15 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SOMA

Scris de: Lucian Rares BUTA, judecator, Tribunalul Cluj | pdf | print

4 June 2024 12:15
Vizualizari: 3928

 

Motto:

 

„Paranoia is in bloom
The PR transmissions will resume
They'll try to push drugs that keep us all dumbed down
And hope that we will never see the truth around”

 

                                            Muse – „Uprising”

 

1.Scopul lucrarii

2. Canabisul ca drog de acces. Etapele legalizarii drogurilor

         2.1. Dezastrul Oregon

         2.2. Elvetia

3. Contracultura anilor 60

         3.1. Aldous Huxley

         3.2. Domnul Huxley si serviciile secrete

         3.3. Initierea lui Timothy Leary

         3.4. Petrecerea acoperitilor

         3.5 Al Hubbard – revelatie si revolutie

         3.6. Willis Harman: Changing Images of Man

         3.7. Revolutia revolutiilor. Drogul si dictatura

4. Propaganda pro-drog

         4.1. Calitatea vietii, sanatatea fizica si psihica

         4.2. Canabisul

                  4.2.1. CBD si THC

                  4.2.2. Efecte acute ale consumului de canabis

4.2.3. Efecte cronice ale consumului de canabis

         4.3. Cum se face legalizarea drogurilor?

                  4.3.1. Povestea canabisului medical

         4.4. Banii si pacea sociala

                  4.4.1. Strategia de marketing a canabisului in America

5. Concluzii

 

1. In romanul Minunata lume noua, scriitorul britanic Aldous Huxley descrie o societate a viitorului (anul 2540 d. Hr.) in care utilizarea drogului (soma) este generala si cotidiana. Lungul mars prin care elitele doresc sa conduca lumea spre viitor trece in mod necesar prin legalizarea drogurilor.



Intr-adevar, in ultimii ani tot mai multe state au dezincriminat si legalizat detinerea si consumul de droguri. Uruguay, Canada, 24 din cele 50 de state al SUA, Luxemburg, Germania[1] (din 1.04.2024) sunt doar cateva exemple de tari care au legalizat consumul, cultivarea, comertul si distributia de canabis (marijuana), atat in scop medical cat si in scop recreativ. Altfel spus, statele respective au devenit traficante de canabis.

Studiul de fata ofera un instrument de intelegere a fenomenului legalizarii drogurilor. Atentia va fi focalizata asupra canabisului intrucat reprezinta punctul de start al acestui proces.

 

***

 

2. Propaganda in favoarea legalizarii drogurilor contesta abordarea clasica potrivit careia canabisul este un drog de acces (gateway-drug), care conduce spre consumul si adictia de droguri mai periculoase, dar realitatea arata ca aceasta calificare este exacta.

Canabisul este un drog de acces nu numai din perspectiva initierii in consumul de droguri, ci si din aceea a legalizarii progresive a altor droguri mai periculoase. Strategia comporta urmatoarele etape:

1.   Dezincriminarea consumului de canabis din cauza presupuselor beneficii medicale;

2.   Legalizarea utilizarii medicale a canabisului;

3.   Legalizarea traficului si consumului recreativ de canabis;

4.   Decriminalizarea drogurilor de mare risc ca parte a politicii de reducere a efectelor nocive (harm reduction policy);

5.   Legalizarea traficului si consumului quasitotalitatii drogurilor din cauza presupuselor beneficii medicale si pentru reglementarea si controlul pietei .

2.1. Un exemplu al parcurgerii etapelor 1-4 este Statul Oregon din SUA, care, incepand din 1 februarie 2021, a dezincriminat posesia tuturor drogurilor, inclusiv a celor de mare risc cum sunt cocaina, heroina, LSD, metamfetamina (Oregon Measure 110). De ce? „Pentru o abordare mai umana si mai eficienta din punct de vedere al costurilor de sanatate” (paragraf 3 din expunerea de motive). Incalcarea noii legi (de pilda posesia unei cantitati mai mari de drog sau consumul in public) este sanctionata cu o amenda de 100 USD la care se poate renunta acceptand o evaluare a starii de sanatate si un eventual tratament [2].

In Oregon tratamentul impotriva dependentei de droguri este finantat de stat din veniturile fiscale obtinute chiar din vanzarea drogurilor (marijuana), fara ca opinia publica (majoritar democrata) sa realizeze caracterul vicios al acestei solutii.

Care a fost rezultatul acestei liberalizari?

Intre 2020 si 2022, decesele prin supradoza au crescut cu 75%, comparativ cu doar 18% la nivelul SUA. Infractiunile cu violenta au crescut, cu 17% de la adoptarea Masurii 110, in ciuda scaderii la nivel national. Comunitatile au devenit nesigure intrucat consumatorii recurg adesea la furturi si alte infractiuni pentru a-si finanta dependenta[3].

Un procent infim de consumatori (0,85%) dintre consumatori s-au inscris la tratament impotriva dependentei de droguri[4]. Inutil sa ne intrebam cati dintre acestia au depasit adictia.

La data de 31.01.2023 a fost declarata starea de urgenta in Portland (capitala statului) pentru 90 de zile fata de „utilizarea pe scara larga a fentanilului”, insa este de remarcat ca in 2022 mai mult de 40% dintre decesele prin supradoza in Oregon au implicat utilizarea concomitenta a unui opioid si a unui psihostimulant: metamfetamina sau cocaina [5]+[6].

La data de 1 martie 2024, legislativul din Oregon a adoptat o noua lege, care reincrimineaza detinerea de cantitati mici de droguri precum cocaina, fentanilul, heroina, metamfetamina, fapta care, cu incepere de la 1 septembrie, constituie infractiune (misdemeanor) si se pedepseste inchisoarea pana la 6 luni[7]. Legea a fost promulgata de catre guvernator la data de 1.04.2024[8].

Deci experimentul Oregon a fost recunoscut ca un dezastru umanitar. El a durat 3 ani si 6 luni (inca dureaza pana in septembrie 2024) si nu va lua sfarsit cu odata cu intrarea in vigoare a reincriminarii. Progresia adictiilor pe care le-a stimulat, impreuna cu toata pletora infractionala asociata, vor continua sa genereze conduite antisociale.

2.2. Fascinat de modelul „de succes” al Oregon-ului, Parlamentul din Berna, (Elvetia) a adoptat, in decembrie 2023, un proiect-pilot care, in perspectiva, legalizeaza vanzarea de cocaina in scop recreativ.

Deci, cand va creste putin mai mare, Berna s-a ambitionat sa se faca traficanta de cocaina. Ca sa ajute oamenii. Pentru ca „razboiul impotriva drogurilor a esuat si trebuie sa ne uitam la idei noi” (Eva Chen, membra in Consiliul de la Berna, din partea Partidul Alternativ Stanga,). Pentru ca „controlul si legalizarea sunt mai benefice decat simpla represiune[9]. Anterior acestui proiect-pilot, Elvetia a legalizat, din vara anului 2022, consumul si vanzarea de canabis in scop recreativ[10].

De asemenea, a legalizat in scop medical consumul unor droguri de mare risc: LSD, MDMA (extasy) si psilocibina – compusul activ din ciupercile halucinogene[11]. Nu intamplator, Elvetia este prima tara care, inca din 1986, a pus la dispozitia consumatorilor camere dedicate special administrarii acestor droguri[12].

         Fara a continua cu alte exemple se poate conchide ca propaganda in favoarea legalizarii drogurilor castiga tot mai mult teren, iar dezincriminarea si legalizarea drogurilor constituie un fenomen global. Pentru a intelege cauzele acestui fenomen trebuie sa ne intoarcem in secolul trecut, cand a avut loc revolutia culturala a anilor 60 (revolution/rebelion of the 60s).

 

3. CONTRACULTURA ANILOR 60

 

Din punct de vedere sociologic o contracultura este o subcultura care respinge si se opune elementelor semnificative ale culturii dominante.

 Invingatoare absoluta in cel de-al doilea razboi mondial, America era cea mai puternica si mai bogata tara de pe glob. In anii 50 un element semnificativ al culturii dominante americane era puritanismul. Un puritanism deopotriva potentat si subminat de consumerism.

Prosperitatea economica a condus la o explozie demografica, astfel ca in anii 60 peste 90 de milioane de americani, aproape jumatate din intreaga populatie, avea varsta sub 25 de ani (Baby Boom Generation). Copiii anilor 50 au devenit baza de masa a generatiei hippie care, prin contagiune, a schimbat modul de gandire si manifestare culturala mai intai in lumea occidentala si apoi la nivel planetar.

In ambalajul halucinant al noii culturi pop au fost diseminate la nivel global anarhismul, amorul liber, stangismul radical si cultura drogurilor. Pe scurt: sex, drugs & rock‘n roll.

Depasind locurile comune construite de propaganda in mentalul colectiv, este important de observat ca fermentul indispensabil al contraculturii anilor 60 l-a constituit alterarea starii de constiinta prin droguri halucinogene: in principal marijuana, LSD (denumirea abreviata a dietilamidei acidului lisergic) si psilocibina. Nu intamplator, Vara Iubirii (Summer of Love, 1967 – manifestarea cult a acestei generatii alaturi de Festivalul de la Woodstock, august 1969) a fost declansata de un protest impotriva interzicerii LSD-ului (San Francisco, ianuarie 1967)[13].

Ideologul contraculturii anilor 60 a fost scriitorul britanic Aldous Huxley.

 

3.1. ALDOUS HUXLEY

 

Aldous Huxley s-a nascut in 1894 in Anglia intr-o familie de intelectuali cu mare influenta in viata publica a vremii.

Bunicul sau, Thomas Henry Huxley (1825–1895), a fost primul agnostic din lume. Personaj aventuros, biolog autodidact, adept al malthusianismul[14], propagandist neobosit al darwinismului, presedinte al Societatii Regale Britanice (Royal Society), a fost poreclit ”buldogul lui Darwin” din cauza radicalismului cu care a sustinut evolutionismul impotriva creationismului. A facut naturalismul sinonim cu patriotismul britanic[15]. A fost deosebit de influent in cercurile puterii, aducandu-si contributia la respingerea ultimelor precepte crestine ramase active in viata publica britanica.

Tatal sau – Leonard Huxley (d.1933) a fost profesor, jurnalist si editor literar, iar mama, Julia Huxley (d.1908), a fost descendenta unei vechi familii de intelectuali aristocrati victorieni, feminista, liber cugetatoare, fondatoare – impreuna cu sotul sau – a unei scoli progresiste pentru fete [16].

Fratele sau – Sir Julian Huxley (d.1975) a fost un biolog evolutionist foarte influent, autor a peste 50 de carti, cel dintai director general al UNESCO, co-fondator al World Wildlife Fund, eugenist si presedinte al Societatii Britanice de Eugenie[17].

Aldous Huxley (26 iulie 1894 – 22 nov. 1963) duce mai departe renumele antecesorilor sai: absolva in mod stralucit studiile universitare la Oxford, debuteaza in literatura la 27 de ani, iar in 1932 publica Minunata lume noua, romanul distopic care ii va aduce celebritatea mondiala. In 1937 emigreaza in SUA, unde devine scenarist la Hollywood. Este interesat de filosofia extrem orientala, de meditatie si de consumul de droguri, pe care le practica in mod asiduu. In 1953, ca urmare a experientelor sale cu mescalina scrie Portile perceptiei (The doors of perception), un jurnal de droguri care a inspirat numele formatiei rock The Doors si l-a propulsat ca figura centrala a contraculturii anilor 60[18].

In prezent este receptat ca vizionar si aparator al libertatii. In anii 60 a fost cel mai titrat propagandist al drogurilor halucinogene, ingredientul exploziv al revolutiei culturale. A fost el insusi consumator de droguri[19] pana la moarte si chiar trecerea sa din aceasta viata, a avut loc dupa injectarea a doua doze de LSD[20].

Dar fascinatia sa pentru biologie, tehnologie si spiritualitate, atasamentul pentru eugenie si malthusianism (transmise din familie) nu ar fi fost suficiente pentru o revolutie. Ele au confluat cu interesele CIA care au instrumentalizat personajul in sensul comun oricarui serviciu secret: jocul de putere.

 

3.2. DOMNUL HUXLEY SI SERVICIILE SECRETE

 

In ultimii ani existenta unei colaborari a lui Aldous Huxley cu serviciile secrete a devenit o certitudine. Unul dintre obiectivele colaborarii a fost popularizarea drogurilor halucinogene (LSD, psilocibina, mescalina), in cadrul proiectului de control al mintii cu numele de cod MK-ULTRA[21].

Condus de propriile obsesii mesianice, Aldous Huxley s-a implicat activ, incepand din anii 50 si pana la moarte, in acest program.

Lui i-a apartinut ideea de a intoxica cu droguri psihedelice protipendada culturala americana, pentru ca ulterior, prin diseminarea produselor culturale sa realizeze o schimbare culturala de mare anvergura: o revolutie.

3.3. In acest sens, impreuna cu psihiatrul Humphry Osmond – prietenul, colegul de experimente, doctorul personal si unul dintre furnizorii de droguri ai scriitorului[22], l-au recrutat pe Timothy Leary, conferentiar la Universitatea Harvard si mare speranta a psihologiei. Mai intai, Huxley l-a initiat in consumul de LSD, pe care i l-a si furnizat.

 In autobiografia sa, Leary isi aminteste cu nostalgie cum in 1960 a primit sfaturile lui Aldous Huxley in privinta strategiei de popularizare a drogurilor halucinogene. Asta dupa ce amandoi s-au drogat cu psilocibina. Leary dorea cu ardoare ca drogurile halucinogene sa fie popularizate instantaneu si sa fie folosite plenar de catre masele largi, populare. Huxley l-a temperat si l-a initiat intr-o abordare mai insidioasa:

„Acestea sunt chestiuni evolutive. Nu se pot grabi. Munceste privat. Initiaza artisti, scriitori, poeti, muzicieni de jazz, curtezane elegante, pictori, boemi bogati. Si ei ii vor initia pe cei cu bani. Astfel s-a transmis toata libertatea culturii, frumusetii si filosofiei.”

Am cazut in tacere. Semineul arunca culori dansante in jurul camerei, o pajiste serena. Huxley avea ochii inchisi. Un zambet beatific

juca in coltul gurii lui subtiri.

Deodata isi batu mainile de piciorul osos. „Rolul tau este destul de simplu. Sa devii o majoreta pentru evolutie. Asta am facut eu si bunicul meu inaintea mea. Aceste droguri pentru creier, produse in masa in laborator, vor aduce schimbari masive in societate. Acest lucru se va intampla cu sau fara noi. Tot ce putem face este sa raspandim vestea. Obstacolul pentru aceasta evolutie, Timothy, este Biblia”.

„Nu-mi amintesc nicio discutie din Biblie despre drogurile care schimba creierul”.

„Timothy, ai uitat chiar primele capitole din Geneza? Iehova le spune lui Adam si Evei: „V-am construit aceasta loc minunat la est de Eden. Puteti face orice vreti, dar va este interzis sa mancati fructele Pomului Cunoasterii".

„Primele substante controlate”.

„Exact. Biblia incepe cu interdictiile privind alimentele si medicamentele”.

„Deci caderea si pacatul originar au fost cauzate de consumul ilegal de droguri."

In acel moment, Aldous chicotea foarte multumit de el insusi, iar eu ma rostogoleam razand pe podea [23].

Conversatia releva sensul orientarii spirituale a lui Huxley si gustul sau catre simulatie si revolutie. Nu este vorba despre o revolutie intemeiata pe materialism, cum a fost marxismul, ci de o noua etapa a aceluiasi proces: revendicarea explicita dintr-o identitate aflata in opozitie cu valorile iudeo-crestine, care constituie baza civilizatiei occidentale.

Cat despre Timothy Leary, el avea sa devina, cativa ani mai tarziu, cel mai mare guru al drogurilor psihedelice. In 1966 respectiv in 1967, sub titlul mantric Turn On, Tune In, Drop Out, a lansat doua manifeste: in primul face apologia unei revolutii a drogurilor halucinogene[24], iar al doilea este, literalmente, un manual pentru consumatorii de LSD[25].

3.4. In 1979 aproape toti cei implicati in programul LSD din cadrul MK ULTRA s-au intalnit la o petrecere organizata la Oscar Janiger – psihiatru, pionier al drogurilor halucinogene, cel care i-a initiat in consumul de LSD, printre altii, pe Aldous Huxley, Anais Nin, Cary Grant, Jack Nicholson. Reuniunea a fost filmata[26].

Aproape toti dintre cei prezenti (11 invitati plus Laura Huxley, a doua sotie a lui Aldous Huxley, care nu apare in imagini) erau psihiatri si profesori la universitati americane celebre. Si psihonauti[27] cu totii. Se discuta elogios despre contributia importanta al lui Aldous Huxley la succesul revolutiei, se face vorbire despre momentul recrutarii lui Leary, despre sumele enorme de bani derulate.

 Pentru o intalnire intre acoperiti, in plus si filmata, informatia furnizata este foarte concludenta: contracultura anilor 60 a fost o creatie de succes a serviciilor secrete. Concluzia este confirmata si de Leary in autobiografia sa[28].

Sa ne oprim un moment asupra a doua personaje prezente la petrecerea MK ULTRA: Alfred Matthew Hubbard (Al Hubbard) si Willis Harmon.

3.5. Cel dintai, poreclit ”Captain Trips”, a fost pionierul absolut al LSD-ului, furnizor de LSD pentru toti ceilalti. A fost agent al serviciilor secrete de pe vremea OSS (Office of Strategic Services), predecesorul CIA. Era atat de conectat, incat s-a spus, metaforic, ca Aldous Huxley a fost doar una dintre celebrele sale majorete[29].

Misionarismul sau neobosit in favoarea LSD-ului a inceput dupa o viziune in care un inger l-a anuntat ca umanitatea avea sa cunoasca o schimbare extraordinara, iar el va avea de jucat un rol in acest sens[30]. A avut ideea grandioasa ca, daca ar oferi LSD directorilor a 500 de companii globale de top, intreaga societate ar fi schimbata[31]. La data reuniunii avea 78 de ani.

In jurul minutului 4 al filmarii Timoty Leary il gratuleaza pe Al Hubbard (imbracat in uniforma de agent de securitate) cu privire la contributia sa importanta la propasirea LSD-ului si implicit la crearea statutului sau de LSD-ist public, dar si de persoana respectabila.

 Tim Leary: Centrul galactic (referire conspirativa la CIA- n.n.) te-a trimis la momentul potrivit pentru a...

Al Hubbard: crea o tulburare.

Apoi, la minutul 8.26 al filmarii, Hubbard ii intoarce complimentul lui Leary recunoscand importanta aportului sau: in mod sigur si tu ti-ai adus contributia [32] la (rezulta din context) popularizarea LSD-ului.

3.6. Willis Harman, al doilea personaj (d.1997), a fost un futurolog, profet al social media si al internetului, adept al ecologismului si dezindustrializarii. A fost director al Centrului de Cercetare a Politicilor Educationale al Stanford Research Institute (SRI) intre 1967 si 1984, unde, in cadrul Proiectului Viitorului Alternativ (Alternative Futures Project) l-a angajat pe nimeni altul decat Al Hubbard pentru a converti lideri globali din domeniul afacerilor si al gandirii la consumul de LSD[33].

Din 1978 a fost presedinte al Institutului pentru Stiinte Noetice, in cadrul caruia s-a ocupat in mod direct de un program numit Schimbarea Globala a Mentalitatii (Global Mind Change)[34].

A fost supervizorul proiectului si lucrarii Changing Images of Man (prima editie a fost lansata in mai 1974, reeditata ulterior in 1982), care a identificat traditia iudeo-crestina ca prea antropocentrica[35], prea exclusivista[36] si de aceea, antagonica imaginii dezirabile a omului.

Galeria personajelor si organizatiilor implicate in experimentele si propaganda cu si pentru drogurile halucinogene a fost foarte vasta (peste 30 de universitati si institutii[37], Merry Pranksters Group a lui Ken Kesey – autorul romanului Zbor deasupra unui cuib de cuci, Hell s Angels, trupe rock precum Grateful Dead, Moody Blues).

Scopul explicit al tuturor acestora a fost infaptuirea unei revolutii a revolutiilor: cand masa critica a tinerei generatii va primi inspiratia furnizata de LSD va reusi sa rastoarne ordinea sociala existenta[38]. De mentionat ca la epoca respectiva SUA erau insasi intruparea democratiei.

Toti acesti exaltati, cinici, utopici, profitori, aventurieri, conspiratori au fost manipulati de serviciile secrete. Asupra motivelor s-ar putea specula. Insa este cert ca resortul popularizarii drogurilor halucinogene in anii 60 nu a fost nici aspiratia catre libertate si nici grija fata de om.

3.7. Obsesia lui Huxley pentru disimulare comporta si un aspect pozitiv. Multe dintre observatiile sale sunt juste. Dupa ce face o trecere in revista (subiectiva) a situatiei la zi a drogurilor in anul 1958, domnul Huxley ne arunca o farama de adevar:

”Este evident ca un dictator, daca ar vrea, ar putea recurge la aceste droguri in scopuri politice. El si-ar putea lua masuri de securitate impotriva agitatiei si tulburarilor politice modificand chimia creierelor supusilor sai, facandu-i-i astfel sa fie multumiti de conditia lor de slugi. El ar putea folosi tranchilizantele pentru a-i calma pe cei agitati, stimulentele pentru a starni entuziasmul celor apatici si halucinogenele pentru a distrage atentia celor nenorociti de la mizeria si chinurile in care traiesc. Dar – se poate pune intrebarea – cum ii va determina dictatorul pe supusii sai sa ia pilulele care ii vor face sa gandeasca, sa simta si sa se comporte in modurile dorite de el? Dupa toate probabilitatile, va fi suficient, pur si simplu, ca pilulele sa fie accesibile.”[39]

 

4. PROPAGANDA PRO-DROG

 

Timpul a trecut si in mare masura, umanitatea si-a pierdut gustul pentru revolutie. In schimb si-a mentinut interesul pentru viata, sanatate si bani. Pentru a castiga inimile si mintile oamenilor propaganda pro drog a urmat aceleasi cai: drogurile ne ajuta sa avem o viata de calitate, sanatate fizica si psihica, venituri bugetare si pace sociala.

Abandonarea viziunii clasice potrivit careia drogurile sunt un flagel cu care trebuie luptat si trecerea cu arme si bagaje in tabara adversa pleaca de la teza urmatoare: deoarece razboiul contra drogurilor nu a produs rezultate se impune o schimbare de viziune, mai exact legalizarea acestora. Care, potrivit aparatorilor legalizarii, va avea drept consecinte reducerea criminalitatii asociate cu drogurile, prevenirea raspandirii bolilor si deceselor legate de droguri, precum si scaderea cheltuielilor publice pentru lupta impotriva drogurilor [40].

Cu acelasi argument infantil se poate sustine legalizarea faptelor incriminate in toate codurile penale din lume. Pentru ca umanitatea a inregistrat un esec in lupta contra infractionalitatii. Dinainte de Hammurabi (aprox. 1750 i.Hr.) si pana astazi exista furturi si crime si toate celelalte infractiuni, fara a se pune problema unei ”schimbari de viziune”, adica a dezincriminarii sau legalizarii acestora.

Oricum, in practica, teza s-a dovedit a fi nerealista si extrem de nociva, astfel cum a demonstrat dezastrul Oregon.

Dar sa urmarim discursul propagandistic pe palierele mentionate.

 

4.1. CALITATEA VIETII, SANATATEA FIZICA SI PSIHICA

 

Este cunoscuta utilizarea drogurilor opioide (morfina, fentanilul, hidrocodona, oxicodona, codeina) pentru ameliorarea durerii.

Mutatia care se inregistreaza in ultimii ani este dinspre utilizarea drogurilor in terapia durerii fizice inspre spre tratamentul unor boli afective, mentale sau de comportament. Si nu doar in cazul celor grave, ci chiar si in depresiile usoare si medii. In Elvetia, Australia, SUA (Oregon, Colorado), Olanda, Jamaica, Bahamas, Brazilia[41] sunt folosite drogurile halucinogene cum sunt LSD-ul, ciupercile halocinogene, psilocibina, ayahuasca, MDMA (ecstasy), canabisul.

Intrucat canabisul constituie drogul de acces nu doar in consum, ci si in legalizare, sa aruncam o privire asupra acestuia.

4.2. Canabisul (Cannabis sativa, Cannabis Indica, iarba, marijuana, weed, Mary Jane, hash etc) este numele generic pentru florile, frunzele, semintele si rasina plantei cu acelasi nume. Se consuma in principal sub forma de tigari sau in pipa, sub forma de ceai sau ca ingredient in prajitura, ciocolata, jeleuri. Mai recent, sunt inhalati vaporii unor extrase lichide de marijuana, ori sunt fumate sau ingerate diferite forme de rasini bogate in compusul psihoactiv THC (delta-9-tetrahidrocannabinol).

Hasisul consta in rasina pura sau materialul rasinos al plantei (care se gaseste in varful florilor si dedesubtul frunzelor plantei) care este colectat, uscat si comprimat in mai multe forme (bilute, foite etc)[42].

Planta de canabis sintetizeaza cel putin 144 de compusi unici cunoscuti sub numele de canabinoizi. Cel mai abundent dintre acestia este delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), care se gaseste, in primul rand, in rasina produsa de frunzele si mugurii plantei de canabis femela, prezinta efecte psihoactive, potential relaxante si de alterare a perceptiei (starea de euforie).

4.2.1. Canabidiolul (CBD) este al doilea cel mai abundent canabinoid produs de planta de canabis. S-a descoperit ca CBD compenseaza unele dintre posibilele efecte daunatoare ale THC, cum ar fi afectarea memoriei, anxietatea si episoadele paranoide [43].

Este important de mentionat ca in ultimele decenii cantitatea de THC din marijuana a crescut constant [44]. De pilda, in Danemarca procentul de THC continut in planta a crescut de la 13% in 2003 la 30% in 2016, crestere care, corelata cu consumul intensiv, a condus la observarea clinica a unei cresteri cu 30% a cazurilor de schizofrenie la tineri[45].

Exista aproximativ 2000 de soiuri de canabis realizate prin incrucisari si modificari genetice[46]. Unul dintre soiuri se numeste de-a dreptul LSD (mellow acid trip), pentru cei care doresc o experienta psihedelica asemanatoare omonimului sau[47]. Pe un alt site gasim urmatoarele soiuri de marijuana-LSD: LSD 25, LSD Autoflowering, LSD, LSD Poison, Cosmic Bomb Auto, Acid[48].

Aceste exemple indica apetenta consumatorilor de marijuana pentru droguri mai periculoase, tendinta cunoscuta si speculata de traficantii legali sau ilegali de canabis. Este confirmata, de asemenea, calitatea canabisului de drog de acces (gateway-drug).

4.2.2. Efectele acute ale consumului de canabis sunt simtite de catre consumator in cateva minute, atingand apogeul in 10-30 minute si pot dura 2 sau 3 ore. Cele mai frecvente sunt uscarea gurii si a gatului, cresterea usoara a ritmului cardiac si dilatarea vaselor sanguine care determina inrosirea ochilor fumatorului de marijuana. Alte senzatii experimentate de consumatorul de marijuana sunt starea de euforie, insotita de excitatia motorie si de confuzia mentala, senzatii urmate, in mod frecvent de reverie, deprimare si somn[49].

Din perspectiva circuitelor dorintei si placerii, marijuana interactioneaza „cu ambele circuite, stimuland atat sistemul dopaminic, cat si pe cel endocanabinoid. Acest efect dual produce rezultate neobisnuite. Cresterea nivelului de dopamina poate sa ne lanseze intr-o urmarire entuziasta a unor lucruri pe care, altfel, le-am considera neimportante. De exemplu, despre consumatorii de marijuana se stie ca stau in fata chiuvetei si urmaresc cum picura apa din teava robinetului, captivati de spectacolul, de altfel banal, al picaturilor de apa care cad una dupa alta, la nesfarsit. Efectul de crestere a nivelului de dopamina este, de asemenea, evident cand fumatorii de marijuana se pierd in propriile lor ganduri, cutreierand fara nici un scop prin lumile imaginare create de ei insisi. Dar, in anumite situatii, marijuana suprima dopamina mimand ceea ce moleculele A&A (asa numitele molecule Aici si Acum, care includ serotonina, endorfina, endocanabinoidele[50]) tind sa faca. In acest caz, activitatile care sunt asociate in mod tipic cu vointa si motivatia, cum ar fi mersul la serviciu, studiul sau spalatul pe maini par mai putin importante.[51]

4.2.3. Principalele efectele cronice ale consumului de canabis sunt: afectarea memoriei, afectarea simturilor, alterarea perceptiei timpului, afectarea motricitatii corporale, dificultati de gandire si de rezolvare a problemelor, iluzii (doze mari), halucinatii temporare, paranoia temporara, afectarea negativa a dezvoltarii cerebrale (la preadolescenti si adolescenti), scaderea IQ-ului (studiu: cu 8 puncte IQ la adultii consumatori care au inceput consumul la 13 ani, fara recuperarea integrala a pierderii dupa incetarea consumului), agravarea simptomelor de schizofrenie (la consumatorii care sufera de aceasta afectiune), legatura cu alte probleme de sanatate mintala, cum ar fi depresia, anxietatea si ideile suicidare in randul adolescentilor[52].

Efectele THC-ului asupra functiei reproductive sunt urmatoarele:

-       la barbati: reducerea nivelului de testosteron cu 44%, afectarea calitatii spermei (consum cronic), impotenta, dezvoltarea sanilor;

-       la femei: concentrare in ovare, ciclu menstrual neregulat, toxicitate asupra fatului [53].

Atunci care a fost motivul pentru care atatea state au legalizat marijuana/marijuana si alte droguri?

4.3. Daca aruncam o privire asupra dezastrului Oregon, observam ca acesta a fost provocat de jucatori cum ar fi Drug Policy Alliance (George Soros), Partidul Democrat din Oregon, Asociatia Nationala a Asistentilor Sociali din SUA, Human Rights Watch. Acestia si multi altii[54], sponsorizati cu fonduri enorme au reusit sa persuadeze cetatenii statului Oregon sa voteze, cu mana lor, referendumul in favoarea decriminalizarii tuturor drogurilor (majoritate de 58,46%) [55], prin care si-au sabotat linistea, ordinea, siguranta si sanatatea publica.

La scara globala situatia este identica: in ultimii 35 de ani au proliferat ONG-urile, studiile si interesele politice favorabile legalizarii drogurilor. Aceasta abordare nu este straina de revolutia psihedelica a anilor 60, care a utilizat masiv si canabisul, ci constituie o noua etapa a aceluiasi proces de intoxicare cu droguri a societatii (persuasiune chimica, cum o numeste Huxley). Este simulata aceeasi grija fata de om: acum nu pentru eliberarea sa absoluta, ca in anii 60, ci pentru sanatatea si calitatea vietii sale.

Naratiunea propagandistica exagereaza calitatile medicale ale drogurilor: aproape fiecare drog ilegal existent pe piata (cocaina, LSD, amfetamine, psilocibina) are calitati curative deosebite, dar obtuzitatea sistemului a interzis consumul sau. Unde sistemul reprezinta, de fapt, mentalitatea majoritatii inca sanatoase la cap a umanitatii care nu urmareste evadarea din realitate ori gnoza prin drog.

4.3.1. Deci, sa aruncam o privire asupra utilizarii medicale a canabisului.

Adevarul este ca marijuana nu a vindecat niciodata pe nimeni de nicio boala.

Toate potentialul medical al canabisului se reduce la stimularea poftei de mancare, ameliorarea greturilor, a varsaturilor si a durerilor nevropatice[56] (componenta THC vaporizata ar putea fi mai eficienta intr-o doza mai redusa decat un analgezic clasic[57]). Pentru obtinerea acestor efecte exista numeroase alte optiuni medicamentoase sau naturiste.

 In SUA au fost aprobate urmatoarele medicamente care contin extracte naturale sau canabinoizi de sinteza: Nabiximols (denumire comerciala Sativex), Dronabinol (denumire comerciala Marinol sau Syndros), Nabilone (denumire comerciala Cesamet sau Canemes) respectiv Cannabidiol (denumire comerciala Epidyolex). Din studiul compozitiei acestora rezulta ca primul contine 2,7 mg THC si 2,5 mg CBD, al doilea si al treilea contin exclusiv fractia THC (izomer al THC-ului respectiv THC sintetic), iar ultimul este o solutie orala care contine exclusiv CBD.

Cel din urma a fost aprobat si de catre Agentia Europeana a Medicamentului, fiind disponibil si in farmaciile din Romania, cu prescriptie medicala[58].

Indicatiile terapeutice ale Epidyolexului sunt numai doua: crizele epileptice asociate cu Sindromul Dravet si crizele epileptice asociate cu Sindromul Lennox – Gastaut.

Sindromul Dravet este o forma rara de epilepsie genetica a carei prevalenta estimata in U.E este de 0,5 la 10.000 de persoane[59], iar sindromul Lennox – Gastaut este o alta forma rara de epilepsie a carui incidenta estimata este de 0,1 pana la 0,28 la 100.000 de persoane[60]. S-a apreciat ca desi la nivelul U.E. exista metode satisfacatoare de tratament pentru aceste boli, se presupune ca Epidyolex poate aduce un beneficiu terapeutic potential, dar numai ca tratament adaugat (impreuna cu Clobazam)[61].

Nu a fost efectuat niciun studiu privind potentialul carcinogen al canabidiolului la om. La descendentii de sobolani expusi la doze ≥ 150 mg/kg corp/zi au fost observate efecte precum crestere redusa, maturizare sexuala intarziata, modificari comportamentale (nivel scazut de activitate) si efecte adverse asupra dezvoltarii organelor de reproducere masculine (testicule de dimensiuni reduse la descendentii adulti) si asupra fertilitatii.

Efectele canabidiolului se plaseaza in sfera confuziei, avand in vedere:

-       lipsa studiilor de carcinogenitate la om,

-       lipsa studiilor de dezvoltare pre si postnatale la om,

-       lipsa studiilor privind excretia de canabidiol in laptele matern la om (desi canabidiolul se leaga in mare masura de proteinele plasmatice si este probabil sa treaca liber din plasma in lapte),

-       indicatiile terapeutice potentiale extrem de rare (medicatie orfana pentru boli orfane),

-       dificultatea evaluarii raportului risc-beneficiu,

-       calitatea de tratament adaugat (administrat singur este ineficient).

Teza potrivit careia canabisul ar avea rezultate in terapia cancerului este pur propagandistica. Nu exista studii clinice care sa dovedeasca eventuale calitati antitumorale ale canabisului sau ale fractiilor CBD si THC. Exista doar cateva relatari clinice in acest sens, motiv pentru care au fost calificate drept ”anecdotice.

In schimb exista studii clinice care dovedesc legatura de cauzalitate dintre consumul de marijuana si cancerul de prostata, cancerul orofaringian, cancerul testicular (consum ridicat) si cancerul pulmonar (consum de canabis si tutun[62], in cazul consumului de THC si tutun riscul de cancer pulmonar este mai ridicat decat in cazul consumului exclusiv de tutun[63]).

Exista numeroase site-uri, bloguri, reviste de propaganda si life-style pentru consumatorii si traficantii de canabis[64]. Canabisul este o afacere globala enorma, acum legalizata in multe tari. Numai in SUA vanzarile legale de canabis recreativ au fost de 33,6 miliarde de dolari, cu estimarea ca in 2028 vor ajunge la 56,9 miliarde de dolari[65].

 Societatea produce inadaptare, anxietate si depresie si tot ea ofera tuturor panaceul soma. Pentru inceput sub forma minciunii canabisului medical, apoi a celui recreativ.

Primul pas pentru permeabilizarea mentala a populatiei cu privire la consumul de canabis a fost schimbarea clasificarii sale farmacologice. Din categoria halucinogenelor clasice[66] a fost mutat in aceea de drog recreativ, alaturi de alcool si tutun[67]. Recreativ adica odihnitor, relaxant, recreator (DEX 2004). Foarte important: consumul de alcool, cafea sau tutun nu genereaza halucinatii.

Aceasta reclasificare, diseminata intens de mass-media, face parte dintr-o strategie de programare predictiva: oboseala si stresul pot fi combatute prin recreere, iar canabisul este un mijloc recreativ care odihneste, relaxeaza, re-face. Si continuand teza propagandei: cum ar putea fi canabisul un drog de acces/de initiere inspre/in consumul unor droguri periculoase (gateway drug) daca el insusi nu e periculos, ci chiar benefic?

In realitate, nici macar fractia CBD nu este sigura ca supliment alimentar (aliment nou, novel food, NF, dupa terminologia europeana actuala). Dupa ce, in iuresul declasificarilor, CJUE a apreciat ca CBD-ul nu ar trebui considerat un stupefiant in sensul Conventiei unice privind stupefiantele incheiata in 1961 la New York[68], Comisia Europeana si-a pus problema calificarii canabidiolului (extras natural si de sinteza) ca aliment nou (NF) si a solicitat in acest sens avizul Agentiei Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA).

Pozitia curenta a Grupului de experti pentru nutritie, alimente noi si alergeni alimentari din cadrul EFSA este aceea ca nu exista date suficiente despre efectul CBD asupra ficatului, tractului gastrointestinal, sistemului endocrin, sistemului nervos si asupra bunastarii psihologice a oamenilor. Studiile la animale arata efecte adverse semnificative in special in ceea ce priveste reproducere. (…) Avand in vedere incertitudinile semnificative si lacunele de date, grupul concluzioneaza ca siguranta CBD ca NF nu poate fi stabilita in prezent [69].

EFSA citeaza studii potrivit carora:

-expunerea orala subcronica la CBD a dus la scaderi semnificative de greutate a glandei tiroide (la maimuta rhesus);

- expunerea orala la CBD a condus la reducerea masei organelor reproductive, in special modificari ale greutatii tesutului testicular (la murini si simieni);

- s-a constatat scaderea calitatii spermei, scaderea numarului spermatozoizilor, cresterea numarului de anomalii morfologice ale spermatozoizilor (la murini si simieni);

- s-a constatat scaderea semnificativa a ratei fertilitatii, a ratei de impregnare, cresterea pierderilor prenatale, scaderea ratei de impregnari reusite la imperecherea la varsta adulta, cu o scadere a numarului de pui vii in sarcinile produse de masculii expusi (la soareci, constatari similare la sobolani)[70].

 

4.4. BANII SI PACEA SOCIALA

 

Teza este urmatoarea: politica prohibitionista presupune cheltuieli publice enorme; legalizarea drogurilor va conduce la eliminarea acestora. In plus, taxele percepute pentru productia si distributia de droguri vor aduce venituri bugetelor publice.

 Este real ca lupta impotriva drogurilor presupune cheltuieli insa acestea sunt justificate in raport cu valorile protejate prin incriminarile specifice (sanatatea publica, ordinea de drept, sanatatea si viata consumatorilor). Valoarea unei incriminari rezida, in primul rand, in afirmarea ordinii de valori a societatii. Iar aceasta nu poate fi abandonata pentru ratiuni de ordin financiar, care sunt inferioare si subordonate ratiunilor dreptului. Dar legalizarea drogurilor nu este deloc ieftina.

Un personaj important in finantarea legalizarii drogurilor este indragitul filantrop George Soros, care prin pionii sai globali, a pompat bani in ONG-uri, lobby, studii, campanii publice.

4.4.1. Incepand din 1994 (impreuna cu 2 colegi miliardari mai mici) a cheltuit cel putin 80 milioane USD pentru legalizarea consumului de marijuana[71].

In acest sens, in 1992 l-a angajat pe Ethan Nadelmann, profesor la Universitatea Priceton, specializat pe politici in domeniul drogurilor. La chemarea oneroasa a miliardarului, Nadelmann a abandonat cariera universitara si a fondat Centrul Lindesmit (pentru politici pro drog, in 1994) si ulterior organizatia non profit Drug Policy Alliance (in 2000), principalul ONG prin care George Soros a finantat propaganda pro-drog si a influentat dezbaterea publica.

Strategia a constat, mai intai, in schimbarea imaginii publice negative cu privire la canabis prin prezentarea marijuanei ca medicament. In 1996 aceasta abordare s-a soldat cu legalizarea consumului medical de canabis in insorita Californie (Proposition 215).

Ideea de campanie a fost transformarea perceptiei publice asupra canabisului: de la imaginea unui tanar de 17 ani, cu abandon scolar purtand frunze de canabis in dreadlock-urile sale, la imaginea unor oameni in varsta care se lupta cu chimioterapia, cu scleroza multipla, cu complicatii ale SIDA, ori cu alte boli[72]. Apoi, pe masura ce s-a raspandit accesul medical la canabis, gradul de acceptare a drogului a crescut. In 1998 statele Oregon, Alaska si Washington au urmat exemplul Californiei.

Acum, drogul fiind destigmatizat, inimosul miliardar si-a putut afirma public sprijinul si pentru al doilea pas al campaniei: legalizarea consumului recreativ de marijuana.

A lasat sa i se vada putin latura sensibila: ca tata si bunic s-a declarat ingrijorat de tinerii care au probleme cu consumul de marijuana si alte droguri. Dar, ”legile privind marijuana fac in mod clar mai mult rau decat bine. Incriminarea marijuanei nu a impiedicat marijuana sa devina cea mai utilizata substanta ilegala in Statele Unite si in multe alte tari. Dar a avut ca rezultat costuri mari si consecinte negative.” [73].

De observat ipocrizia discursului: incriminarea legala este facuta raspunzatoare pentru utilizarea masiva a canabisului, in conditiile in care a initiat si finantat o campanie acerba de credibilizare a acestuia. Se pare ca ipocrizia nu a fost sesizata si in 2012 statele Colorado si Washington au legalizat consumul recreativ de marijuana, urmate apoi de altele.

Propaganda Soros a fost eficienta: daca in 1990, doar 17% din populatia SUA era favorabila legalizarii canabisului, in 2013 procentul a crescut la 50%.

In 2020 a nu sustine legalizarea marijuanei la nivel national a devenit aproape un factor descalificant in cursa pentru desemnarea candidatului democrat la alegerile prezidentiale. Chiar si politicienii republicani, vazand sondajele care arata ca majoritatea republicanilor sustin legalizarea, au inceput sa sustina relaxarea interdictiilor legale[74].

In SUA, la nivel federal, marijuana este clasificata in continuare ca drog ilegal (Schedule I). Insa autoritatile federale intentioneaza sa reclasifice marijuana ca drog mai putin periculos (Schedule III – droguri „cu un potential moderat spre scazut de abuz fizic si psihologic”). La data de 30.04.2024, Departamentul de Justitie al SUA a emis o recomandare in acest sens[75]. Sub auspiciile electorale ale anului 2024, cel mai probabil, Casa Alba ii va da curs. In acest context este important de mentionat ca 70% dintre adultii americani sunt in favoarea legalizarii marijuanei, potrivit unui sondaj Gallup din noiembrie 2023. Inca din anul 2019 Kamala D. Harris, actuala vicepresedinta a SUA a fost categorica: ”Sa fim clari: marijuana nu este un drog de acces si ar trebui legalizata.”[76]+[77]. In plus, majoritatile tuturor familiilor ideologice si politice importante din SUA sunt in favoarea legalizarii marijuanei[78].

La inceputul documentarii pentru lucrarea de fata am descoperit peste 150 de studii medicale si statistici cu privire la calitatea marijuanei de drog de acces/initiere (gateway drug). La finalul redactarii, toate aceste link-uri la toate acestea au fost retrase de pe site-ul Institutul National pentru Combaterea Abuzului de Droguri din SUA[79].

Intamplarea vine sa confirme imperativul politic al momentului: marijuana nu mai trebuie considerata un drog de acces/initiere (gateway drug).

 Dincolo de marketing-ul politic, ori de cate ori este disponibil pe piata legala sau ilegala a drogurilor, canabisul este drog de initiere in consumul drogurilor mai periculoase.

Este usor de inteles ca gustul pentru escapism, pentru universuri artificiale, pentru extaz chimic, unit cu toleranta la consum, conduce la nevoia obtinerii acestui efect printr-un drog mai puternic, mai total sau mai fascinant.

 

5. CONCLUZII

 

Elanul umanist al miliardarilor impletit cu jocul de putere nu va avea odihna pana la legalizarea, la nivel global a quasitotalitatii drogurilor, cu incepere de la canabis. Este suficient ca stiinta oficiala sa le atribuie calitati medicale pentru ca ulterior consumul recreativ sa fie legalizat.

Calea stiintei duce la legalizarea canabisului, a afirmat ministrul german al sanatatii domnul Karl Lauterbach, mare atlet al legalizarii drogurilor[80] si al vaccinarii obligatorii[81] .

Tranzitia de la etapa intai (utilizare medicala) la etapa a doua (consum recreativ) a fost deja acceptata de majoritatea populatiei din America. Si pentru ca America este imaginea profetica a restului lumii industrial-urbane, asa cum va fi ea peste cativa ani [82], procesul se va generaliza in toata aceasta sfera de influenta.

Drogul este o unealta indispensabila a dictaturii.

Huxley spune: Miracolul, misterul si autoritatea nu sunt suficiente pentru a garanta la infinit supravietuirea unei dictaturi. In povestirea mea Minunata lume noua, dictatorii adaugasera pe lista stiinta si astfel erau in stare sa-si impuna autoritatea manipuland corpurile embrionilor, reflexele sugarilor si mintile copiilor si adultilor. Si, in loc sa vorbeasca pur si simplu despre miracole si sa faca aluzii simbolice la mistere, ei puteau, cu ajutorul drogurilor, sa le ofere supusilor lor experienta directa a misterelor si miracolelor-sa le transforme simpla credinta in cunoastere extatica. Dictatorii de pe vremuri au cazut pentru ca n-au putut niciodata sa le ofere supusilor lor destula paine, destule distractii, destule miracole si mistere. Si nici nu posedau un sistem cu adevarat eficace de manipulare a mintilor.

Gasim aici sensul real al naratiunii oficiale cu privire la legalizarea drogurilor.

 

 

 

 

 

 

 

 



[2]https://ballotpedia.org/Oregon_Measure_110,_Drug_Decriminalization_and_Addiction_Treatment_Initiative_(2020)

[3]https://www.newsweek.com/results-are-oregons-total-drug-decriminalization-was-failure-opinion-1866963

[4]https://nypost.com/2022/09/27/oregon-drug-decriminalization-only-1-of-users-go-to-rehab/

[5]idem 3

[6]https://www.cbsnews.com/news/oregon-decriminalized-drugs-in-2020-now-officials-are-declaring-a-fentanyl-emergency/

[7]https://edition.cnn.com/2024/03/01/politics/oregon-legislature-drug-bill-re-criminalize/index.html

[8]https://news.ballotpedia.org/2024/04/02/drug-decriminalization-to-recriminalization-oregon-governor-signs-legislative-alteration-of-2020s-measure-110/

[9]https://www.reuters.com/world/europe/swiss-capital-bern-considers-legal-cocaine-project-2023-12-20/

[10]https://www.dw.com/en/switzerland-to-launch-1st-cannabis-sale-pilot-in-summer/a-61516448

[11]https://theswisstimes.ch/lsd-and-magic-mushrooms-how-switzerland-became-the-breeding-ground-for-psychedelics/

[12]https://www.emcdda.europa.eu/spotlights/drug-consumption-rooms_en

[13]https://www.bbc.com/culture/article/20170112-the-lsd-cult-that-terrified-america

[14] Teologul si economistul englez Thomas Robert Malthus (1766-1834) a emis teoria restrangerii populatiei.

[15]https://www.britannica.com/biography/Thomas-Henry-Huxley/The-old-lion

[16]https://heritage.humanists.uk/julia-huxley/

[17]https://en.wikipedia.org/wiki/Huxley_family

[18]https://www.thoughtco.com/biography-of-aldous-huxley-british-writer-4780436

[19] https://www.youtube.com/watch?v=MGZTlA-3yAI&ab_channel=JulesEvans

[20] https://news.lettersofnote.com/p/the-most-beautiful-death

[21] https://www.cia.gov/readingroom/docs/project%20mk-ultra%5B15545700%5D.pdf

[22] In schimbul de idei dintre Huxley si Osmond a fost creat pentru LSD termenul de drog ”psihedelic”, de unde rezulta existenta unei strategii de marketing a drogului, care anterior era clasificat ca halucinogen si psihotomimetic (cu efect asemanator psihozei). Intr-o scrisoare adresata lui Osmond, Huxley insera urmatorul cuplet: „To make this trivial world sublime / Take half a Gramme of phanerothyme” (phanerothyme, care manifesta sufletul, era optiunea lui Huxley). Raspunsul lui Osmond a fost tot un cuplet: „To fathom hell or soar angelic / Just take a pinch of psychedelic” (psychedelic, care manifesta mintea). Si asa i-a ramas numele. Psychedelic prophets. The Letters of Aldous Huxley and Humphry Osmond. McGill- Queen’s University Press Montreal & Kingston • London • Chicago, 2018, p. 266.

[23] Timothy Leary – Flashbacks. A Personal and Cultural History of an Era. An autobiography .G. P. Putnam's Sons, New York, 1983, p. 44.

[24] https://archive.org/details/TurnOnTuneInDropOut1966/leary_-_totido_esp__side_1_part_1.mp3

[25] https://archive.org/details/TurnOnTuneInDropOut1967

[26]https://archive.org/details/mkultra-reunion-party-1979,

 https://www.youtube.com/watch?v=EFS1ZyizFk8&ab_channel=LogosMediaII

[27] Psihonaut (neuronaut) – termen pe care si-l atribuie consumatorii de droguri halucinogene. Halucinatia indusa ar constitui o calatorie spirituala (trip), o navigare in campul de constiinta, extins prin drog.

[28]As it tumed out, the CIA deserves the credit for creating the drug culture of the '60s. ln their attempt

to scour the planet for any root, vine, herb, leaf that could twist people's heads they pushed the sciences of ethnobotany and psychopharmacology ahead by a century. The CIA sponsored dozens of drug expcriments, swamping conservative research cenlers with millions of doses of LSD. The senior scientists, of course, turned the drugs over to their younger assistants who, naturally, tried them on themselves and their friends. Ken Kesey and Allen Ginsberg were among the many grateful recipients of the CIA boon”; Timothy Leary – Flashbacks. A Personal and Cultural History of an Era. An autobiography .G. P. Putnam's Sons, New York, 1983, p. 199

[29] Among Hubbard's heavyweight cheerleaders was Aldous Huxley, author of the sardonic novel Brave New World; https://www.trippingly.net/lsd-studies/2018/5/20/al-hubbard-the-original-captain-trips

[30] http://fargonebooks.com/high.html

[31]https://www.trippingly.net/lsd-studies/2018/5/20/al-hubbard-the-original-captain-trips

[32] “you sure as heck contributed your part”

[33] https://thevisioneers.ca/heroes-and-heroines-of-humanity/heroes/dr-willis-harman

[34] https://thevisioneers.ca/heroes-and-heroines-of-humanity/heroes/dr-willis-harman

[35] Man as Master", Man came to think of himself as uniquely apart from nature so that it was his destiny to master the natural environment. The roots of this concept of man's relationship to his environment can be traced, in part, to Judeo-Christian traditions. "Especially in its Western form, Christianity is the most anthropocentric religion the world has seen. Christianity ... not only established a dualism of man and nature but also insisted that it is God's will that man exploit nature for his proper ends" (White, 1967, p. 1205); Changing Images of Man, project supervisor Willis W. Harman, Oxford-New York-Sydney-Paris-Frankfurt, Pergamon Press Inc., Maxwell House, Fairview Park, Elmsford, New York 10523, U.S.A., 1982, p. 47.

[36] A somewhat different but related problem arises in connection with the exclusivist interpretation the Judeo-Christian tradition has put on transcendental images of man. There appears to be a basic contradiction contained in this tradition between the exclusivist (as in "no man cometh to the Father but through me") and the universalist (God as omnipotent, omniscient, and omnipresent, therefore all that is, is God).The exclusivist is the tendency that has captured the popular imagination in the mainstream religious traditions of our culture; Changing Images of Man, project supervisor Willis W. Harman, Oxford-New York-Sydney-Paris-Frankfurt, Pergamon Press Inc., Maxwell House, Fairview Park, Elmsford, New York 10523, U.S.A., 1982, p. 140.

[37] https://www.cia.gov/readingroom/docs/project%20mk-ultra%5B15545700%5D.pdf

[38] In acest sens actorul Julian Beck (actor american de teatru experimental si de film, director al Living Theater cu care a efectuat turnee in Europa pentru a propaga revolutia si puterea transformatoare a LSD-ului in miscarea studenteasca de stanga din Franta, Germania si Italia) a avut ideea geniala de a turna LSD in sistemul de apa: ”LSD-ul purta cu el o anumita viziune mesianica, o anumita intelegere a sensului libertatii, a sensului inca de neatins, dar, cu toate acestea, vrednic de obtinut, fantezie erotica, fantezie politica, fantezie sociala -- un sentiment de unitate, un sentiment de bunatate, o intoarcere minunata la moralitatea Gradinii Edenului.... De aceea ne-am gandit daca (LSD-ul, n.n.) ar putea fi pus in sistemul de apa, toata lumea s-ar trezi si am fi capabili sa realizam schimbarea structurilor sociale la care visam.Acid Dreams.The Complete Social History of LSD: The CIA, The Sixties, and Beyond; Martin A. Lee, Bruce Shlain; Grove Press, 1992, p.208

[39]Aldous Huxley- Reintoarcere in minunata lume noua, Ed. Polirom, Iasi, 2013, ”Persuasiunea chimica”, p.73.

[40] Robert L. DuPont, MD, and Eric A. Voth, MD- Drug Legalization, Harm Reduction, and Drug Policy in Annals of Internal Medicine, Volume 123, No. 6, p. 461-465.

[41] https://psychedelicspotlight.com/6-countries-where-psychedelics-are-legal/

[42] S.M.Radulescu, C.Damboeanu – Sociologia consumului si abuzului de droguri, Lumina Lex, Bucuresti 2006, p. 70

[43] https://www.emcdda.europa.eu/publications/eu-drug-markets/cannabis/introduction_en

[44] https://nida.nih.gov/publications/drugfacts/cannabis-marijuana

[45]https://www.scientificamerican.com/article/heavy-cannabis-use-linked-to-schizophrenia-especially-among-young-men/

[46] https://www.cannaconnection.com/strainfinder

[47] https://homegrowncannabisco.com/grow-your-own-with-kyle-kushman/marijuana-strain-profiles/lsd-strain/#anchors-427S

[48]https://www.cannaconnection.com/search?controller=search&orderby=position&orderway=desc&search_query=lsd

[49] S.M.Radulescu, C.Damboeanu – Sociologia consumului si abuzului de droguri, Lumina Lex, Bucuresti 2006, p. 75

[50] Dr. Daniel Z. Liebermann, dr. Michael E. Long- Dopamina.Despre cum o singura molecula din creierul nostru controleaza iubirea sexul si creativitatea si va hotari soarta omenirii, Publica 2019, p. 40

[51] ibidem, p. 79, 80.

[52] https://nida.nih.gov/publications/drugfacts/cannabis-marijuana

[53] https://www.cia.gov/readingroom/docs/CIA-RDP83M00171R001500010018-2.pdf

[54]https://ballotpedia.org/Oregon_Measure_110,_Drug_Decriminalization_and_Addiction_Treatment_Initiative_(2020)#Support

[55]https://ballotpedia.org/Oregon_Measure_110,_Drug_Decriminalization_and_Addiction_Treatment_Initiative_(2020)

[56] https://cannigma.com/conditions/cancer-chemotherapy/

[57] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23237736/

[58]ttps://prospecte.ro/ro/drugs/epidyolex-100mg-ml-solutie-orala-jazz-pharmaceuticals-w69656001#6.1

[59]https://www.anm.ro/_/EVALUARE%20TEHNOLOGII%20MEDICALE/35815_2023_Epidyolex_Cannabidiolum.pdf

[60]https://www.anm.ro/_/EVALUARE%20TEHNOLOGII%20MEDICALE/35816_2023_Epidyolex_Cannabidiolum.pdf

[61] Idem infra 49, 50

[63] https://www.cia.gov/readingroom/docs/CIA-RDP83M00171R001500010018-2.pdf

[64] Cu titlu exemplificativ: https://cannigma.com/, https://wheresweed.com/, https://hightimes.com/

[65] https://www.statista.com/statistics/933384/legal-cannabis-sales-forecast-us/

[66] Aldous Huxley- Reintoarcere in minunata lume noua, Ed. Polirom, Iasi, 2013, ”Persuasiunea chimica”, p.71.

[67] S.M.Radulescu, C.Damboeanu – Sociologia consumului si abuzului de droguri, Lumina Lex, Bucuresti 2006, p. 69.

[68] Hotararea din 19.11.2020 pronuntata in cauza C‑663/18

[69] https://www.efsa.europa.eu/en/plain-language-summary/statement-safety-cannabidiol-novel-food

[70] EFSA Journal- Statement on safety of cannabidiol as a novel food: data gaps and uncertainties

[71] https://www.wall-street.ro/articol/International/164282/presa-americana-legalizarea-marijuana-este-adevarata-cruciada-a-lui-george-soros.html

[73] https://www.georgesoros.com/2010/10/26/why_i_support_legal_marijuana/

[74] https://www.thestranger.com/weed/2019/04/15/39894305/the-untold-story-of-marijuana-legalization

[75] https://www.bbc.com/news/world-us-canada-68932612

[76] https://www.marijuanamoment.net/where-presidential-candidate-kamala-harris-stands-on-marijuana/

[77] Tot in 2019 Joseph R. Biden, actualul presedinte al SUA a declarat ca nu exista nici pe departe suficiente dovezi pentru a stabili daca marijuana este sau nu un drog de acces- https://www.bbc.com/news/world-us-canada-50494610

[78] https://news.gallup.com/poll/514007/grassroots-support-legalizing-marijuana-hits-record.aspx

[80] https://www.bundesgesundheitsministerium.de/presse/reden/beschluss-cannabisgesetz-bt-23-02-24

[81]https://www.dw.com/en/germany-needs-jabs-not-omicrons-dirty-vaccination-health-minister/a-60366926

[82] Aldous Huxley – Reintoarcere in minunata lume noua, Ed. Polirom, Iasi, 2013, „Ce e de facut?”, p.71.

 

 

Comentarii

# Free date 4 June 2024 13:13 -44

Dacă nu l aș fi văzut pe dl Buta în instanță mai ca i-aș fi citit articolul. E genul de judecător, căruia îi e ciudă ca nu poate aresta el direct pe cineva, trebuie să aștepte propunerea Parchetului. Ca norocul că nu va prinde anul 2540 . D-le judecător ați sărit peste lectura obligatorie, unde cel bun și puternic îl ajută pe ăla amărât. Lăsați Aldoux Huxley si canabisul, ca nu de-aia vine sfârșitul lumii. România e pe locul 5 la consum de alcool în lume, iar în spitale se moare cu zile. Faptul ca dvs nu o sa mai puteți aresta oameni pt canabis (presupun ca din sentimentul exacerbat ca trebuie sa stârpiți răul din lume), nu înseamnă ca nu o sa mai puteți trimite după gratii pt alte motive. Și uitați-vă un pic pe statistici, media de consum în Olanda e mai mică decât în restul Europei. Aș citi articolul, dar mi-e ca iese pe mine. Fiți mai uman, ca la judecata de apoi, ciocanul de judecător o să îl țină altcineva. Până una alta nu vă uitați rolul, aplicați litera și spiritul legii.

# Free date 4 June 2024 13:14 -6

Vreți să schimbați legea, intrați în politică

# Pensie speciala pentru magistrati ordinari. Musai. date 4 June 2024 13:39 -11

Te miri cat timp liber au unii. Altii muncesc 25 din 24 ore ca sa aiba paine sa puna pe masa. Apologia drogurilor le trebuie romanilor ca de judecat au judecat tot ce era de judecat judecatorii citativi selectiv. Noi scriem nu gandim. Motto.

# maxtor date 4 June 2024 14:25 0

ha,nimeni nu vede medicatia obligatorie "preventiva", tortura si relele tratamente introduse odata cu iodul in sarea de masa?(actu normativ vine de la iulian mincus sinistru ministru ceausist;dr. emilian imbri dictatorul medical dadea in 1988 definitia,"promiscuitatea secsuala..peste 1'000 de parteneri (homo)secsuali ANUAL";banuim ce-i colcaia prin creieri,se intreba de ce unii dintre aia nu capata hiv/sida desi evident ca se straduiesc;in aceeasi lucrare apare si dr. Fauci,in 1988 era citat extensiv).

# Free date 4 June 2024 20:59 0

# Pensie specială … de când s-a inventat copy paste, sentințele sunt doar mixate. Și grefiera e pusă să mixeze, contribuția personală a judecătorului e undeva la 10%, și aia făcut la dictare și tot din niște mixaje anterioare

# morarescu date 4 June 2024 21:00 +2

Felicitari !

# popescu date 8 June 2024 01:22 0

Excelent studiul! Multumim!

# Victor date 13 June 2024 18:03 0

Un material foarte bine documentat. Sunt convins ca a necesitat mult studiu și multe ore de muncă. Felicitări. Victor

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 14.06.2024 – Guvernul inflameaza grefierii

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva