24 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SOFERITA DISPARUTA IN NOAPTE – Ancheta cu lipsuri grave in cazul accidentului auto din 2019 in care lui Mario Iorgulescu i s-a schimbat incadrarea din ucidere din culpa, in omor cu intentie. Judecatoarea Maria Orzata, de la Tribunalul Bucuresti, a refuzat identificarea si audierea soferitei masinii de culoare inchisa, care a sters-o pana la venirea politiei: “E greu de imaginat ca o persoana va putea relata liber aspecte esentiale ale cauzei dupa mai mult de 3 ani”

Scris de: LJ | pdf | print

24 October 2022 00:10
Vizualizari: 6841

Se intampla lucruri extrem de ciudate in dosarul penal in care Mario Gino Iorgulescu, fiul presedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu, este acuzat de omor cu intentie pentru producerea in data de 8 septembrie 2019, ora 03.02, noaptea, a unui accident rutier soldat cu moartea unui tanar in intersectia dintre Soseaua Chitilei si strada Theodor Neagoe.

 


 

Initial, procurorii PTB l-au incadrat pe Mario Gino Iorgulescu la ucidere din culpa, retinandu-se ca acesta a intrat in intersectie pe culoarea rosie a semaforului cu viteza de 145 km/h, la bordul unui Aston Martin, pe fondul unei crize de gelozie, si aflat sub influenta alcoolului (1,96 g/l), pentru ca ulterior sa schimbe prin ordonanta incadrarea juridica din ucidere din culpa, in omor cu intentie indirecta.

De ce au marjat procurorii pe aceasta acuzatie, cand practica judiciara releva ca in peste 99% din cazurile similare soldate cu victime in accidente rutiere se merge pe ucidere din culpa? Si numai unde se poate dovedi fara dubii intentia se merge pe omor?...

 

Cazul Mario Gino Iorgulescu a fost ultra mediatizat, acesta fiind judecat deja in public si desfiintat cu date nepublice si medicale scurse din dosar in mod voit de anchetatori. Prezentat ca o beizadea, bauta si drogata, care calca intentionat oameni pe sosele la volanul unor bolizi. Fara indoiala ca poarta vina acestui grav accident, dar...

 

Din informatiile oferite cu larghete presei, lipseste un element care dincolo de vina incontestabila a urcarii la volan sub influenta alcoolului si conducerea cu viteza excesiva prin oras, ridica mari semne de intrebare cu privire la incadrarea faptei lui la omor cu intentie.

Si anume, in intersectie, la momentul producerii accidentului a mai existat un autoturism de culoare inchisa, condus de o femeie, care – atentie – nu a fost identificat pana in prezent. La fel cum nu a fost identificata nici soferita.

Conform imaginilor video de la dosar, misteriosul autoturism a patruns regulamentar in intersectie, pe banda 1, pe culoarea verde la orele ora 03.02, noaptea. Avocatii apararii au ridicat problema ca virajul de incadrare pe banda 1 la intrarea in intersectie ar fi fost periculos de larg, fapt pentru care Mario Gino Iorgulescu (care venea din spate cu mare viteza pe banda 2 si l-a depasit) a fost determinat sa pastreze distanta de protectie, si a lovit un scuar nesemnalizat, din impact ajungand pe contrasens unde s-a ciocnit frontal cu o masina care venea din sensul opus, soferul acesteia fiind omorat pe loc, Mario Iorgulescu fiind scos ulterior, in coma, dintre fiarele contorsionate si dus la spital cu rani grave.

Soferita masinii a oprit dupa impact si a relatat in strada martorului Silviu Mogos (audiat in dosar), aflat la fata locului, ca autoturismul Aston Martin a incercat sa o depaseasca inainte de impact. Dupa care a plecat fara sa astepte sosirea politiei, din spirit de conservare sau probabil pentru ca avea ceva de ascuns. Existenta acestei situatii a ridicat pentru aparare teza posibilei inculpari pentru ucidere din culpa si in sarcina soferitei care a creat o stare de pericol. Uluitor cum anchetatorii, desi au avut si un martor ocular cu care respectiva s-a conversat, nu au fost capabili sa o identifice.

 

Cum a fost posibil ca procurorii sa nu identifice autoturismul de culoare inchisa in conditiile in care existau camere video pe tot traseul de dinainte si de dupa locul accidentului? Iata un mare semn de intrebare! La fel de mare ca si cel privind scuarul nesemnalizat din beton (care reiese din imaginile de la cercetarea la fata locului), dar a carui semnalizare a fost restabilita la scurt timp dupa producerea accidentului de catre administratorii drumului!!!

 

Si mai ciudat, la ultimul termen al dosarului, cel din 21 septembrie 2022, de la Tribunalul Bucuresti – Sectia I penala, apararea lui Mario Gino Iorgulescu a insistat sa ii fie incuviintata proba cu identificarea si audierea conducatorului auto al masinii de culoare inchisa, date fiind tocmai suspiciunea ca acesta a contribuit decisiv la producerea accidentului printr-o manevra mai larga care a determinat evitarea impactului si lovirea scuarului nesemnalizat. Apararea a expus si importanta lamuririi disparitiei de la fata locului, a soferitei neidentificate, gest care poate contura si o fuga de raspundere.

 

Fata de aceste aspecte, interesanta a fost si pozitia avocatului partilor civile fata de proba solicitata, care avand cuvantul a cerut sa se respinga proba solicitata pe motiv ca, atentie, nu este utila intrucat soferita neidentificata nu s-ar autoinculpa recunoscand ca a facut manevrele in trafic.

 

 

Este evident ca proba solicitata de aparare nu doar ca este pertinenta si de bun simt, dar ea poate avea aptitudinea de a arunca in aer acuzatia de omor cu intentie, cata vreme s-ar dovedi ca cele doua elemente: intrarea prea larga in intersectie a masinii neidentificate care a impus evitarea ei prin starea de pericol creata, precum si lovirea scuarului nesemnalizat exclud clar intentia.

 

 

Rationamentul judecatoresc: Dupa 3 ani martorii nu mai are rost sa fie audiati

 

 

De retinut ca apararea lui Mario Gino Iorgulescu nu a negat incadrarea initiala la uciderea din culpa, insa noua incadrare la omor cu intentie este calificata ca o acuzatie mai mult decat hazardata, fara niciun suport.

 

Ei bine, la termenul din 21 septembrie 2022, prin Incheiere, judecatoarea Maria Manuela Orzata a respins de pe scaun proba cheie in aparare, cu motivarea ca este nefondata: “In baza art.100 alin (3) teza finala si alin (4) lit b) din codul de procedura penala, respinge ca nefondata cererea inculpatului Iorgulescu Gino Mario privind identificarea si audierea ca martor a conducatorului autovehiculului de culoare inchisa care s-a pozitionat pe banda intai a sos. Chitilei, pe sensul de mers catre bdul Laminorului, venind de pe str. Theodor Neagoe si efectuarea unei cercetari la fata locului pentru ridicarea inregistrarilor video efectuate de camerele de supraveghere din zona str. Theodor Neagoe in data de 8 septembrie 2019 anterior producerii accidentului, in vederea identificarii martorului indicat mai sus.”

 

In motivarea respingerii probei cheie din acest proces, judecatoarea Maria Manuela Orzata a rationat in Incheiere in felul urmator: “...este greu de imaginat ca o persoana va putea relata liber aspecte esentiale ale cauzei dupa mai mult de 3 ani de la momentul producerii evenimentului rutier... cu precadere aspecte de dinainte de evenimentul rutier, respectiv manevrele in trafic pe care le-a efectuat efectiv intr-o anumita zi, ora si loc, inainte ca un eveniment concret, special, sa se produca (spre exemplu depasirea sa de catre autoturismul inculpatului), de natura sa determine pastrarea vie a acestor amintiri, in memoria unei persoane, amintiri care sa conduca la alte detalii decat cele retinute de camerele video mentionate.

 

Cu privire la respingerea cererii de ridicare a inregistrarilor video din zona pentru a se identifica masina si soferul disparute, judecatoarea Maria Manuela Orzata a rationat: “...La acest moment procesual, ar fi practic imposibil sa fie identificate inregistrari ale camerelor de supraveghere din zona de interes, la ora si data respectiva, avand in vedere obligatiile operatorilor de date cu caracter personal. In acest sens instanta retine urmatoarele paragrafe din Ghidul 3/2019 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace video, versiunea 2.0, adoptat la 29 ianuarie 2020 de Comitetul European pentru Protectia Datelor: '120. Datele cu caracter personal nu pot fi stocate pe o perioada care depaseste perioada necesara indeplinirii scopurilor in care sunt prelucrate'... cu cat perioada de stocare stabilita este mai lunga (mai ales cand depaseste 72 ore) cu atat este nevoie de o argumentare mai solida pentru legitimitatea scopului si necesitatea stocarii... Este greu de imaginat astfel o situatie in care un operator de date cu caracter personal ar fi stocat astfel de imagini pe o perioada de peste 3 ani, fara a exista riscul de a fi sanctionat pentru nerespectarea dispozitiilor RGPD”.

 

Pai, si atunci, de ce nu s-au ridicat imediat dupa accident toate inregistrarile din zona? Ce au pazit anchetatorii? Ce interes au avut sa nu le asigure? De ce nu le-au ridicat imediat pentru a identifica masina suspectata ca a creat o stare de pericol? Foarte ciudat! Sau nu au vrut, pentru ca s-a urmarit crearea unei singure vinovatii, Iorgulescu fiind un nume de rasunet?

 

In concluzie, daca asemenea probe s-au respins de pe scaun, se ridica intrebarea cum se va mai putea asigura o aparare efectiva pe acuzatia extrema de omor cu intentie? Dam solutii doar pe probele procurorilor si apararea se face pe simple pledoarii frumoase ale avocatilor la bara?

 

Amintim ca in iunie 2022 Curtea de Apel din Milano a refuzat extradarea lui Mario Gino Iorgulescu (aflat internat intr-un spital psihiatric in Italia) pe motiv ca are afectiuni cerebrale extrem de grave, ireversibile, pentru care a fost declarat persoana cu handicap grav, care nu se poate reprezenta in fata organelor judiciare.

Comentarii

# maxtor date 24 October 2022 00:56 -2

se forteaza extradarea.

# DODI date 24 October 2022 02:17 +63

Utilizând matricea accidentului HUIDU (soldat cu 3 morți!) justiția românească ”imparțială” folosește dubla măsură funcție de renumele persoanelor implicate în accident. Invocând zicala ”mortul de la groapă cu se mai întoarce” acest dosar va sfârși (ca și la HUIDU) cu o suspendare dacă nu cumva va fi scos vinovat... mortul!

# gaby sandu date 24 October 2022 12:15 +33

stiinta moderna a dreptului (si penal) poate demonstra, "dincolo de orice îndoială rezonabilă", cu exactitate, intentia. Nu va faceti iluzii ca nu se poate. Diferenta o fac "crimele cu intenție specifică" (atentie, nu cele "de răspundere strictă"), fata de cele "cu intenție generală". Intrebarea e MPR si Pol "vrea" ? Sau nu "vrea" ? Actus reus exista, ca si mens rea si,de asemenea:"probele directe" si "cele circumstanțiale"...,asa ca spor la treaba !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.06.2024 – Prinsa in scandalul Coldea, Kovesi si-a reactivat propagandistii

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva