21 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

STATI JOS, NOTA 4 – Ministrul Justitiei ii invata carte pe magistratii guralivi care se plang ca nu mai sunt bagati in seama pe Legile Justitiei: „Autoritatea judecatoreasca nu are competenta de a stabili situatiile in care un proiect de lege poate fi initiat de Guvern sau poate fi preluat de Parlament... Procurorii nu legifereaza... Simplul refuz al oricarei autoritati publice de acceptare a procedurilor constitutionale are semnificatia plasarii autoritatii in cauza deasupra legii”

Scris de: E.D. | pdf | print

27 October 2017 17:35
Vizualizari: 13071

Ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto) nu a glumit cand a zis ca are „replica deja pregatita” pentru comunicatele de presa ale sefei ICCJ Cristina Tarcea si ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin care cele doua entitati critica decizia lui Toader de a trimita la Parlament proiectul Legilor Justitiei, fara a-i intreba. Vineri dupa-amiaza, 27 octombrie 2017, Ministerul Justitiei a dat publicitatii un comunicat de presa semnat de ministrul Tudorel Toader care reprezinta, de fapt, o lectie de Drept in care explica punctual rolul fiecarei autoritati in Stat.


Arata astfel Tudorel Toader ca autoritatea judecatoareasca nu are competenta de a stabili situatiile in care un proiect de lege poate fi initiat de Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca initiativa legislativa, intrucat rolul autoritatii judecatoresti, din care fac parte instantele si procurorii, nu este de a legifera, ci de a „ordinea de drept, creata prin lege”.

Prezentam in continuare Comunicatul de presa „Loialitatea constitutionala - Respectarea competentelor constitutionale de catre autoritatile publice” transmis de Ministerul Justitiei in data de 27 octombrie 2017:

I. Parlamentul „este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (art.61 alin.1 din Constitutie). Pentru realizarea functiei legislative, care este de esenta activitatii parlamentare, Parlamentul poate adopta masuri specifice, inclusiv de constituire a unor comisii speciale. Cadrul constitutional de referinta este dat de prevederile art. 64 alin. (4) teza a 2-a din Constitutie, potrivit carora “Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.” Conform art. 8 alin.(1) din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/1992, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, “(1) La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate in hotararile de constituire a respectivelor comisii.”

Instantele judecatoresti au rolul constitutional de a realiza justitia (art.126 din Constitutie). Potrivit art.124 alin.(1) din Constitutie, ”Justitia se infaptuieste in numele legii”. De asemenea, potrivit art.124 alin.(3) din Constitutie, ”Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”. Prin urmare, judecatorii nu legifereaza, ci se supun legii si infaptuiesc justitia in baza si in numele legii.

Ministerul Public , in activitatea judiciara, reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. (art.131 din Constitutie). Potrivit art.132 alin. (1) din Constitutie, ”procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”. Prin urmare, Ministerul Public, procurorii, nu legifereaza, ci apara ordinea de drept, adica ordinea creata prin lege.

Consiliului Superior al Magistraturii este ”garantul independentei justitiei ” (art.133 alin.1 din Constitutie). Consiliul Superior al Magistraturii nu legifereaza. In conditiile legii, in realizarea rolului sau constitutional, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti” (art.38 alin.3 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Asa cum Curtea Constitutionala a statuat insa, ”Consiliul Superior al Magistraturii, ca parte componenta a autoritatii judecatoresti, potrivit dispozitiilor Legii fundamentale, cu rol de garant al independentei justitiei, nu poate fi transformat intr-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare primara, [sau Guvernului, autoritate legiuitoare delegata, n.r.], fara a fi afectate valori constitutionale precum statul de drept sau principiul separatiei si echilibrului puterilor in cadrul democratiei constitutionale.” (Decizia nr.63/2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.145/27.02.2017, par.105)

In concluzie, potrivit aceleiasi decizii a Curtii Constitutionale, general obligatorie in conformitate cu dispozitiile art.147 din Constitutie, ”in virtutea principiului separatiei puterilor, consacrat in art.1 alin.(4) din Constitutie, precum si a prevederilor art.61 alin.(1), Parlamentul si, prin delegare legislativa, in conditiile art.115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generala. Instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autoritatii judecatoresti in virtutea capitolului VI, al titlului III — Autoritatile publice, din Constitutia Romaniei, au misiunea constitutionala de a realiza justitia, in temeiul art.126 alin.(1) din Legea fundamentala, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si exercitarea drepturilor lor subiective, de a reprezenta interesul general al societatii si de a apara ordinea de drept, in activitatea judiciara, in temeiul art.131 alin.(1) din Constitutie, respectiv de a realiza rolul de garant al independentei justitiei, in temeiul normei constitutionale cuprinse in art.134 alin.(4), si nicidecum un rol in activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare” ( a se vedea decizia precitata, par.110).

II. Initiativa legislativa apartine, potrivit art.74 din Constitutie, Guvernului, deputatilor, senatorilor, cetatenilor. Daca in privinta deputatilor, respectiv senatorilor, initiativa legislativa poate apartine oricaruia dintre acestia, in privinta Guvernului nu se poate retine un drept de initiativa legislativa in sens constitutional pentru niciunul dintre ministerele care alcatuiesc Guvernul. Tot astfel, pentru exercitarea initiativei legislative cetatenesti exista reguli speciale. In acelasi timp, nicio norma constitutionala nu ofera temeiul juridic pentru impiedicarea vreunui deputat sau senator de a avea initiativa legislativa, dupa cum nicio norma constitutionala nu ofera temeiul juridic de a impiedica exercitarea dreptului de initiativa legislativa al deputatilor si senatorilor cu privire la propuneri legislative cu acelasi obiect initiate la nivelul Guvernului sau de catre cetateni. Dimpotriva, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern, atunci cand acesta din urma a intervenit in procesul de legiferare, adica si-a angajat raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in temeiul art.114 alin.(1) din Constitutie, asupra proiectului Legii educatiei nationale, in conditiile in care proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat, in calitate de Camera decizionala (a se vedea Decizia nr.1431/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.758/12.11.2010).

Ca urmare, indiferent de domeniul de reglementare si activitatea Guvernului in legatura cu respectivul domeniu, o hotarare a Parlamentului de constituire a unei comisii speciale pentru realizarea unei unificari a reglementarilor specifice acelui domeniu, respecta cadrul constitutional si legal de referinta, fiind menita asigurarii dezideratului securitatii juridice. Cu atat mai mult este sustinuta aceasta initiativa atunci cand domeniul in discutie este cel al justitiei, care face obiectul monitorizarii speciale a Comisiei Europene, prin intermediul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Hotararea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei da expresie realizarii obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, in sensul unei coordonari a reglementarilor in domeniul mentionat, care incumba deopotriva, in cadrul limitelor si competentelor lor constitutionale, Parlamentului si Guvernului.

Astfel fiind, atat invitarea ministrului justitiei pentru a prezenta, in cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului, proiectul Legii de modificare si completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum si raspunsul favorabil al acestuia la invitatia transmisa, este un act de cooperare constitutionala loiala, respectand cadrul constitutional de referinta.

Raspunsul la aceasta invitatie nu are semnificatia unei ”transmiteri” a proiectului de lege de catre Parlament, si nici a vreunei incalcari a procedurilor constitutionale sau legale. Dimpotriva, un refuz al ministrului justitiei de a se prezenta in fata unei Comisii parlamentare si a oferi informatii cu privire la acte ce intra in sfera de competenta a acestei Comisii, ar fi avut semnificatia unui act grav de incalcare a Constitutiei. Curtea Constitutionala a constatat recent ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei generat de un asemenea refuz de prezentare in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor (Decizia nr.611/2017).

In acest context, initiativele parlamentare care ar putea privi acelasi domeniu de reglementare sau aceleasi solutii legislative promovate la nivelul Guvernului, sau preluarea acestora, cum este situatia in cauza, tin de vointa Parlamentului, care nu poate fi cenzurata nici de autoritatea executiva si nici de cea judecatoreasca.

Afirmatiile avansate in spatiul public de reprezentanti ai autoritatii judecatoresti in sensul unei ”deturnari” a procesului de legiferare prin simplul fapt al preluarii, din initiativa parlamentara, iar nu guvernamentala, a unui proiect de lege definitivat in cadrul Ministerului Justitiei, nesocotesc cadrul constitutional si legal de referinta. O astfel de preluare a unor solutii legislative definitivate la nivelul Ministerului Justitiei nu poate fi interpretata nici ca o ”deturnare”, nici ca o ”abandonare” a solutiilor legislative conturate in privinta modificarii legilor justitiei si nici ca o ”lipsire de eficienta” sau ca lasare in ”derizoriu” a proiectului. Complexitatea procesului legislativ in cadrul Parlamentului, cu implicarea a numerosi actori institutionali, in conditii de transparenta, sunt tot atatea garantii ale realizarii functiei legislative in concordanta cu principiile unui stat democratic, iar simplul refuz al oricarei autoritati publice de acceptare a procedurilor constitutionale nu poate fi retinut ca fiind de natura sa impiedice realizarea acestor proceduri ci, dimpotriva, are semnificatia plasarii autoritatii in cauza deasupra legii.

Consiliul Superior al Magistraturii a emis avizul asupra proiectului de lege. Astfel, prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.974 din 28 septembrie 2017 ”analizand proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, transmis spre avizare de Ministerul Justitiei, cu adresa nr.88.929 din 30 august 2017”, s-a stabilit: ”art.1 - Avizeaza negativ proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pentru considerentele prezentate in Anexa care face parte din prezenta Hotarare.” Aceste considerente au fost analizate la nivelul Ministerului Justitiei.

III. Potrivit art.1 alin.(4) din Constitutie, ”Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale.”

In realizarea acestui principiu, toate autoritatile publice trebuie sa dea dovada de loialitate constitutionala, respectandu-si competenta constitutionala, si sa coopereze in respectarea si realizarea principiilor si normelor constitutionale.

Autoritatea judecatoreasca nu are competenta de a stabili situatiile in care un proiect de lege poate fi initiat de catre Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca initiativa legislativa. Daca autoritatea judecatoreasca ar avea indrituirea constitutionala sa impiedice Parlamentul sa legifereze, ar fi pusa in pericol insasi existenta statului de drept, aceasta constituind o limitare nepermisa a rolului Parlamentului, de a carui esenta este reprezentativitatea acestuia, spre deosebire de autoritatile executiva si judecatoreasca, autoritati ce au alt rol si functii in statul de drept.

Ministrul Justitiei

Prof.univ.dr.Tudorel TOADER

Comentarii

# Dan date 27 October 2017 18:34 +44

Bravos, dle ministru. Dati-le cu cartea in cap la ipochimenii astia din asa zisa justitie independenta. Ce ifose au unii dintre ei cand vorbesc si cat de pretios se exprima de parca ar grai vreo zeitate. Sunt afectati si gaunosi nevoie mare. Cand te gandesti ca sistemul a folosit din plin asemenea specimene. Astia au fost colaborationisti de bunavoie.

# gelu date 28 October 2017 14:07 +6

Panaramele de procurori si judecatori din CSM stiu foarte bine ca n-au dreptate dar ei se supun ordinului pe unitate, Legile Justitiei trebuiesc boicotate cu orice chip si de aceea lighioanele si fac numarul.

# Serban date 28 October 2017 19:54 +1

Nu contează ce vor procurorii sau judecătorii.  Ei trebuie sa respecte legea. Pai atunci hai sa lăsăm șoferii să-și facă regulile de circulație.  De un an de zile de când a venit PSD nu au făcut NIMIC. Ba ca ies în strada#( mai mult de câteva sute nu se mai strang), ba ca procurorii,  ba ca nu știu ce, ba ca au făcut porcăria aia cu recursul compensatoriu,  rest nimic. Legi bune care sa respecte drepturile omului 0, hotărârea pilot 0, curățirea sistemului de tradatori și mafioți 0, 000 NIMIC. O țin lunga,  ne păcălesc,  bat apa în piua, nimic bun pt po******ție,  toată ziua o toaca cu pensii și salarii, in rest tara e plină de mafioti care au incalcat de mult constituția și drepturile omului și nimic masuri

# Really date 29 October 2017 00:15 +2

Totuși bănuiesc ca recursul acela compensatoriu ( care eliberează criminali, violatori și recidivisti) nu tine locul unei grațieri în care aceste lucruri ar fi fost bănuiesc... exceptate. Totuși... daca ar fi sa fie asa...pai vorbim de cel mai prost ministru din istoria României.  Ca sa nu mai zic de restul masurilor care trebuiau luate ( faptul ca media pedepsei în România este de 6 ani în timp ce în țările europene este de 9 luni), legile justitiei-care tot sunt amanate-, procurorii sa nu mai" tina locul " judecătorilor,  multe tare sunt în neregula în tara asta

# DODI date 27 October 2017 19:53 +9

Este foarte greu (de multe ori imposibil) să explici ca să înțeleagă unii foști procurori comuniști și unii judecători care juizează atunci când pot aresta gravide în luna 8-a. Pentru ei ultimele manuale de drept studiate și, probabil aprofundate, au cele din timpul facultății, dacă nu cumva și-au cumpărat examele respective. Știm cum se practica și acest gen de comerț mai funcționează încă. Au fost unii care și-au cumpărat ulterior și funcțiile, poate și pe cele actuale. Așa că ei au obligația ”morală” și de ”serviciu” față de stăpâni, posibil și datorită ordinelor primite ca acoperiți, de a scoate periodic capul din poză și a scuipa împotriva vântului. Au realizat că s-a schibat direcția vântului călduț cu care și-au încălzit funcțiile și fac tot ce le stă în putință să-i schimbe cursul. Sunt șanse tot mai mari să nu le reușească.

# Dorian date 27 October 2017 20:05 -7

Da, da ne place democratia si incurajam dezbaterea publică, dar dacă nu suntem de acord cu opinia exprimată - stai jos, ciocu mic, ca noi suntem la putere. A, da, stai jos nota 4, aceeași Mărie cu altă pălărie. Până intrăm în opozitie...

# Eugen date 27 October 2017 23:39 +2

Indiferent cine este la putere, cand exprimi opinii care contrazic constitutia sau legile tarii, atunci stai jos nota 4, ciocu mic si mai invata. Este valabil pentru oricine, inclusiv pentru tine doriane!

# Ghinion date 27 October 2017 20:45 +4

Ăștia e tari la cerbice,Domnule Ministru, dar până la urmă să sperăm că vor înțelege cât e de primejdios să se încălce principiul separației puterilor în stat . Au avut la îndemâna dreptul de a da aviz si l-au exercitat așa cum au considerat de cuviință. Acum să lase legislativul să-și facă treaba și să nu mai umble cu pâra pe la ONG-uri si ambasade.

# Luca date 27 October 2017 21:29 +14

Felicitari, domnule profesor! Nu am suficiente si potrivite cuvinte prin care sa exprim aprecierea si respectul meu pentru dl prof. univ. dr. Tudorel Toader. Domnia sa este acum tinta rautatilor, a suficientei, a lipsei de modestie, onestitate si de pregatire juridica a multora dintre cei care se considera mai presus de lege. Am convingerea ca vor invinge cei care lupta pentru o justitie corecta si in binele oamenilor, iar nu cei care slujesc altor interese, contrare ideii de adevar si dreptate.

# Marinela date 27 October 2017 21:49 +9

Excelent Domnule Ministru, acesta este ritmul bun, nu mai e loc de pauze lungi si învârteli pe loc. De cateva zile reacționați susținut. Asteptam în mulți schimbari care nu pot fi decât pozitive, imaginea justiției a devenit o caricatura cu elementele care nu mai au ce cauta in segmentul acesta al societății. Zdrențe, citrice mai mult sau mai putin acre, cucuvele, alte murături uitate prin CSM, zău, ce rost mai au?

# Botomei Vasile, doctor in drept,0744191717 date 27 October 2017 21:58 +3

Dr.Vasile Botomei exprima multumirea ca in comisia de experti care au autorizat teza de doctorat Botomei Vasile a facut parte domnul profesor doctor Tudorel Toader! In teza a fost publicat conceptul de raspundere administrativa a magistratilor,pus acum in aplicare de dnul Ministru.In teza a fost publicat conceptul de PLURALISM de Uniuni Nationale a Barourilor din Romania-UNBR, cu aplicatia practica din teza prin care a fost infintat UNBR-ul publicat cu CIF 29407286, reprezentat prin presedinte dr.Botomei Vasile.In plan academic conceptele au constituit un rezultat stiintific autentic,preluat acum de Parlament,dar care au constituit la vremea publicarii din 05-07-2013, pricina de trimitere in judecata a autorului tezei, si de condamnare cu 2 ani de inchisoare cu executare.Acum,daca impotriva MJ, sunt asemenea proteste, era de asteptat ca aceasta justitie sa se razbune pe un simplu jurist fie el doctor in drept, caci nu convine sistemului conceptele de reformare a sistemului judiciar.

# laurentiu date 28 October 2017 07:12 +3

toate ineptiile actualilor conducatori ai justitiei actuale sunt, dupa parerea mea, fie carente ale pregatirii lor in INM, fie sunt exprimate in cunostinta de cauza si atunci dau dovada de rea vointa, caz in care nu au ce sa mai caute in sistem.

# lobotomel date 28 October 2017 08:03 -3

Bravo, lobotomei. dar nu scapi de ultimele 3 dosare.

# rautacioasa date 28 October 2017 12:38 +3

In sfarsit, un ministru al Justitiei care stie ce vorbeste, stie care sunt tarele sistemului si care, contra asteptarilor nerabdatorilor, in reformarea justitiei porneste de la baza : cele 3 legi fundamentale , de schimbarea carora depinde tot restul. Imi plac raspunsurile avizate pe care le da maharilor care, pana acum s-au simtit inatacabili : ce placut sa-i vezi nimiciti profesional cu cateva vorbe pe care si ei ar trebui sa le stie, dar le-au uitat... Teama mea cea mare este , asa cum deja, Florin Iordache, a anuntat deja, ca in parlament, toti analfabetii vor simti nevoia sa corecteze ceva, si ca , logica ministrului exprimata in modificarile propuse va fi intoarsa pe dos. Este singura data cand, in istoria postdecembrista, guvernul ar fi trebuit sa-si asume toate propunerile ministrului, in bloc, pentru a fi siguri de schimbari iar parlamentul , prin majoritatea sa sa le voteze fara tergiversari Legile lui Macovei au fost adoptate in acest fel si nu a crapat lumea

# ha,ha,ha date 28 October 2017 19:08 +1

Panaramele astea merita 2, nu 4! 4 este o nota mult prea mare pentru javrele astea!

# Coriciuc Nihai date 30 October 2017 12:33 0

Corect era să preluați de la mentorul dvs.HĂ;HĂ;HĂ,

# Ionut date 28 October 2017 19:58 -9

Foooarte tare d-le ministru! Da' ia sa ne spui matale daca e adevarat ca prin anul in care plodul tau a terminat la zi la A.I.Cuza, ai schimbat sau nu regulamentul intern ca sa fie si scumpul tau fecior sef de promotie? Au fost sau nu doi sefi de promotie in acel an? Bineinteles iubitul tau plod a venit tare de pe locul 2... Nu stiu, nu acuz, doar intreb... Si mai am inca multe intrebari pt dumneata... Prietenii stiu de ce! Nu mai poza in lup moralist mai d-le ministru, nu esti in pozitia privilegiata de a tine altora morala. Punct. Ah, pentru cei care au de gand sa ma blameze pt acest post, sa nu uitam ca dreptul la libera exprimare este garantat de Constitutie, asta ca tot ne aflam in sfera discutiilor juridice...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 20.05.2024 – Inca o palma pentru Justitia din Romania

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva