20 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SMECHEREASCA EXECUTIE – Ca sa nu dispuna incetarea procesului pe prescriptie fata de un primar de comuna pe care l-au condamnat la 9 ani inchisoare, judecatorii Elena Popescu si Gabriel Sandulescu de la Curtea de Apel Pitesti au preschimbat din oficiu termenul de pronuntare din 8 iulie in 6 iulie 2022. Daca ar fi mentinut data initiala de pronuntare, 8 iulie 2022, cei doi judecatori ar fi fost obligati sa constate prescrierea faptelor (Decizia)

Scris de: George TARATA | pdf | print

21 July 2022 17:57
Vizualizari: 5923

Manevra scandaloasa facuta de judecatorii Elena Popescu si Marius Gabriel Sandulescu (foto) de la Curtea de Apel Pitesti pentru a ocoli pronuntarea unei solutii de incetare a procesului penal pe motiv de prescriptie si pentru a condamna un primar de comuna la 9 ani inchisoare cu executare. Dupa ce au ramas in pronuntare pentru 8 iulie 2022, cei doi judecatori, fara niciun fel de explicatie, au devansat din oficiu termenul de pronuntare cu doua zile, pentru 6 iulie 2022, in conditiile in care daca mentineau data initiala a pronuntarii erau pusi in situatia de a constata interventia prescriptiei.


 

Cazul priveste un dosar de abuz in serviciu in care a fost trimis in judecata de catre DNA primarul comunei Bradu, Costel Zamfir. Nu ne vorm referi la fondul cauzei, ci la modul in care judecatorii Elena Popescu si Marius Gabriel Sandulescu (vicepresedinte al Curtii de Apel Pitesti) au ajuns sa-l condamne pe primar la 9 ani inchisoare.

Astfel, conform Deciziei Penale nr. 614/A din 6 iulie 2022, pronuntate in dosarul 6052/109/2020 (atasata integral la finalul articolului), in timpul judecatii, apararea a invocat Deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia, evident in vederea pronuntarii unei solutii de incetare a procesului penal. Judecatorii Popescu si Sandulescu au facut aplicarea deciziilor, constatand ca in perioada 25 iunie 2018 (data publicarii Deciziei CCR 297/2018 in Monitorul Oficial) si 30 mai 2022 (data publicarii in Monitorul Oficial a OUG 71/2022 prin care a fost pus in acord art. 155 Cod penal privind prescriptia cu Decizia CCR 297/2018) nu a existat in lege vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale. Drept urmare, Curtea de Apel Pitesti a decis ca nu va avea in vedere actele de intrerupere indeplinite in perioada 25.06.2018-30.05.2022.

Cu toate acestea, judecatorii Elena Popescu si Gabriel Sandulescu au stabilit ca la momentul pronuntarii deciziei in dosarul primarului Costel Zamfir faptele nu erau prescrise. Iar asta pentru ca anterior datei de 25 iunie 2018 au existat intreruperi ale prescriptiei, astfel ca se va lua in considerare prescriptia speciala. In acest context, cei doi magistrati, aplicand vechiul Cod penal ca lege penala mai favorabila, au stabilit ca data implinirii prescriptiei speciale pentru fapta de abuz in serviciu, comisa la 9 mai 2007, va fi de 15 ani. Ceea ce inseamna, potrvit unui calcul simplu, 9 mai 2022. Totusi, judecatorii Popescu si Sandulescu au hotarat adaugarea la acest termen a inca 60 de zile, constand in perioada in care cursul prescriptiei ar fi fost suspendat din cauza starii de urgenta din 2020. Tinand cont de toate acestea, din nou un calcul simplu ne arata ca prescriptia speciala pentru fapta de abuz in serviciu retinuta in cazul primarului, inclusiv cu cele 60 de zile, s-a implinit la 8 iulie 2022.


Preschimbare de termen ca sa nu intervina prescriptia


Iar acum vine partea revoltatoare a acestui caz. Dezbaterile din dosar s-au incheiat in 20 iunie 2022, data la care judecatorii Elena Popescu si Gabriel Sandulescu au ramas in pronuntare, urmand sa anunte decizia in data de 8 iulie 2022. Data la care faptele erau prescrise, asa cum reiese din motivarea pe care ulterior judecatorii Popescu si Sandulescu aveau sa o redacteze.

Poate tocmai de aceea, in 27 iunie 2022, judecatorii Elena Popescu si Gabriel Sandulescu de la Curtea de Apel Pitesti s-au intrunit in sedinta, fara citarea partilor, si au dispus preschimbarea termenului de pronuntare. Mai exact, devansarea lui cu doua zile, din 8 iulie in 6 iulie 2022. Or, prin aceasta devansare a fost ocolita interventia prescriptiei, care s-ar fi produs in 8 iulie 2022, si implicit a fost ocolita pronuntarea unei solutii de incetare a procesului penal.

Cat priveste motivele preschimbarii termenului de pronuntare, acestea nu exista. In incheierea din 27 iunie 2022, pronuntata in dosarul 6052/109/2020 (vezi facsimil 1), judecatorii Elena Popescu si Gabriel Sandulescu precizeaza doar urmatoarele: “Curtea constata ca dezbaterile asupra apelurilor au avut loc la data de 20 iunie 2022 si au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea data, incheiere ce face parte integranta din prezenta incheiere. A fost stabilita initial pronuntarea la data de 08 iunie 2022, iar prin prezenta incheiere pronuntarea se va stabili la data de 06 iunie 2022”.

 


Inspectia Judiciara are obligatia sa se sesizeze

 

Practic, printr-o manevra scandaloasa din punctul nostru de vedere judecatorii Elena Popescu si Gabriel Sandulescu de la Curtea de Apel Pitesti au condamnat la 9 an inchisoare cu executare un om ale carui fapte se prescriau la doua zile de la data condamnarii. Iar modul in care s-a intamplat toata aceasta executie ar trebui sa intre in atentia Inspectiei Judiciare, caci in opinia noastra devoaleaza o intentie clara a celor doi judecatori de a pronunta cu orice pret o decizie de condamnare, aspect care nu stim cata legatura are cu o judecata impartiala.


Iata fragmentul din decizia de condamnare in care judecatorii Elena Popescu si Gabriel Sandulescu explica de ce termenul de prescriptie nu ar fi fost implinit (vezi facsimil 2):


“Verificand aspectul prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunea savarsita de inculpat, instanta de control judiciar constata ca, la acest moment, nu s-a implinit termenul de prescriptie speciala a raspunderii penale.

Inculpatul Zamfir Costel a fost trimis in judecata pentru comiterea in forma continuata a infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, cu consecinte deosebit de grave, calificata juridic de prima instanta in disp. art.246 C.pen.1969 rap. la art.248 indice 1 C.pen.1969 cu aplic. art.41 alin.2 C.pen.1969, retinandu-se ca fapta a fost comisa in perioada 27.06.2000 – 09.05.2007, legea penala mai favorabila aplicabila fiind Codul penal din 1969 sub imperiul caruia s-a epuizat infractiunea continuata.

Din reglementarea art.122 Vechiul Cod penal rezulta ca termenele de prescriptie a raspunderii penale se raporteaza la pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, intelegandu-se prin aceasta maximul special al intervalului sanctionator si incep sa curga in cazul infractiunilor continuate de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni - in cazul de fata ultimul act material s-a realizat la data emiterii titlului de proprietate nr. 135330, adica la 09.05.2007.

(…)

Avand in vedere ca latura obiectiva a infractiunii de abuz in servicu implica producerea unei vatamari / pagube, data savarsirii infractiunii si implicit data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale este momentul aparitiei pagubei (in cazul infractiunii continuate – data producerii ultimei pagube). In speta, la data 09.05.2007, o persoana a suferit o vatamare prin emiterea unui titlu de proprietate in beneficiul altei persoane, pe acelasi amplasament pe care Comisia judeteana de fond funciar emisese primul titlu de proprietate la propunerea CLFF Oarja.

Normele de incriminare ale infractiunii imputate inculpatului sanctioneaza abuzul in serviciu cu consecinte deosebit de grave cu pedeapsa inchisorii de la 5 la 15 ani, avand termen general de prescriptie a raspunderii penale de 10 ani, conform art.122 alin.1 lit.b din Vechiul Codul penal.

In privinta incidentei Deciziilor Curtii Constitutionale nr.297/2018 publicata in M.Of. nr.518/25.06.2018 si nr.358/26.05.2022 publicata in M.Of. nr.565/09.06.2022, cu referire asupra intreruperii cursului prescriptiei raspunderii penale, reglementata de art.155 alin.1 Cod penal, Curtea retine ca in paragraful 73 al Deciziei Curtii Constitutionale nr.358/26.05.2022 publicata in Monitorul Oficial din 09.06.2022, instanta de contencios constitutional precizeaza faptul ca in condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr.297/26.04.2018 ca decizie simpla si in absenta interventiei legiuitorului, pe perioada cuprinsa intre data publicarii acestei decizii, respectiv 25.06.2018 si pana la intrarea in vigoare a unui act normativ, respectiv OUG nr.71/30.05.2022, care sa clarifice norma (art.155 alin.1 Cod penal), fondul activ al legislatiei nu contine vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale.

Conform art. 31 alin. 3 din l.egea 47/1992 'dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice ta 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca in acest interval. Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstilutionale sunt suspendate de drept.'

Avand in vedere aceste dispozitii legale, precum si considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 358 din 26.05.2022 a Curtii Constitutionale a Romaniei, instanta de apel constata ca in perioada 25.06.2018-30.05.2022 nu a existat in fondul activ al legislatiei vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, astfel ca la momentul analizarii incidentei prescriptiei raspunderii, Curtea nu va avea in vedere actele de intrerupere indeplinite in perioada 25.06.2018-30.05.2022.

Cu privire la intervalul de timp anterior publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curtii Constitutionale a Romaniei, respectiv anterior datei de 25.06.2018, instanta de apel noteaza ca prin considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 358 din 26.05.2022 Curtea Constitutionala a Romaniei a mentionat in mod expres ca, in intervalul intre data publicarii respectivei decizii si pana la intrarea in vigoare a unui act normativ care sa clarifice norma, nu exista cazuri care sa permita intreruperea cursului prescriptiei penale, neexistand vreo referire la perioada de timp anterioara publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, astfel ca aplicarea acestei din urma decizii in afara perioadei de timp mentionata in mod expres de Curtea Constitutionala a Romaniei, reprezinta o incalcare a Deciziei nr. 358 din 26.05.2022 a Curtii Constitutionale a Romaniei, precum si a disp. art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei conform carora 'deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor'.

In ceea ce priveste aplicabilitatea art.5 alin.1 C.pen.: conform acestui text de lege 'in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila'. Curtea noteaza ca Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nu reprezinta o lege in sensul art. 5 din Cp, astfel ca nu se poate aplica retroactiv ca lege penala mai favorabila, dispozitiile imperative ale art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei impunand ca deciziile Curtii Constitutionale sa fie aplicabile doar pentru viitor, iar considerentele Deciziei nr. 358 din 26.05.2022 a Curtii Constitutionale a Romaniei stabilesc in mod explicit perioada de timp in care nu exista cazuri care sa permita intreruperea cursului prescriptiei penale.

Regula generala stabilita de Constitutia Romaniei la art. 15 alin.2 este ca legea dispune numai pentru viitor, sigura exceptie admisa fiind legea penala/contraventionala mai favorabila.

Adoptarea unei legi penale mai favorabile este rezultatul vointei legiuitorului, ca urmare a schimbarii la un moment dat a politicii penale a statului.

Curtea constata ca dispozitiile art 5 alin. 1 din Cp mentioneaza in mod expres ca doar in situatia intervenirii uneia sau mai multor legi, se aplica legea mai favorabila, neputandu-se asimila procesului de adoptare a unei legi penale mai favorabile imprejurarile create de pronuntarea unei decizii a Curtii Constitutionale a Romaniei prin care se constata ncconstitutionalitatea unei dispozitii legale si efectul prevazut de art. 31 alin 3 din Legea 47/1992 al unei asemenea decizii.

Se mai observa ca dispozitiile art. 5 alin. 1 din Cp nu au fost declarate neconstitutionale astfel cum s-a intamplat in cazul disp. art. 4 din Cp - in cuprinsul considerentelor Deciziei nr. 651 din 25.10.2018 mentionandu-se ca efectele deciziilor Curtii Constitutionale sunt asimilate cu cele ale unei legi de dezincriminare, iar la paragraful 53 s-a aratat ca 'aceste argumente sunt valabile si pentru deciziile Curtii Constitutionale care au ca efect micsorarea limitei maxime a pedepsei prevazute de lege'. Curtea Constitutionala nu a facut vreo referire la disp. art. 5 din Cp si nici la institutia prescriptiei, instantele judecatoresti nu pot aplica prin analogie considerentele Curtii Constitutionale cuprinse in Decizia nr. 651 din 25.10.2018 relativ la disp. art. 5 din Cp, doar Curtea Constitutionala avand competenta de a analiza conformitatea unor dispozitii legale cu dispozitiile Constitutiei Romaniei, motiv pentru dispozitiile art. 5 din Cp se bucura de prezumtia de constitutionalitate, instanta avand obligatia sa le aplice doar in situatia in care intervine o succesiune de legi, prin lege intelegandu-se doar un act al autoritatii legiuitoare, primare (Parlamentul) sau delegate (Guvernul).

Singura lege care a intervenit relativ la dispozitiile art. 155 alin. 1 din Cp. de la data savarsirii infractiunii si pana la judecarea definitiva a cauzei este OUG 71/2022, astfel ca pentru perioada de timp anterioara publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curtii Constitutionale sunt aplicabile disp. 155 alin. 1 din Cp astfel cum au fost modificate prin OUG 71/2022 reprezentand legea penala mai favorabila.

De asemenea, Curtea noteaza ca dispozitiile art. 155 alin. 2 din Cp nu au fost declarate neconstitutionale, astfel ca dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie. Prin urmare, actele de intrerupere efectuate anterior publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curtii Constitutionale raman valabile si produc efectul prev. de art. 155 alin. 2 din Cp.

In speta de fata, Curtea nu poate retine Noul Cod Penal ca lege penala mai favorabila inculpatului in materia prescriptiei raspunderii penale, intrucat de la data savarsirii faptei (09.05.2007) si pana la data implinirii termenului general de prescriptie a raspunderii penale (08.05.2017) a existat cel putin un act de intrerupere a cursului acesteia intocmit inafara intervalului mentionat in decizia nr. 358/26.05.2022 a C.C.R. (25.06.2018 – 30.05.2022).

Curtea retine, totodata, ca art.155 alin.4 din Noul Cod penal termenele de prescriptie vor fi socotite indeplinite oricate intreruperi ar interveni, daca au fost depasite cu inca odata, fiecare intrerupere determinand curgerea unui nou termen de prescriptie.

In prezenta cauza, sunt mai favorabile disp. art.124 Cod penal de la 1969 anterior modificarii prin Legea nr. 63/2012 publicata in Monitorul Oficial din 19.04.2012, potrivit caruia prescriptia inlatura raspunderea penala oricate intreruperi ar interveni daca termenul general de prescrisptie este depasit cu inca jumatate (termenul de prescriptie speciala fiind, asadar, mai scurt in vechea reglementare).

Astfel, se constata ca a fost intrerupt cursul termenului prescriptiei generale la data de 06.05.2014 prin ordonanta nr. 4769/P/2009 a Parchetului din cadrul Judecatoriei Pitesti prin care s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor savarsite de invinuitul Zamfir Costel din infractiunile prev. de art. 246 C.pen. 1968 și art. 289 C.pen. 1968 in infracțiunile prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 309 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., art. 289 C.pen. 1968 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen. 1968 si efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectul Zamfir Costel pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 309 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., art. 289 C.pen. 1968 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen. 1968. Aceasta ordonanta a fost emisa dupa intrarea in vigoare a Noului Cod penal si, conform art. 311 C.p.p., se comunica suspectului, organul judiciar fiind obligat sa il informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea ori cu privire la schimbarea incadrarii juridice.

Avand in vedere considerentele deciziei CCR nr. 358/26.05.2022 - paragraful 73, rezulta ca actele de procedura indeplinite inainte de 25.06.2018 si-au produs efectul intreruptiv al cursului termenului de prescriptie. Acele acte raman valabile ca acte intreruptive de prescriptie, valabilitatea lor fiind guvernata de principiul 'tempus regit actum'. Inexistenta unui caz de intrerupere in perioada indicata de Curtea Constitutionala prin decizia nr. 358/2022 (25.06.2018 – 30.05.2022) nu are consecinte asupra actelor intreruptive ale prescriptiei din perioada anterioara (01.02.2014 – 25.06.2018), deoarece nu se aplica principiul legii penale mai favorabile asa cum s-a precizat mai sus. Art. 155 alin.1 C.p.p., incomplet temporar in perioada 25.06.2018 – 30.05.2022 ca urmare a deciziei CCR nr. 297/2018, nu intruneste conditiile unei 'legi penale mai favorabile' in sensul art.5 C.pen. deoarece nu a fost legiferat in sensul inlaturarii prescriptiei speciale.

In speta, ordonanta nr. 4769/P/2009 din 06.05.2014 este un act intreruptiv de prescriptie, ce determina curgerea unui nou termen general de prescriptie de 10 ani, avand in vedere ca acest act de procedura a intervenit anterior Deciziei CCR nr.297 in vigoare din 25.06.2018.

Astfel incat, pentru a stabili daca fapta a fost sau nu prescrisa, este necesar a fi calculata prescriptia speciala, conform dispozițiilor art. 124 Vechiul C.p. in forma anterioara modificarii prin Legea nr.63/2012 care prevede un termen mai scurt al prescriptiei speciale fata de Noul Cod Penal.

In privinta inculpatului Zamfir Costel este incidenta prescriptia speciala a raspunderii penale, termenul de prescriptie speciala fiind de 15 ani (10 ani plus jumatate din termenul general) care curge incepand cu data de 09.05.2007.

In plus, trebuie luata in considerare si imprejurarea suspendarii procesului penal pe perioada de 60 de zile a starii de urgenta (16 martie 2020 – 14 mai 2020), in care s-a suspendat si cursul termenelor de prescriptie potrivit dispozitiilor Decretelor Presedintelui Romaniei nr.195/2020 si nr. 240/2020, prin urmare se adauga inca 60 de zile la termenul anterior calculat. Chiar daca in Vechiul Cod Penal, art. 124 consacra denumirea de 'prescriptie speciala', aceasta notiune nu presupunea o prescriptie diferita de cea generala, ci se referea la stingerea raportului penal de conflict in termenul prev. de art. 122 depasit cu inca o data/cu inca jumatate. Prin urmare, utilizarea terminologiei 'generala'/'speciala' se refera la institutia unica a prescriptiei raspunderii penale, iar in durata termenului de prescriptie generala/speciala, dupa caz, nu este inclus timpul cat termenul a fost suspendat.

Potrivit art. 43 alin.8 din Anexa 1 a Decretului nr.195/2020 pe durata starii de urgenta, in cauzele in care nu se efectueaza acte de urmarire penala sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescriptia raspunderii penale se suspenda.

Potrivit art. 64 alin.13 din Anexa 1 a Decretului nr. 240/2020 pe durata starii de urgenta, in cauzele in care nu se efectueaza acte de urmarire penala sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescriptia raspunderii penale se suspenda. Suspendarea opereaza de drept, fara a fi necesara emiterea unei ordonante sau incheieri in acest scop.

In cauza de fata, neincadrata in exceptiile prevazute de art. 43 alin.1, respectiv art. 64 alin.1 din anexele decretelor prezidentiale, nu s-a desfasurat nici o activitate de urmarire penala in perioada de 60 de zile, supendarea operand de drept.

Nu ne insusim parerea inculpatului in sensul ca cele doua decrete nu se incadreaza in notiunea de 'dispozitie legala' folosita de art. 128 V.C.pen. si nu pot constitui cauza de suspendare a cursului prescriptiei. Opinam ca dispozitiile sus mentionate din decretele Presedintelui Romaniei constituie o cauza de suspendare a cursului prescriptiei raspunderii penale, intrucat decretele au fost emise in temeiul art. 93 alin.1 din Constituita Romaniei si art. 3 si 10 din OUG 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta si au fost supuse controlului exercitat din oficiu de Parlamentul Romaniei in virtutea obligatiei prev. de art. 93 alin.1 din Constitutie. Astfel, prin articolul unic al Hotararii nr.3 din 19.03.2020 pentru incuviintarea masurii adoptate de Presedintele Romaniei privind instituirea starii de urgenta, Parlamentul a incuviintat aceasta masura.

Decretul de instituire a starii de urgenta este un act administrativ al Presedintelui Romaniei emis in exercitarea unei atributii constitutionale care pune in executare dispozitii legale privind restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale.

Dispozitiile OUG 1/1999 au fost analizate de Curtea Constitutionala, care prin decizia nr. 152/06.05.2020 a constatat ca ordonanta de urgenta in ansamblul sau este constitutionala in raport cu criticile formulate de Avocatul Poporului si doar disp. art. 28 din OUG 1/1999 sunt neconstitutionale intrucat nu indica cu claritate si neechivoc actele care constituie contraventii. S-a mai declarat neconstitutionala in ansamblul sau OUG nr.34/2020 prin care s-a modificat OUG 1/1999 introducand sanctiuni contraventionale complementare.

In considerentele deciziei nr. 152/06.05.2020, Curtea Constitutionala a observat ca Parlamentul Romaniei s-a limitat sa incuviinteze masura de instituire a starii de urgenta fara a-si indeplini obligatia de a verifica respectarea exigentelor pe care Constitutia si legea le impun decretului presedintelui, Curtea a mai observat ca modul in care Presedintele si-a exercitat atributia constitutionala, prin depasirea cadrului legal, nu este consecinta vreunui viciu de constitutionalitate a actului normativ de reglementare primara. Curtea Constitutionala a retinut ca OUG 1/1999 prin insasi ipoteza sa de incidenta – situatii de criza care impun masuri exceptionale care se instituie in cazuri determinate de aparitia unor pericole grave la adresa apararii tarii (…) – este vizata restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale. Cu alte cuvinte, ratiunea legii este tocmai aceea de a constitui temeiul legal al restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, OUG 1/1999 fiind actul de reglementare primara prin care se dispune restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, act in baza caruia Presedintele a emis actul administrativ cu caracter normativ (decretul de instituire a starii de urgenta).

Tinand seama de considerentele de mai sus, Curtea retine ca, in raport cu toti factorii analizati, termenul special de prescriptie prev.de art.124 din Vechiul Codul penal, calculat indiferent cate intreruperi ar interveni de la data comiterii ultimului act material al infractiunii continuate ce se imputa inculpatului, nu este implinit la data pronuntarii prezentei decizii”.

 


* Cititi aici integral decizia judecatorilor Elena Popescu si Gabriel Sandulescu de la Curtea de Apel Pitesti

 

Sursa foto: jurnaluldearges.ro

Comentarii

# Eu date 21 July 2022 21:09 +42

Din pacate pt justitia din Romania acesti judecatori au devenit infractori exact ca dom primar....sunt curioasa ce se v-a intampla in aceasta cauza ...daca le taie salariul pt 3 luni si cam atat m-ai bine se fac ca nu stiu despre ce e vorba....... stau si ma intreb dupa atatia ani aceasta pedeapsa tarzie ce mai rezolva?

# santinela date 22 July 2022 07:13 +19

Smecheritii in robe.Ete, astfel de nulitati sau de indivizi fara onoare,fara obraz, ca astia doi, gasesti in toate instantele din Romania.Ei sint d-zei,fac ce vor,cind vor ,cum vor, si mai si incaseaza un purcoi de bani pentru mizeriile astea. In loc sa vada de ce idiotii dinaintea lor nu au rezolvat cauza in timp util ei fac mismasuri de joasa speta. Greata ! Sa vedem inspectia judiciara ce are de zis.Asta lasind la o parte ca pentru "abuz in serviciu" dai unui pirlit de primar de comuna 9 ani de inchisoare.Pai ce l-a omorit pe Aldo Moro ?

# incredibil date 22 July 2022 08:57 0

pare de neinteles cum se considera ca se aplica legea penala mai favorabila Vechiul cod penal cand pe Noul cod penal abuzul in serviciu cu consecinte extrem de grave este pedepsit cu pedepse de pana la 10.5 ani iar pe vechiul cod cu pedepse de pana la 15 ani. adica 15 ani e mai favorabil decat 10.5 ? favorabil pentru cine? Au considerat ca legea penala e mai favorabila doar luand in calcul durata prescriptiei speciale cand este intrerupta (care nu se aplica in ambele coduri, deci are impact egal) fara a se uita la marimea pedeapsei? legea penala mai favorabila ar trebui sa insemne mai intai care din acele legi (luate global) nu il pedepseste pe individ si daca ambele il pedepsesc care il pedepseste cel mai putin in termen de ani de inchisoare. bine ca nu au considerat drepturile complementare ca avand importanta principala la stabilirea legii celei mai favorabile

# DODI date 22 July 2022 09:24 +2

Nesimțirea îmbracă diverse forme. Uneori și în robă. Doar lipsa de caracter, profesionalism și pupincurism primează. Și, uneori, primele de la SRI.

# maxtor date 22 July 2022 12:13 +2

1.cele 2 zile de avans la pronuntare sunt apa de ploaie.2. cele 60 de zile "stare de urgenta" au fost adaugate nelegal,au fost prin excessul de forta al prezidentului Klaus dupa cum a decis ccr-in oug1/1999 art Art. 3.2,"Pe durata stării de asediu și a stării de urgență sunt interzise:...d) restrângerea accesului liber la justiție.", condamnatul are beneficiul lor!

# bubu date 22 July 2022 13:56 0

Oare pana unde poate duce unii pseudu-magistrati reaua lor credinta pentru a servi alte interese decat cele clamate oficial ? Pai domnilor magistrati, oare nu cumva printre criteriile prin care se determină în concret legea penală mai favorabilă până la soluționarea definitivă a unei cauze, se regăsesc şi cele privind condițiile de tragere la răspundere penală, sau mai concret, în cauza de faţă nu cumva va fi mai favorabilă legea care prevede un termen de prescripție mai scurt, sau permite împlinirea mai rapidă a termenului de prescripție întrucât nu prevede incidenţa vreunei cauze de întrerupere a cursului prescripţiei ? Si daca da, oare in cauza de mai sus nu cumva noul Cod penal (care prevede la art.297 alin.1 o pedeapsa de la 2 la 7 ani pt infractiunea de abuz in serviciu, limite ce se majoreaza cu jumatate in conditiile art.309 in cazul in care faptele au produs consecinte deosebit de grave, bineinteles, cu semnificatia de la art.183 CP), ar fi reprezentat legea mai favorabila.

# ALEXANDRU LAPUSNEANU date 22 July 2022 16:10 0

Nu este singurul caz de la Curtea de apel Pitesti! Si judecatoarea Diana Musuroiu in dosarul nr. 2778/1/2021 cu toate ca a emis MOTIVAREA in data de 29.06.2022 a datat incheierea cu data de 06.06.2022 iar redactarea fiind datata 09.06.2022. La aceasta Curte de Apel putem spune fara nicio retinere ca este "jungla justitiei romanesti"! Colegiul de Conducere al acestei institutii a numit o "judecatoare" sa faca parte dintr-un complet de judecatoare la momentul in care aceasta ... era pensionara! Ultrerior acesta instanta afirmand : chiar daca la momentul numirii nu era publicat DECRETUL de activare a judecatoarei pensionare, pana la urma acesta tot a fost publicat!!! RUSINE. RUSINE, RUSINE SA VA FIE!

# Un Judecator enervat!!!! date 23 July 2022 00:41 0

Gabriel Săndulescu…acest element a făcut mult rău justiției argeșene.., un obedient cu aere de intelectual, lingău de tălpi pe la CSM cu Mateescu, alta poamă…. Este clar ca in acest caz trebuie urgent anchetat si trimis, nu acasa, ci la închisoare, pentru abuz si nesimțire!!!! Părerea mea este ca a vrut sa fie evidențiat, pt ca de când nu mai este Președinte la CAP( a se citi curtea de apel Pitesti), nu l mai bagă nimeni in seama….

# Tot un judecator date 23 July 2022 08:51 0

Exact ca in comenturile de mai sus. Este foarte clar ca distinsul Jude, rusinea totala crede ca a creat un precedent…clar da, un precedent al prostiei. Pt el deciziile CCR nu nici o valoare dupa cum precizeaza chiar el desi cand a depus juramantul a spus in primul rand “Jur sa apar Constitutia…..” Jenant pt ca evident ca distinsa doamna jude cu care din cand in cand se mai joaca de-a amorul nu il contrazice….Distinsa legatura SRI cu care din cand in cand se intalneste si care i promite la un pahar ca e pe lista pt “stie el ce” ….are cu totul alte ganduri…dar, coruptia este coruptie si cand cersesti functii si pozitii….Dumnezeu vegheaza si cand nu se asteapta isi va primi pedeapsa…

# Parcalabescu date 24 July 2022 12:15 0

Ratati esentialul, mai exact actele de proprietate si procesele verbale de punere in posesie care se anuleaza la final. Hotararea e redactata EP, deci de duamna Popescu. In alta ordinde de idei, teza din aceasta hotarare a fost vehiculata pe juridice.ro, in urma cu cateva saptamani, de un judecator de la CA Alba Iulia. Bunaoara, daca veti investiga in ROLII, veti vedea ca acelasi complet, aceeasi judecatori, au opinat in zeci de hotarari ca, anterior DCC 297/2018, DOAR ACTELE COMUNICATE INCULPATULUI intrerup cursul prescriptiei, ca aceasta este o institutie de drept material, ca reprezinta lege penala mai favorabila. Acelasi este cazul judecatorului de la Alba (Marius Peter). Acesti indivizi pot fi devoalati cu propriile lor hotarari, pronuntate 4 ani prin raportare la DCC 297/2018. Nu exista nici un element obiectiv care sa te faca sa iti schimbi opinia peste noapte. Aici este cheia si dovada relei credinte.

# legea penala cea mai favorabila date 24 July 2022 14:45 0

hotararea are o problema CEDO majora ...Article 49 - Principles of legality and proportionality of criminal offences and penalties: If, subsequent to the commission of a criminal offence, the law provides for a lighter penalty, that shall be applicable." Nu este optionala aplicarea si nici interpretarea.... in conditiile aplicarii pedepsei... noul cod penal este mai favorabil. lasand prescriptie la o parte, prin noul cod penal s-au redus limitele pedepselor pentru infractiunea respectiva. daca se ia in considerare numai prescriptia speciala niciodata nu s-ar mai aplica legea penala mai favorabila pentru nici o infractiune deoarece in noul cod se dubleaza in timp ce in vechiul era doar 1.5 ori....adica judecatorii practic nu au aplicat legea penala cea mai favorabila in decizia luata....puteau sa ii dea 9 ani si pe noul cod...insa au reusit si sa puna argumente pentru CEDO in hotarare...

# daorinu date 27 July 2022 21:24 0

.....pentru a condamna un primar de comuna la.....Frumos pleonasm.Primar...numai la comuna. L.romana.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 19.08.2022 - Predoiu nu se poate abtine cand o vede pe Corina

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva