Inamicii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie au fost albiti chiar de catre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie. Dupa ce au chiulit mai multe sedinte CSM, refuzand sa isi indeplineasca atributiile de serviciu doar pentru a bloca validarea numirii Adinei Florea la conducerea SIIJ, membrii CSM au primit clasare pe motiv ca ceea ce au comis nu este o fapta prevazuta de legea penala. Ne referim la membrii CSM Cristian Mihai Ban, Nicolae Solomon (foto 1, primul din stanga), Tatiana Toader, Florin Deac (foto 1, in spatele lui Solomon), Bogdan Licu, Bogdan Mateescu (foto 1, ultimul din dreapta), Andrea Chis si Mihai Balan (foto 1, langa Mateescu), care practic au primit liber la continuarea actiunilor de sabotare a SIIJ din partea procurorului Sorin Eugen Iasinovschi (foto 2) de la SIIJ.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate ordonanta de clasare dispusa in 13 septembrie 2019 de procurorul Iasinovschi in dosarul deschis ca urmare a unor plangeri penale formulate impotriva procurorilor Cristian Ban, Nicolae Solomon, Tatiana Toader, Florin Deac si Bogdan Licu, precum si impotriva judecatorilor Bogdan Mateescu, Andrea Chis si Mihai Balan privind comiterea infractiunii de abuz in serviciu legat de refuzul de a participa la sedintele CSM in care trebuia validata numirea procuroarei Adina Florea la conducerea SIIJ. Este vorba despre plangeri formulate de Cezar Avramuta (foto 3), cunoscut si sub denumirea de “Stegarul dac”, Ninel Peia (foto 4), fost deputat PSD si fost secretar general al Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, in perioada 2012-2016, in prezent presedintele Partidului Neamul Romanesc, si afaceristul Nicolae Marin, plangeri care au fost conexate, formandu-se dosarul 2108/P/2019. Cei trei au acuzat ca membrii CSM mentionati mai sus au comis abuz in serviciu in momentul in care au refuzat sa participe la sedintele CSM, neindeplinandu-si atributiile de serviciu contrar vointei magistratilor care i-au votat si trimis in Consiliu, actiunile lor avand drept consecinta sabotarea activitatii justitiei la cel mai inalt nivel.

Procurorul SIIJ vede doar abatere disciplinara, dar nici aici nu e prea convins

In cele din urma, dosarul a fost clasat de procurorul Sorin Eugen Iasinovschi in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I - “fapta nu este prevazuta de legea penala”, acesta stabilind ca nu se poate vorbi despre comiterea infractiunii de abuz in serviciu. Bazandu-si solutia de albire a inamicilor SIIJ pe celebra Decizie CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu, procurorul Iasinovschi arata ca refuzul membrilor CSM de a participa la sedinte nu poate fi asimilat acestei infractiuni, exercitarea de catre magistrati a atributiilor de serviciu in lipsa unor elemente de natura a le pune la indoiala buna credinta, care se prezuma pana la proba contrara, neputand atrage raspunderea penala. In opinia lui Iasinovschi, refuzul de a indeplini o indatorire de serviciu constituie cel mult o abatere disciplinara, atunci cand refuzul este nejustificat.

Iata pasaje din ordonanta de clasare dispusa fata de membri CSM care au sabotat validarea procuroarei Adina Florea la conducerea SIIJ, documentul integral fiind atasat la finalul articolului:

“Prin plangerile aratate mai sus, petentii Avramuta Cezar Catalin, Peia Ninel si Marin Nicolae au solicitat cercetarea magistratilor procurori si judecatori – membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care, in zilele de 20 iunie, 24 iunie, 01 iulie si 03 iulie 2019, au refuzat intrarea in sala pentru a participa la sedinta de Plen a Consiliului Superior al Magistraturii.

Petentii apreciaza ca, prin aceste fapte, membrii Consiliului Superior al Magistraturii ar fi comis infractiunea de 'abuz in serviciu', prev. de art. 297 alin. 1 din Codul penal, intrucat au 'sabotat' activitatea justitiei la cel mai inalt nivel, obstructionand functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin blocarea numirii in functie a procurorului-sef al acestei sectii etc.

Se mai arata in cele trei plangeri ca magistratii sus-aratati nu si-au indeplinit atributiile de serviciu prevazute in Legea nr. 317 din 2004 privind functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, contrar vointei celor care i-au votat.

Din continutul plangerilor, dar si din actele anexate, precum si din informatiile publice afisate pe site-ul csm1909.ro si care au fost vehiculate in spatiul public de catre mass-media, rezulta ca magistratii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii aratati in plangere nu au participat la sedintele de Plen ale CSM in zilele de 20 iunie, 24 iunie, 01 iulie si 03 iulie 2019, astfel ca ordinea de zi nu a putut fi solutionata din lipsa de cvorum.

Refuzul din partea celor 7 membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii reclamati prin plangere de a participa la sedintele de Plen ale CSM – asa cum rezulta din comunicatele aparute in spatiul public – reprezinta probleme de ordin intern si in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu de catre membrii Consiliului Superior al Magistraturii si care sunt de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

In ce priveste comiterea infractiunii de 'abuz in serviciu', prev. de art. 297 alin. 1 din Codul penal, trebuie sa ne raportam la prevederile Deciziei Curtii Constitutionale nr. 405/15.06.2016, care prevede ca, pentru a fi in prezenta unei infractiuni de abuz in serviciu, este necesar sa existe o atributie de serviciu incalcata si prevazuta in legislatia primara.

In motivarea Deciziei se arata, la pct. 64, ca in cazul in care neindeplinirea ori defectuozitatea indeplinirii unui act nu s-ar raporta la atributii de serviciu prevazute intr-un act normativ cu putere de lege, s-ar ajunge la situatia ca in cazul infractiunii de abuz in serviciu elementul material al acesteia sa fie configurat atat de legiuitor (Parlament sau Guvern), cat si de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, in cazul fisei postului, ceea ce nu este de acceptat in sistemul juridic de drept penal.

In acelasi timp, Curtea Constitutionala concluzioneaza la pct. 65 ca, in materie penala, principiul legalitatii incriminarii ('nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege') impune ca numai legiuitorul primar sa poata stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat sa o respecte, in caz contrar acestia supunandu-se sanctiunii penale. Pentru aceste argumente, Curtea a constatat ca dispozitiile criticate incalca prevederile art. 1 alin. (4) si (5) din Constitutie, prin faptul ca permit configurarea elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu prin activitatea altor organe, altele decat Parlament – prin adoptarea legii, in temeiul art. 73 alin. (1) din Constitutie – sau Guvern – prin adoptarea de ordonante si ordonante de urgenta, in temeiul delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie. Astfel, Curtea constata ca dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'.

Totodata, la pct. 77, Curtea observa ca, potrivit art. 247 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (…), 'abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici'.

Asa cum rezulta din prevederile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 (…) privind Consiliul Superior al Magistraturii, 'Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecator sau procuror raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii'.

Totodata, in art. 78 alin. (1) din Hotararea nr. 1073 din 3 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii (…), 'Membrii Consiliului care au calitatea de judecator sau procuror raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii'.

Aceste dispozitii finale ne obliga sa ne raportam la prevederile art. 98 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 303/2004:

'Constituie abateri disciplinare: (…) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu'.

Exercitarea de catre magistrati a atributiilor de serviciu in lipsa unor elemente de natura a le pune la indoiala buna-credinta (care se prezuma pana la proba contrara) nu poate constitui temei pentru antrenarea raspunderii penale, iar pentru a fi in prezenta unei infractiuni de abuz in serviciu este necesar sa existe o atributie de serviciu incalcata si prevazuta in legislatia primara, ceea ce nu exista in speta, deoarece, asa cum rezulta din cele aratate mai sus, 'refuzul de a indeplini o indatorire de serviciu' constituie cel mult o abatere disciplinara atunci cand refuzul este 'nejustificat'.

Din analizarea aspectelor prezentate mai sus, rezulta faptul ca incalcarile se refera la norme interne si metodologii de lucru ce nu pot fi asimilate, conform Deciziei nr. 405 din 15.06.2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, unor incalcari ale legii, ci, conform aceleiasi Decizii, unor abateri disciplinare.

Asa cum rezulta din cele aratate mai sus, intrucat faptele reclamate nu sunt prevazute de legea penala, fiind incidente prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) Cod proc. pen., urmeaza a se dispune clasarea cauzei cu privire la presupusele fapte de 'abuz in serviciu', prev. de art. 297 alin. 1 din Codul penal”.

Sursa foto Iasinovschi: Monitorul de Suceava