulatere sau in afara acestora'.

Conform Anexa nr. 3 la Procesul-verbal privind rezultatele alegerilor pentru Presedintele Romaniei, s-a inregistrat un numar de voturi nule de 223.132.

Acest numar este disproportionat de mare in raport cu diferenta de voturi dintre candidatii clasati pe primele trei locuri.

In acest sens, in Hotararea nr. 39/2009, Curtea Constitutionala a dispus renumararea voturilor nule, in cadrul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei din anul 2009, in conditiile in care diferenta in turul al doilea de scrutin intre cei doi candidati era de aproximativ 70.000 de voturi, iar numarul voturilor nule era de 138.476.

In cadrul alegerilor din data de 24 noiembrie 2024, diferenta dintre candidatii clasati pe locurile al doilea si al treilea este de numai 2.740.

***

Potrivit art. 1 alin. (3) din Constitutie, 'Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate'.

Conform art. 2 din Constitutia Romaniei, 'Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum'.

Intrucat Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, conform art. 81 alin.1 din Constitutie, este imperativ ca alegerile pentru functia de Presedinte al Romaniei sa fie nu doar libere si periodice, ci si corecte.

Elementele de fapt invocate anterior conduc la concluzia evidenta ca stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

Potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, sanctionarea fraudei de natura sa modifice ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin este anularea alegerilor. In aceasta situatie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor.

Frauda electorala reprezinta orice actiune ilegala care are ca rezultat denaturarea vointei alegatorilor si crearea de avantaje concretizate prin voturi.

In cauza Kovach c. Ukraina, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca 'deciziile de invalidare a alegerilor trebuie sa reflecte o reala imposibilitate de a stabili dorintele alegatorilor'. De asemenea, in cauza Gahramanli c. Azerbaidjan Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca instantele electorale, inclusiv Curtea Constitutionala, trebuie sa dovedeasca o preocupare reala pentru combaterea cazurilor de frauda electorala, analizand concret 'plangerile serioase si argumentate ale reclamantilor cu privire la neregulile electorate'.

Asa cum a retinut Curtea Constitutionala, 'nu orice frauda din procesul electoral este echivalenta cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natura sa modifice atribuirea mandatului (sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin)'.

Or, stabilirea faptului ca o frauda este de natura sa modifice rezultatul alegerilor se fundamenteaza esential pe proba cu prezumtii.

De vreme ce elemente factuale invocate au gravitatea necesara si suficienta pentru a modifica artificial vointa alegatorilor si rezultatul alegerilor, este evident indeplinita conditia privind natura fraudei.

Aceste elemente reprezinta o serie de elemente secventiale care au format un fenomen cu vocatia de a schimba vointa alegatorilor, avand drept rezultat modificarea ordinii candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin”.